2,211 matches
-
turma și sărăcia-i toată. Apoi pe robi îi leagă cu mânele la spate; Se duc, se duc sărmanii, privind cu disperare În urma lor ogoare ce nu o se mai vadă, Și focul ce se înalță din șubrede colibe; Căci barbarul aprinde, doboară, mistuiește Tot ce nu poate duce, tot ce nu vrea să ducă, Și stoluri de victime cad moarte sub săgeată În vârf încârligată, al cărui fier subsese Din ierburi ucigașe un suc înveninat.” Această descriere admirabilă reînvie în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nu vrea să ducă, Și stoluri de victime cad moarte sub săgeată În vârf încârligată, al cărui fier subsese Din ierburi ucigașe un suc înveninat.” Această descriere admirabilă reînvie în chip plastic scenele de groază ce se petreceau la năvălirea barbarilor de peste Dunăre, și cu toate că înspre Tomi vor fi trecut mai ales Geții și Iazigii, nu trebuie să credem că aspectul și purtarea Dacilor să fi fost mai puțin înfricoșată. După ce Romanii înădușă această răscoală amenințătoare, ei iau măsura prea înțeleaptă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
-și purta războaiele prin generali, iar el a zăbovi în trândăvie. Imperiul roman era mare, dar regele său mic; acel al Dacilor restrâns însă condus de un geniu. Se compensau deci pozițiile ambelor luptători; ba chiar cumpăna se pleca în favoarea barbarului. Decebal, după ce își pregătește puterile sale, atacă cu bărbăție provincia Moesia în anul 86 d. Hr. Legatul lui Domițian, Oppius Sabinus, este bătut și ucis. Dacii pustiiază toată provincia și ocupă mai multe castele și cetăți. Domițian atunci formează planul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
am a mințit si mai sus, că Romanii să procure Dacilor instructori și ingineri militari precum și tot felul de meșteri, prefăcând astfel într-o obligație din partea Romanilor sistemul pus și până atunci în lucrare de el, de a civiliza pe barbarul său popor prin cultura romană. Mai dobândește regele Dacilor și un tribut anual, care-și ascundea rușinoasa lui ființă sub titlul de prezent. Domițian, făcând totuși pe marele și pe învingătorul, încoronează pe Diegis fratele lui Decebal căci acesta nu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
era fără îndoială o greșeală politică, și Traian comise această greșeală. Dovada cea mai în-vederată că era astfel, este faptul că abia trecuse un secol și jumătate de la cucerirea Daciei si Romanii fură nevoiți să o părăsească iarăși în prada barbarilor, după ce tocmai Dacia fusese nada cea mai atrăgătoare, care adusese pe barbari către centrul împărăției. Zămislit dintr-o greșeală politică, poporul, român trebuie să plătească și astăzi cu cele mai mari jertfe, existența lui, aruncat aici în părțile răsăritului, departe
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cea mai în-vederată că era astfel, este faptul că abia trecuse un secol și jumătate de la cucerirea Daciei si Romanii fură nevoiți să o părăsească iarăși în prada barbarilor, după ce tocmai Dacia fusese nada cea mai atrăgătoare, care adusese pe barbari către centrul împărăției. Zămislit dintr-o greșeală politică, poporul, român trebuie să plătească și astăzi cu cele mai mari jertfe, existența lui, aruncat aici în părțile răsăritului, departe de trunchiul cel mare al rasei latine și înconjurat de elemente străine
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
voind să treacă peste un râu înghețat pentru a ataca pe Romani, gheața se rupe și ea cade în apă. Capul Dacilor, deși disperat de nenorocirea întâmplată, ordonă totuși restului trupei atacul Romanilor, care erau apărați de un lagăr întărit. Barbarii lovesc în oameni cu săgeți, în ziduri cu un berbece, dar după cât se pare cu puțină izbândă. Traian oprește aici campania din anul 101 și, lăsând în toate lagările și întăriturile construite garnizoane îndestulătoare, se întoarce într-un oraș din
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o operație complexă fiindcă dorea să fixeze niște reflexe pe planul inconștientului și să modifice, în fapt, reacțiile sistemului nervos autonom. Această tentativă își găsea o paralelă în vremurile vechi. Orgolioasele legiuni ale lui Iulius Cezar au înfrânt armate de barbari superioare în număr pentru că sistemul nervos al soldaților romani era antrenat pentru lupta coordonată. Legiunile lui Cezar ar fi avut puține șanse împotriva armatelor Imperiului Roman de răsărit în secolul al VI-lea. Armele s-au modificat puțin, dar antrenamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
19, par. 1. Plagin al poemului Bulgărele și pietricica din volumul Cîntecele experienței. Cap. 35, ultimul paragraf. Plagin. Ritchie-Smollet citează Micul vagabond din Cîntecele experienței. BORGES, JORGE LUIS Cap. 43, discursul lui Ozenfant. Plaglit dintr-un scurt eseu, Orașul și barbarii. BOYCE, CHRISTOPHER Cap. 38, par. 16. întîlnirea dintre „decapotabila roșie și rapidă“ și motocicliști este un Plagin din povestirea Shooting Script. BROWN, GEORGE DOUGLAS Cartea 1 și 2 datorează mult romanului The House with the Green Shutters, în care spiritul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ucidă, să fie acum atât de fără milă. Dar, gândi el imediat cu o neânduplecată hotărâre, acești paznici nu-s decât niște simboluri ale distrugerii. Din clipa în care aceștia adoptaseră un caracter inuman, ei nu mai erau decât niște barbari îndărătnici, care trebuiau nimiciți ca niște bestii agresive și dați uitării imediat. Și-i uită. În fața lui se înălța ce mai rămăsese din Mașina jocurilor. În toate aceste ore, Gosseyn își bazase speranțele pe o lege logică. O lege care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
o operație complexă fiindcă dorea să fixeze niște reflexe pe planul inconștientului și să modifice, în fapt, reacțiile sistemului nervos autonom. Această tentativă își găsea o paralelă în vremurile vechi. Orgolioasele legiuni ale lui Iulius Cezar au înfrânt armate de barbari superioare în număr pentru că sistemul nervos al soldaților romani era antrenat pentru lupta coordonată. Legiunile lui Cezar ar fi avut puține șanse împotriva armatelor Imperiului Roman de răsărit în secolul al VI-lea. Armele s-au modificat puțin, dar antrenamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
La începutul secolului al XIX-lea, coabitarea dintre parizieni și cei veniți din Auvergne sau bretoni nu venea de la sine: părea să fie nevoie de timp pentru asimilarea imigranților care fuseseră stigmatizați. Journal de Débats vorbea în legătură cu aceștia de "invazia barbarilor", Haussmann făcea aluzie la o "gloată de nomazi", iar Thiers pomenea de o "adunătură de vagabonzi". Această respingere a mers pînă la adoptarea unei teoretizări rasiste, în care învingătorii, descendenții francilor, se opuneau galilor învinși, degenerați, primii fiind reprezentați de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
ucidă, să fie acum atât de fără milă. Dar, gândi el imediat cu o neânduplecată hotărâre, acești paznici nu-s decât niște simboluri ale distrugerii. Din clipa în care aceștia adoptaseră un caracter inuman, ei nu mai erau decât niște barbari îndărătnici, care trebuiau nimiciți ca niște bestii agresive și dați uitării imediat. Și-i uită. În fața lui se înălța ce mai rămăsese din Mașina jocurilor. În toate aceste ore, Gosseyn își bazase speranțele pe o lege logică. O lege care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Mercedes în businessul cu automobile, de Wal-Mart în domeniul de retail, de Dell în domeniul computerelor, de Medtronic în industria stimulatoarelor cardiace și de multe alte companii prezente pe piețe, mult prea numeroase pentru a fi menționate. Prin urmare, scenariul barbarilor la porți, deși mai este încă susținut de unii, nu reprezintă o strategie realistă de supraviețuire. Unele corporații și unii indivizi vor considera strategia proiectului de colaborare dificil de adoptat sau chiar greu de luat în calcul. Aceasta ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
ridicat capul, și-a Îndreptat umerii și a continuat să tasteze. În Turcia sunt turci, kurzi, cerchezi, georgieni, pontici, evrei, hacași, greci... găsesc că e prea simplist și mult prea periculos să faceți generalizări de genul ăsta. Nu suntem niște barbari inumani. În afară de asta, mulți Învățați care au studiat cultura otomană vă vor spune că a fost o mare cultură În multe privințe. Anii 1910 au fost o perioadă deosebit de dificilă. Însă lucrurile nu mai sunt la fel ca acum 100
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
stau acolo ca niște vulturi și așteaptă suprimarea Templului ca să pună stăpânire pe bunurile lui. Teutonii au fost creați În Palestina de către Împărații germani ca o contracarare a Templierilor, dar foarte curând au fost chemați În nord, să oprească invazia barbarilor prusieni. Și au oprit-o așa de bine, că În decurs de două secole aceștia au devenit un stat ce se extinde peste toate teritoriile baltice. Circulă Între Polonia, Lituania și Livonia. Fondează Königsbergul, sunt Înfrânți o singură dată, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
tînărului român: „spre deosebire de Ball, de Arp și de mine, Tzara nu crescuse la umbra umanismului german. Nici Schiller, nici Goethe nu i-au spus vreodată, în orășelul lui natal, că frumosul, nobilul, binele trebuie sau pot să conducă lumea (...) un barbar de cel mai înalt nivel mental și estetic” (Richard Huelsenbeck, Memoirs of a date Drummer, The Viking Press, New York, 1947, apud. François Buot, Tristan Tzara. Omul care a pus la cale revoluția Dada, traducere de Alexandru și Magdalena Boiangiu, Editura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a nemuririi o dorim”. Este citat, între alții, Péladan cu teoria lui plastică, în care „a arătat primejdia atîtor veacuri de literatură și galanterie care au sexualizat sufletul occidental, răsturnînd neprihănita statură a inițiaților pentru a cocoța pe piedestalul ei barbarul și josnicul simbol al instinctului”. Robi ai acestei mentalități vulgar hedoniste, denunțată ca fiind proprie modernității a-spirituale, „toți se vor lăsa să fie păcăliți cu plăcere”, arta ajungînd astfel „o uriașe potriveală, cuvinte potrivite, culori potrivite, sunete potrivite. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Mallarmé și că revoluția sintactică a cubiștilor s-a născut din experimentele poetice ale autorului Herodiadei; ele au fost însă răstălmăcite: „...fenomenul s-a produs á rebours: cultul aproape religios pentru cuvînt al lui Mallarmé a fost profanat de barbari; căci aristocratizarea lexicului s-a transformat în trivializarea lui”. Sînt menționate manifestul „cuvintelor în libertate” al lui Marinetti și cel preexpresionist - „Revolution der Lyrik” (1899) - al lui Arno Holz, reclamînd „o limbă mai naturală, mai vie, aproape de cea cotidiană”. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în ținuturile bizantine, fie că dispăruseră rapid pe motiv de bătrânețe sau din lipsă de discipoli. Longobarzii considerau arta bizantină ca fiind coruptă, și, la rândul lor, artiștii refuzau să se plece în fața gustului unor oameni pe care-i numeau barbari. Mai mult decât atât, longobarzii obișnuiau să spună: dacă avem lemn și paie din belșug, de ce mai dăm banii pe țiglă și cărămizi? Sau: dacă e nevoie de piatră, ea poate fi adusă pe alese, gata tăiată și sculptată, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mare parte; eram scârbit de mirosul de garum, sos de pește marinat, pus în crăticioare de argint pe lângă orice fel de mâncare. Am lăsat vinul de Alep să se decanteze; mie îmi plăcea să-l beau curat, întocmai ca un barbar, căci nu reușeam să-l înghit amestecat cu rășină. Resemnat, i-am ascultat până și pe muzicanții plângăreți care, după ce au cântat cât a ținut masa, încă mai suflau în flaute, mai ciupeau corzile țiterelor și mai băteau în micile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
diaree. Michele a intervenit: - Este un nobil longobard în trecere, și-acela este vărul său, un om învățat. Nu te supăra și prețuiește-l, căci vorbește cu simplitatea poporului său, lipsită de răutate. Flaviano nu mă slăbea și pace. - Un barbar, prin urmare. Eu iert orice barbarilor, chiar și atunci când sunt dușmanii împăratului. Nu-i așa, nobile Giuliano? Privirea răutăcioasă i s-a oprit asupra senatorului, care a făcut un gest de iritare, spunând: - Ei și tu, unde ți-e simțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nobil longobard în trecere, și-acela este vărul său, un om învățat. Nu te supăra și prețuiește-l, căci vorbește cu simplitatea poporului său, lipsită de răutate. Flaviano nu mă slăbea și pace. - Un barbar, prin urmare. Eu iert orice barbarilor, chiar și atunci când sunt dușmanii împăratului. Nu-i așa, nobile Giuliano? Privirea răutăcioasă i s-a oprit asupra senatorului, care a făcut un gest de iritare, spunând: - Ei și tu, unde ți-e simțul umorului? Seara s-a sfârșit fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
smuls un surâs, stăpâne al lumii? - Cel puțin unul, ce-i drept. - Îți pot cere o favoare? A făcut un gest de îngăduință. - Ei bine, stăpâne, eu mă mândresc că sunt atât sirian, cât și longobard, în orice caz, un barbar pentru voi toți. Dar longobarzii au un obicei: când cineva are parte de o farsă, ca să șteargă orice urmă de pizmă, are dreptul la o mică vendetă. Simbolică, firește. Eu îți cer permisiunea să-i dau marelui Flaviano o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
acea stradă, În acel cartier, În fața acelui oblon luminat doar de raza palidă a unui lampion, pe care cineva scrisese cu vopsea neagră: DACĂ TOT CEEA CE POSEZI TE POSEDĂ, DACĂ AI PIERDUT TOT ȘI EȘTI DISPUS LA TOT, EȘTI UN BARBAR. — Și eu te așteptam, replică necunoscutul, acid. Sunt douăzeci de ani de când te aștept. Precaut, Elio Încercă să ajungă lângă agentul de escortă care Îi deschidea portiera mașinii blindate, dar necunoscutul Îl prinse de braț și Îl trase Înăuntru. Elio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]