4,306 matches
-
De Gaulle, Charles 318, 319 Decebal 20, 242 Dej, Gheorghiu 215, 270-272, 274-280, 283-290, 292, 293, 295-298, 308-313, 315, 316, 374, 384, 386, 387 Delbos, Yvon 229 Della Văile, Francesco 25 Denikin (general) 178 Densusianu, Ovid 30, 394 Des Michels (baron) 112, 114 Desjardins (Ernest) 132, 400 Despina, Maria 42 Despot-Vodă 52 Desprez, Hypolite 71 Deșliu, Dan 364 Diamandi 146, 166 Dimov, Leonid 306 Dincă 368 Dinescu, Mircea 363, 364, 369, 371 Djilas, Milovan 271 Dobrînin, Anatoli 365 Dobrogeanu-Gherea, Constantin 144
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
294 Jukov (mareșal) 296 Justinian 46, 280, 281 K Kadar, Janos 360 Kant, Emmanuel 86 Karolyi, Mihaly 169, 170, 176 Kavtaradze 293 Keitel (mareșal) 238 Keller, Paul 368 Kellogg, Frederick 23 Kennedy, John Fitzgerald 300 Kerenski, Alexandru 219 Killinger, Manfred, baron von 244, 254, 258, 266, 267 Kiraly, Karoly 341, 342 Kirițescu 167 Kisselef (conte) 82 Kissinger, Henry 319, 325 Klein, Ion Inochentie 56, 57 Köblos, Elek 218 Koffler, Remus 293 Kogălniceanu, Mihail 19-22, 40, 75, 76, 87, 88, 106, 113-117
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
283-285, 288, 289, 291-295, 297, 298, 311, 312, 335, 405, 408 Stănculescu (general) 369, 371, 372 Stănescu, Marin 279 Stăniloaie, Dumitru 209, 248 Stefanski, Alexandru 218 Stelescu, Mihai 222 Stelzer, Gerhard 251 Stere, Constantin 144-146, 211, 216, 219, 226 Stîrcea (baron) 258 Stoian, Stanciu 279, 282 Stoica, Gheorghe 271, 292, 296, 297, 308, 309, 311, 316 Stoica, Vasile 170 Stolojan, Sanda 318, 319 Stroescu, Vasile 161 Strussberg 132 Sturdza, Alice 237 Sturdza, Dumitru 138, 142, 156, 396 Sturdza, Ion 72, 81
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu Principatul vecin. Ambele părți ale Laithei știu prețui misiunea pacinică ce are de împlinit România chiar și prin pozițiunea sa la gura Dunărei și la granița Orientului și Occidentului. D. Brătianu, care avu ocaziunea a conferi aci si cu baronul Korb despre cestiuni comerciale, va părăsi orașul nostru cu conștiința că România, mergând și de aci înainte pe acele căi politice pe cari a umblat în timpul din urmă, poate fi totdeauna sigură de amiciția și sprijinul monarhiei noastre. [ 7 martie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să. intre în alianță ruso-germană, cu alte cuvinte restabilirea alianței celor trei împărați, care după această evoluție ar primi o configurațiune mult mai solidă. Aceasta este politica cehilor și a partidei drepte, cari au asurzit cu aplauze pe Hausner. Cuvântul baronului Hubner în Camera seniorilor a expus clar programul acesta. Dar aceasta nu poate fi politica polonilor și manifestațiunile lui Hausner stau în contrazicere cu politica noastră. Înainte de o jumătate de an Hausner a ținut o filipică contra politicei bosniace a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Esterne de acolo. Austria va fi reprezentată în Conferență prin ambasadorul ei de la Berlin, contele Szechenyi, atașîndu-i-se însă cu consiliari tecnici agentul diplomatic și consulul general, d. Zwiedinek de Sudenhorst, atât de bine cunoscut Bucureștilor, și colonelul de stat major baron de Ripp. D. Zwiedinek se bucură de meritatul renume de-a fi un cunoscător escelent al relațiunilor din Orient în genere, dar îndeosebi are o cunoștință specială a raporturilor etnografice și locale a acelor teritorii asupra cărora va avea a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce se intitulă, în mod ridicol, de "liberali", înjurau și nesocoteau pe toți românii de bine cărora puterile străine, pentru onoarea României, le dădeau vro decorație însemnată și-i arătau opiniei publice ca vânduți străinilor, ridiculizîndu-i cu diferite titluri nobilitare (baron P... de exemplu). Ajunși odată la putere, liberalii noștri căpătară și mai multe decorații străine și-umplură piepturile cu cruciulițe și păsăruici, ca să piardă Basarabia, să cheltuiască milioane... etc. etc. Apoi asta zicem și noi, păcatele noastre! Cine zice că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de mult de multicolora combinațiune ministerială încît s-ar părea c-a văzut realizîndu-i-se vreun vis cultivat în taină și cam pe de lături de linia generală a intențiilor marelui cancelar de la Măgura. [ 24 iulie 1880] ["ASUPRA TRECERII D-LUI BARON... Asupra trecerii d-lui baron de Calice prin România, "Neue freie Presse" din Viena cuprinde indicațiuni din cari nu se prea poate alege mult, dar pe cari totuși găsim de cuviință a le comunica, pentru a arăta ce strălucită e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ministerială încît s-ar părea c-a văzut realizîndu-i-se vreun vis cultivat în taină și cam pe de lături de linia generală a intențiilor marelui cancelar de la Măgura. [ 24 iulie 1880] ["ASUPRA TRECERII D-LUI BARON... Asupra trecerii d-lui baron de Calice prin România, "Neue freie Presse" din Viena cuprinde indicațiuni din cari nu se prea poate alege mult, dar pe cari totuși găsim de cuviință a le comunica, pentru a arăta ce strălucită e situația politicei noastre esterioare de când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
indicațiuni din cari nu se prea poate alege mult, dar pe cari totuși găsim de cuviință a le comunica, pentru a arăta ce strălucită e situația politicei noastre esterioare de când o conduce marele om de stat. Foaia vieneză zice că baronul, în trecerea la postul său de ambasador din Constantinopol, oprindu-se o zi la Sinaia, a avut acolo mai multe convorbiri cu Domnitorul. Rămânând în București asemenea o zi, a fost vizitat de miniștri și a avut lungi întrevorbiri cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
istoria aceasta o să se mântuie odată, Austria pune condiții nouă pentru definitiva soluție a acestei cestiuni, pe care voiește s-o țină atârnată asupra capului României ca sabia lui Damocle și cred că nu sânt rău informat daca afirm "că baronul Calice a avut a propune guvernului român aceste condiții nouă". În sânul Comisiei Dunărene s-a iscat neunire pentru că, cu ocazia elaborărei noului regulament pentru navigația și poliția pe Dunăre, s-au respins mai multe propuneri ale delegatului austriac. Prea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Nimeni nu tăgăduiește că Austria are mari interese pe Dunăre; însă de aci nu urmează ca România să-și sacrifice pe ale ei și să se lase împinsă deoparte. În acest înțeles cred c-a răspuns d. Brătianu la propunerea baronului Calice, după care acesta a dat a înțelege "că Austria va ținea in suspenso soluțiunea definitivă a cestiunei Arab Tabiei până ce va fi câștigat toate foloasele câte le cere de la Romînia". Diplomatul austriac a făcut guvernului român imputarea că nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Boerescu. După cât aflăm, reprezentantul român din Comisia Dunăreană a fost revocat pentru că s-a opus unor pretențiuni ale statului vecin, care voiește să aibă prezidenția și majoritatea în acea comisie. Aceasta se zice c-ar fi cauza trecerii d-lui baron de Calice pe la Sinaia, apoi a demisiei d-lui Bălăceanu și a plecării M. Sale la Ischl. E natural, se înțelege, ca împărăția vecină să aibă cel mai viu interes de-a domina situațiunea pe Dunărea de Jos, dar se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la 1878 a desemnat pe agenții cari vor avea a elabora reglementele de navigațiune, el a neglijat de-a determina pe aciia cari vor avea misiunea de-a supraveghea și controla aplicarea acestor reglemente. În a unsprezecea ședință a Congresului baronul de Haymerle, al doilea plenipotențiar al Austro-Ungariei, propusese de a încredința supraveghearea executării reglementelor unei comisii delegate de Comisia Europeană. Dar nu s-a luat nici o hotărâre asupra propunerii acesteia, deci rezultă o lacună care cată a fi împlinită. Asupra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
istoria relațiilor dintre Austria și Rusia, de-a reaminti revirimentele pe cari le-au suferit ele. Politica principelui Gorciacof a fost o politică de rancună. Această rancună pătrunde până și memoriul asupra războiului din Crim, scris de mâna sa dreaptă, baronul Jomini. "Deși Lombardia e o răsplătire destulă pentru Basarabia, ranele ce le-am primit de la Austria în timpul războiului din Orient sânt pururea dureroase". După 1870 principele Bismarck a produs o apropiere. S-au stabilit bazele unui acord, aceea ce s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
abnegațiunea și sacrificiile lor. Tot atât de puțin asigurătoare sânt relațiile dintre Franța și Germania. Am reprodus ieri o parte a discursului d-lui Varnbueler, fost ministru prezident al regatului Wuertemberg, care lămurește gravitatea situației. În adevăr, în ziua în care d. baron Haymerle a sosit la Friedrichsruhe, baronul Varnbueler, om de încredere al principelui Bismarck, povestește alegătorilor săi din Ludwigsburg cumcă s-a dovedit în mod oficial că Rusia grămădise, două ceasuri depărtare cu drumul de fier de la graniță, o oștire gata
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asigurătoare sânt relațiile dintre Franța și Germania. Am reprodus ieri o parte a discursului d-lui Varnbueler, fost ministru prezident al regatului Wuertemberg, care lămurește gravitatea situației. În adevăr, în ziua în care d. baron Haymerle a sosit la Friedrichsruhe, baronul Varnbueler, om de încredere al principelui Bismarck, povestește alegătorilor săi din Ludwigsburg cumcă s-a dovedit în mod oficial că Rusia grămădise, două ceasuri depărtare cu drumul de fier de la graniță, o oștire gata de război de 300 000 de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
anunță din Viena că un redactor al ziarului "Die Presse", numită în genere "Alte Presse", "Presa veche", spre deosebire de "Noua presă liberă", a întrevăzut pe marele nostru om de stat, d. Vasile Boerescu, și că, cu ocazia aceasta, escelența sa d. baron a găsit cu cale a se esprima în privința cestiunii dunărene în chipul următor: Regret că această chestiune, prin via discuție a ziarelor, a dobândit însămnătatea unei cestiuni politice, în loc de-a rămânea pe terenul curat economic. Opozițiunea în România a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deci o necesitate absolută, o condiție de existență pentru Austria de-a poseda drepturi escepționale pe Dunărea de Jos. Dar de ce atunci la Congresul din Berlin, unde imperiul Habsburgilor era reprezentat prin trei oameni distinși, contele Andrassy, contele Karolyi și baronul de Haymerle, nici unul dintre cei trei plenipotențiari n-a susținut această pretinsă necesitate? Am reamintit deja {EminescuOpXI 340} că propunerile făcute în Congres de către baronul Haymerle nu aveau nici o legătură cu cele ivite de atunci încoace. Pe atuncea Austria admitea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Berlin, unde imperiul Habsburgilor era reprezentat prin trei oameni distinși, contele Andrassy, contele Karolyi și baronul de Haymerle, nici unul dintre cei trei plenipotențiari n-a susținut această pretinsă necesitate? Am reamintit deja {EminescuOpXI 340} că propunerile făcute în Congres de către baronul Haymerle nu aveau nici o legătură cu cele ivite de atunci încoace. Pe atuncea Austria admitea cu desăvârșire ca dreptul de supraveghere să fie exercitat de către toate puterile sub același titlu, exercițiul acestui drept având a se încredința unui delegat al
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reale ca atari. [ 25 septembrie 1880] ["O BLÎNDEȚĂ ESTRAORDINARĂ... "] O blîndeță estraordinară pătrunde articolele "Romînului" privitoare la cestiunea dunăreană. Organul guvernului - îndeosebi învățatul și profundul d. Costinescu par exemple - are modestia de-a face lecții de economie politică d-lui baron de Haymerle și de a-i dovedi, condei cu condei, că din actuala situație Austria are un câștig enorm și c-ar pierde prin preponderanța pe Dunăre. Argumentațiune specioasă, făcută de ochii burgejilor noștri, pentru ca organul guvernamental să aibă aerul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
patrioți. Cât despre specioasele cercetări economice ale "Romînului" ierte-ni-se vorba, dar n-am ajuns în doaga redactorilor acelei gazete, de-a ignora abecedarul economiei politice și de-a face cu toate astea lecții de politică comercială d-lui baron de Haymerle. Abecedarul economicei politici zice însă: Industrie fără protecție nu se poate înființa. Protecție fără putere politică a statului nu se poate exercita. Puterea politică nu se poate câștiga decât prin o dezvoltare normală și sănătoasă a poporului, deci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cauze internaționale pentru cari d. Brătianu caută a-și da demisia. Se vor inventa neînțelegeri de natură internațională între d. prezident al Consiliului și M. S. R[egele] sau între partea roșie a cabinetului și vederile politice ale d-lui baron, cum [î]i zicea "Romînul" odinioară actualului ministru de esterne. În realitate însă nu se petrece nimic alta decât goană de portofolii din partea patrioților. Partidul roșu, necompunîndu-se decât din mediocrități, fiecare din acestea are dreptul înnăscut la un portofoliu ministerial
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar a împărăției Chinei numai pentru a se manținea și mai departe. Așadar ferimu-ne de iluzii! Dacă până azi nu există alianțe e că nu i le-a oferit nimenea d-lui Brătianu și, între noi vorbind, nici d-lui baron. Nu va mai fi vorba de ele decât atunci când sacul cu expedientele de guvernamînt al marilor oameni de stat va fi ajuns la fund. Atunci vor reapărea spre a neliniști și distrage iar spiritul public pentru câteva săptămâni. [ 11 octombrie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de neatârnare și pe propriile lor puteri, e redusă la tristul rol de-a se-ntemeia pe echilibrul în care se țin marii protectori unul pe altul. [ 12 octombrie 1880] TONUL PRESEI MAGHIARE Devizele austriace pe cari "Presa" d-lui baron le ridică la rangul de călăuze ale politicei noastre, Divide et impera și Viribus unitis, ne fac ca, în comparație cu tonul totdeuna respectuos pe care-l avem noi față cu monarhia vecină, să cităm și espresiile unui ziar unguresc la adresa noastră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]