1,331 matches
-
modificat structural piesa, astfel că textul pus În scenă este total diferit de textul aprobat. Această versiune nu a venit la DGPT pentru aprobare”. De aici se desprinde concluzia că libertatea de expresie era oriunde În lumea civilizată numai În barbaria comunistă românească nu. Faptul părându-le gravissim, și măsurile luate fuseseră aspre. Astfel, serviciul „Artă” din aceeași DGPT Își luase obligația de a trimite o scrisoare plină cu reproșuri tuturor teatrelor din țară „...cerînd să se ia măsuri pentru ca nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
simț al măsurii (presupun că, după ce-l bați pe Iisus două ore, nu te mai inhibă nimic), dar e foarte bun foarte perspicace și expresiv pe tot ce înseamnă instinctualitate (de la problema teritoriului pînă la legăturile dintre tați și fii), barbarie, terori și extaze primare atît de bun, încît te întrebi dacă filmele nu s-au civilizat prea tare, dacă, în fond, nu sînt ca umbrele pe care le urmăreau sălbaticii pe pereții grotelor. Dilema Veche, ianuarie 2007 Reverie regală Marie
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
tot pasul. Unele depozite de grâne încă mai fumegau. Înainte de a intra în Nikolaev am văzut și aspectele grozave ale lagărului de exterminare de la Vapmiarka... Umbre și schelete mișcătoare ale celor aduși spre exterminare! Cum s-au putut întâmpla asemenea barbarii în plin secol 20?! Cu timpul ne stabilizăm pe anumite locuri și poziții martore ale luptelor desfășurate cu aproape un an în urmă. Comandantul meu de batalion era fostul căpitan, comandant în concentrarea din 1939-1940. Eram cunoștințe vechi și știam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cruzime ce au marcat existența acestui oraș-stat cu un rol de seamă în politica medievală europeană și mondială. Atâtea adversități politice s-au vânturat și atâtea crime oribile s-au petrecut în umbra zidurilor cetății Dogilor. Mărturia palidă a neasemuitelor barbarii săvârșite de om contra semenilor săi a rămas celebra „Punte a Suspinelor”, prin care treceau cei condamnați înainte de a sfârși în mod barbar! În ajunul întoarcerii spre Paris mai facem încă o escală la Florența să ne mai bucurăm de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
este aceea de întoarcere a refulatului, a primitivului. Asupra a ce ne avertizează Caragiale ? Ce vede el și noi nu știm încă a vedea ? Și ce anume ne amenință cu întoarce- rea ? Refulatul este cumva „revolta fondului nostru nelatin”, o barbarie pierdută în noaptea timpurilor care amenința, amenință așezarea fragilă a civilizației după matrițe europene, civilizație abia edificată în vremea lui Caragiale, a civilizației noastre moderne marcată de o nesfârșită și agonică debilitate ? Mi-este greu să cred în a doua
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pe care-l descrie Leiba este și el un produs de laborator, cel al teoriilor degeneraționiste care sesizează o dublă posibilitate în ceea ce privește cultura și civilizația occidentală. Progresul este însoțit și de regres, excesul de cultură și civlizație are drept contrapondere barbaria întruchipată în economia simbo- lică a decadentismului fie de proletariat, fie de rase „infe- rioare”, dar vitale. Din perspectiva psihanalitică, în accepția lui Freud, prețul plătit pentru construcția laborioasă a culturii și civilizației apusene prin cenzurarea pulsiunilor sexuale o reprezintă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
intelectualistă, acel Geist pe care-l denunță e de fapt intelectul, inteligența adică, rău văzută de curentele vitalisto-iraționaliste ale epocii. Pentru mine, sufletul nu poate veni în conflict cu inteligența, asemenea antiteză îmi pare o aberație și o poartă deschisă barbariei ; înțeleg sufletul în sensul din Traité des passions de l’âme al lui Descartes (firește, minus „les esprits animaux”, „les tourbillons” etc.). Realitatea cea mai de preț, realitatea, repet, este sufletul. A nu ți-l „pierde”, a ți-l salva
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Se părea că ne ajunsese vedenia lui Ezechiel cu Gog și Magog. Samavolnicia, sila și uciderea se vesteau la tot pasul. Prostia agresivă, de asemeni. Nici o atrocitate nu mai putea să surprindă, toate alcătuiau un unic puhoi al teroarei și barbariei. Totuși, asasinarea lui Nicolae Iorga i-a tăiat țării întregi răsuflarea. Fapta aceasta a fost resimțită de toți ca o decapitare a nației. Furia bestialității împotriva spiritului, ura dementă ̀ mpotriva culturii și inteligenței și-au găsit în uciderea lui
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Oceanografie nu-l menționează decât de 2-3 ori, tot în treacăt și nu fără conotațiile negative al căror țap ispășitor era autorul Crinului roșu. Pe France, eu îl admiram ; brutalitatea cu care-l negau tinerii îmi părea un semn de barbarie. Dar lui Eliade îi respectam părerea, exprimată de altfel sporadic și moderat. Omul care scrisese Oceanografie (titlu preluat probabil de la Eugenio d’Ors), carte debordantă de inteligență, sinceritate, cultură (și pasiune a culturii), carte totodată plină de vitalitate și de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
care lucrau pentru construirea canalului Dunărea-Marea Neagră. Acolo a fost folosită toată naivitatea și egismul tânărului ofițer de securitate, pentru distrugerea clasei conducătoare din România. Soțul lui Netuța, ca ofițer de securitate, a fost brutal și s-a lăudat cu barbariile pe care le-a aplicat deținuților, despre care nu cunoștea nimic. După moartea lui Stalin a fost dat afară din securitate, a revenit la croitorie, dar ceva se schimbase în mentalitatea lui. A devenit alcoolic, iar când se îmbăta făcea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de vreme, locuri sălbatice și primejdioase, monahii săraci și tăcuți te apropie de un alt tărâm pe care nici o Închipuire nu o poate plăsmui. Bisericile, ruga călugărilor și sihaștrilor, credința celor care au trecut pe aici au rezistat vremurilor de barbarie și au Încurajat umanitatea În fața răului, a pornirilor de distrugere și dezumanizare când creștinitatea răsăriteană era sugrumată de cuceritorii otomani și de alții. În acele vremuri obștea monahală și lăcașurile ortodoxe erau sprijinite de creștinii de la Dunăre și Carpați. În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
La Patrie, Le Siecle, Le Temps, precum și publicațiile israelite: Archives israelites, L’Univers israelite ș.a s-au Întrecut În a condamna măsurile guvernului de la București În termeni de o violență verbală puțin obișnuită: „acte de persecuție sălbatică”, „acte de barbarie și intoleranță” „măsuri sălbatice contra evreilor”. Atitudinea ostilă a Europei a stârnit proteste În țară, mai ales În cercurile politice de la București. Astfel, cotidianul conservator „Presa” avea să comenteze că: „Nu e nici un ziar, nici o revistă, nici o critică care să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
schimba nimic” În direcția Îmbunătățirii imaginii României În exterior. În timp ce comunitatea israelită din Iași se vedea amenințată „de un măcel general”, consulii puterilor garante nu scăpau prilejul de a adresa note colective În care acuzau guvernul român de „acte de barbarie”. Situația fiind destul de Încordată principele Carol I a decis să primească pe consuli În audiență individual. Astfel, În cadrul unei Întrevederi cu reprezentantul Franței la București, Boyard, prințul insista asupra pericolului reprezentat de evreii săraci din Moldova, spunându-i că personal
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
În ianuarie 1868, regele Carol I a ținut un discurs În fața Corpurilor legiuitoare În care sublinia că „o țară care s-a distins totdeauna prin toleranță n-o să poată cădea, În veacul XIX-lea și sub domnia acestui prinț, În barbaria medievală de a da unor măsuri economice o Însemnătate religioasă”. La 5/17 martie 1868, Fracțiunea liberă și independentă, reprezentată de 31 de moldoveni, a prezentat În Adunare un proiect de lege prin care propunea ca stabilirea evreilor În orașe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
faceți nu numai o injurie prea mare, dar faceți o injurie celor ce ne-au precedat și celor ce au să ne urmeze, căci sunt sigur că nu veți găsi nici un guvern care să dea mâna la asemenea acte de barbarie”. Acuzat că susține rezolvarea chestiunii Bedmar favorabil pentru moștenitorii acestuia, pentru că era prieten cu Buicliu, avocatul familiei Bedmar, Carp declara: „când erau În joc interesele cele mai gingașe ale acestei țări, eram eu, să fac un lucru În contra
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mitraliere trase în plin omorând și rănind sute de legionari (multe fete și copii) pentru vina de a fi ascultat discursurile și de a fi intonat cântecele legionare. Versiunea lui Antonescu va vorbi însă despre... atacarea Palatului Telefoanelor și despre barbariile legionarilor. Tot în această zi, nădăjduind că se mai poate ajunge la o înțelegere, Traian Herseni (unul dintre profesorii de atunci ai Regelui Mihai) plecase la Sinaia spre a-și convinge elevul (prin maiorul Tomescu, aghiotantul Regelui și adevărat ofițer
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ale Angliei, dar eu mă refer la aceea din Londra, pe care am văzut-o în 1932. De altfel, la întoarcerea din Rusia, după demobilizare, am spus fără sfială tuturor prietenilor mei că Românii n-au dreptul să vorbească despre „barbaria” din Rusia sovietică (termen folosit de preferință de propaganda antonesciană) deoarece n-am văzut la Odes[s]a mizeria mahalalelor bucureștene și de-a lungul Transnistriei n-am constatat primitivitatea unora dintre satele din țara noastră. Un regim care reușise
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
modernă, secularizată fiind, are comunități foarte eterogene din punct de vedere religios. Oricât de diferite ar fi moralele noastre particulare, noi trebuie să trăim împreună și să ne tratăm moral unii pe alții, dacă preferăm ordinea și civilizația anarhiei și barbariei. Felul în care înțelegem să trăim, cel puțin în demonstrația pe care o facem în ultimii ani de când nimeni nu ne mai obligă să mimăm afilierea la Codul eticii și echității socialiste, poartă cu sine caracteristicile a ceea ce eu numesc
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
la infinit. Fatuitatea femeii de lume e condamnabilă, Dalila complică un instinct pe care îl au și păsările de două ori pe an. Singurul stat temeinic e acela natural, automat ca al albinelor, nu statul liberal, întemeiat pe contract social. Barbaria devine la Eminescu o "sănătoasă barbarie", iar "obiceiul pămîntului" o instituție mai solidă decât constituția. Forma statului natural celui mai tipic este statul național. Un roi de albine nu se poate gândi amestecat cu alte gângănii. În acest înțeles al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e condamnabilă, Dalila complică un instinct pe care îl au și păsările de două ori pe an. Singurul stat temeinic e acela natural, automat ca al albinelor, nu statul liberal, întemeiat pe contract social. Barbaria devine la Eminescu o "sănătoasă barbarie", iar "obiceiul pămîntului" o instituție mai solidă decât constituția. Forma statului natural celui mai tipic este statul național. Un roi de albine nu se poate gândi amestecat cu alte gângănii. În acest înțeles al purității e îngăduit a se vorbi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în ciuda deosebirilor de colori, de aceea și mișcare largă, astronomică. Luat în totalitate, M. Sadoveanu e un mare povestitor cu o capacitate de a vorbi autentic enormă. Prin gura sa vorbește un singur om, simbolizând o societate arhaică, de o barbarie ideală, pusă într-un decor sublim și aspru. Goticul, muzicalul lipsesc din această operă, care ar fi clasică dacă echilibrul n-ar fi stricat în sensul rigidității, idilicul lui Sadoveanu fiind în înțelesul cel mai larg asiatic (dar nu slav
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cetățean, pe jumătate militar. Homerismul lui Hogaș e acela romantic al lui V. Hugo, cu aceleași enormități, realisme fantastice și monstruozități. Jurnalul scriitorului român e și el o "legendă a secolelor" proiectată în spațiu, în care se caută antideluvianul, biblicul, barbaria jovială, mirificul și grotescul. Se cultivă antiteza crudă. Omul e sau cu picioarele candide, sau fabulos de murdar, lucrurile sunt peste orice măsură vechi, un covrig uscat e "fosil", o cutie de sardele alterate, o piesă arheologică, purtând "toate semnele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și cu cât dorințele patruzecioptiștilor se îndeplinesc, creând o societate în care Alecsandri nu se mai simte ca-n pădure și în care meritele-i sunt recunoscute (pe la 1840 se plângea, cum am văzut, că bonjuriștii sunt aruncați aci, în barbaria orientală și că meritele lor nu sunt recunoscute), cu atât tendința junimistă din el crește în dauna celeilalte: acum, societatea românească îi acordase lui și clasei sale tot ce dorise; era vorba să se acorde și mulțimii, și atunci el
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Alecsandri, am arătat cum femeile au fost mai primitoare de cultură străină decât bărbații. Și spuneam de pe atunci că "civilizația" pătrunzând cu vremea tot mai jos, în păturile sociale, Caragiale nu mai dă peste un amestec ridicol de civilizație și barbarie în clasele cele mai de sus, civilizate complet, în formă acum, ci în clasele mai de jos, ori în clasele de parveniți. Am văzut că personajele din O noapte furtunoasă sunt simbolice. Dar și legătura dintre dânsele e simbolică. Jupân
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Caragiale sunt de aceeași natură, au același aer, în ele e vorba de același lucru. Și acest lucru este ridicolul ce rezultă din neasimilarea civilizației, din spoiala de civilizație, din contrastul dintre pretenție și realitate, din amestecul de civilizație și barbarie - amestec manifestat în idei, în simțiri, în purtări și în limbaj. Limbajul, dialogul este partea esențială a acestor schițe. Mai întîi, pentru că ele sunt foarte dramatice - Caragiale fiind mai înainte de toate un dramaturg - și în genul dramatic limbajul are tot
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]