3,051 matches
-
gradul cuvenit de importanță, printre cele reprezentative fiind „Profiluri literare”, „Eșarfe”, „Sub semnul spiritului”, „Portrete în cărbune”, „Opinii, efigii, chenare...”, „Note. Cronici. Informații”. Se urmărește atent fenomenul literar din Basarabia, promovat cu insistență în numeroase articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura românească de Pan Halippa sau Noua Basarabie literară, articol de fond nesemnat. Alte comentarii asupra culturii basarabene demne de semnalat sunt Aspecte din anul literar 1938 de Iacob Slavov, Cuvânt din partea
ITINERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287639_a_288968]
-
fenomenul literar din Basarabia, promovat cu insistență în numeroase articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura românească de Pan Halippa sau Noua Basarabie literară, articol de fond nesemnat. Alte comentarii asupra culturii basarabene demne de semnalat sunt Aspecte din anul literar 1938 de Iacob Slavov, Cuvânt din partea scriitorilor tineri de Sergiu Matei Nica, Pentru scrisul din Basarabia de N. Spătaru și Vechea Basarabie literară de Gh. Bezviconi. În atenția colaboratorilor permanenți, dar și
ITINERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287639_a_288968]
-
și Vechea Basarabie literară de Gh. Bezviconi. În atenția colaboratorilor permanenți, dar și a prozatorilor care publică aici (Iorgu Tudor, Tatiana Gălușcă, I. Sulacov, Al. Velicinschi, I. Opriș și alții) se vor afla tot timpul elementele care constituie fondul tradițional basarabean, implicit relația dintre trecutul și prezentul Basarabiei, ceea ce conferă atitudinii o anume demnitate, un sentiment de stabilitate și de moderație. Cronica literară este semnată de Sergiu Matei Nica, iar cea plastică de Șt. Danu și Gh. Bezviconi. L.Cr.
ITINERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287639_a_288968]
-
Nistru” (1961-1964). I se decernează titlul de Scriitor al poporului (1982), este laureat al Premiului de Stat. În 1984 a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldova. În perioada interbelică a colaborat la „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Bugeacul”, „Gazeta Basarabiei”, „Itinerar”, „Jurnalul literar”, „Convorbiri literare” ș.a. Venind dinspre publicistică, I. a publicat plachetele de versuri Blestem (1937) și Moartea vulturului (1938), vădit marcate de „experiențe barbiene” și îndeosebi de „maniera lui Arghezi”, așa cum observa G. Călinescu, dar
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
1774-1918 (Constantin Ungureanu) 353 „Ausgleich“-ul din 1910, o încercare de rezolvare a problemei naționalităților în Bucovina habsburgică (Mihai-Ștefan Ceaușu) 367 Problema Basarabiei în paginile revistei „Viața românească“, 1914-1916 (Ion Agrigoroaiei) 379 Observații cu privire la destinul elitei politice, culturale și științifice basarabene din perioada interbelică (Lilia Crudu) 399 ARHIPELAGUL COMUNIST Contribuția propagandei la legitimarea regimului bolșevic (I. Ciupercă) 411 Implicarea Securității în comerțul exterior al României ceaușiste (Sorin D. Ivănescu) 425 „Arnota“ - un grup de rezistență armată anticomunistă din Oltenia montană (1949
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ofițerul britanic - era însă amenințat la aceeași dată de pretențiile rectificative ale austriecilor în cealaltă parte a țării, încât exista șansa pentru locuitorii din preajma frontierei comune ca seara „să se culce moldoveni și <dimineața> să se trezească austrieci“39. Teritoriul basarabean luat Rusiei urma să fie retrocedat spre administrare unei comisii moldovene în două etape: mai întâi zona sudică, de la Dunăre, și apoi cea nordică. Gordon, care făcuse deja peste 100 de planuri ale noului hotar, deplângea însă încetineala partenerilor moldoveni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
XIX-lea (1888-1899), București, 1967, p. 181 și urm. • D. Drăghicescu, Partide politice și clase sociale, București, 1922, p. 88. • Ioan Scurtu, Din viața politică a României, 1918-1926, București, 1975, p. 15. bună măsură din opiniile populiste exprimate de boierul basarabean Constantin Stere, care fusese asociat cu narodnicismul rusesc. Narodnicii erau, de fapt, socialiști antimarxiști, care păstrau convingerea profundă, adeseori mistică, în virtuțile țărănimii, ca o clasă ale cărei instituții comunale puteau furniza mijloacele necesare evitării dezvoltării capitaliste a societății de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 412. • Idem, Scrisori din Basarabia..., vol. XXXIII, nr. 4-6, 1914, p. 194. vreo școală de limba română s-au lovit de refuzul autorităților. „În fruntea Instrucțiunii publice din Rusia stă de trei ani d. Leon Aristide Casso, mare proprietar basarabean, greco-român, cumnatul d-lui A.N. Crupenski, dar și vrăjmașul acestuia. O asemenea perioadă de reacțiune ca «sub Casso» n-a viețuit-o niciodată școala din Rusia, iar Casso face totul în cea mai deplină armonie cu ideile lui Purișchevici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de sănătate netrăită, revărsată însă peste o mie de sate românești din Basarabia, rămase în cea mai mare parte neatinse de stricăciunile vremii; sate nevoite să trăiască și capabile să nu se piardă în mijlocul cerințelor străine“. În ultimii ani, românimea basarabeană, „prin singurul fapt al existenței ei, impune celor care zilnic au a face cu ea și îi obligă de a se folosi de graiul românesc și chiar de cuvântul tipărit pe românește“. Ucazurile țarului, diferite măsuri ale guvernului rus de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Russo și Hîjdeu și sfârșind... ba nu - nesfârșindu-se încă“31. • Idem, Scrisori din Basarabia..., vol. XXXIV, nr. 7-9, 1914, p. 258-259. Stroescu era judecat pe nedrept, deoarece - afirma autorul articolului - „nu crede în nimene și în nimic ce este basarabean, iar inima lui s-a mutat în Ardeal“. Stroescu a contribuit substanțial la sprijinirea învățământului românesc din Ardeal, învățământ inexistent - așa cum preciza chiar Nour - în Basarabia. • Ibidem, p. 260. • Sunt menționați „unii din fiii credincioși ai Basarabiei [care] au îndurat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din care rezultă, spre surprinderea unora, preponderența populației românești dintre Prut și Nistru. Prezentând această hartă într-un număr al revistei „Viața Românească“ din anul 1916, Axinte Frunză lua atitudine față de cei care au încercat să ne convingă „că frații basarabeni s-au «rusificat» de bună seamă și că în imperiul țarilor un popor poate dispărea într-o zi“ și „să declare că această provincie nici nu există, s-o șteargă cu totul de pe harta țărilor românești“. România trebuie să intre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Românească“ - peste aspectul polemic al discuției - au avut meritul de a fi subliniat caracterul românesc al provinciei situate în partea estică a spațiului românesc, de a fi menținut, cel puțin în anumite cercuri ale opiniei publice, interesul pentru rezolvarea problemei basarabene în conformitate cu drepturile fundamentale ale națiunii române. Desfășurarea evenimentelor din Rusia în general, din Basarabia în special, în 1917-1918, a pus în evidență o descătușare a energiilor naționale greu de • A. Frunză, Note pe marginea unei hărți (Harta etnografică a Basarabiei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
apreciind că Basarabia, a cărei soartă a fost, timp de secole, legată de cea a poporului român, un teritoriu de același sânge, cu aceeași limbă, cu aceleași tradiții, nu putea să nu graviteze către masa poporului român. „Existența unui stat basarabean independent ar fi fost o absurditate. Imperialismul bolșevic, cel care mai târziu a absorbit Ucraina, Belorusia, Georgia ș.a., ar fi constituit o amenințare permanentă pentru o republică basarabeană. Pe de o parte, existența unui stat român alături de un alt stat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu putea să nu graviteze către masa poporului român. „Existența unui stat basarabean independent ar fi fost o absurditate. Imperialismul bolșevic, cel care mai târziu a absorbit Ucraina, Belorusia, Georgia ș.a., ar fi constituit o amenințare permanentă pentru o republică basarabeană. Pe de o parte, existența unui stat român alături de un alt stat român, locuit de același popor, vorbitor al uneia și aceleiași limbi, unit prin același trecut, ar fi fost o anomalie“75. În ședința din 27 martie (st. v.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nuanțată și de Gh. Brătianu, pentru care acțiunea Sfatului Țării semnifica o revanșă a lumii satului, în care elementul românesc rămăsese mult mai mare în raport cu orașele, cu o populație alogenă numeroasă. Gh. Brătianu aprecia că Sfatul Țării reprezenta opinia populației basarabene în aceeași măsură în care toate adunările de acest fel au avut de decis soarta republicilor autonome născute pe ruinele Imperiului țarist sau a statelor succesoare monarhiei habsburgice. Etapele autonomiei și independenței au fost aceleași pe care le-au înregistrat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai întâi unirea Basarabiei și, la scurt timp, unirea Bucovinei, a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. • Al. Boldur, Istoria Basarabiei, București, 1992, p. 506-507. • Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 142-143. OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA DESTINUL ELITEI POLITICE, CULTURALE ȘI ȘTIINȚIFICE BASARABENE DIN PERIOADA INTERBELICĂ Lilia Crudu Până la 1918, din pricina situației periferice a Basarabiei, un segment important al elitei culturale și politice a provinciei din extremitatea sud-vestică a Imperiului țarist era tentată de a se stabili în alte părți ale Rusiei, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mediul intelectual din aceste țări sau de dorința de a face carieră militară sau diplomatică. Marșând aproape exclusiv pe ideea „prieteniei de veacuri dintre popoarele moldovenesc și rus“, istoriografia sovietică moldovenească și-a construit discursul oficial pornind doar de la personalitățile basarabene care s-au remarcat în spațiul rus. Printre acestea se numărau nume din mediul diplomației, al armatei țariste sau din cel academic. Nu de puține ori prezentarea lor era anticipată de informații care trebuiau să reamintească publicului legăturile cu Rusia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
autorii sovietici au neglijat nume care s-au manifestat și s-au impus în viața politică și culturală a Moldovei, după 1812, sau a României, după 1859. A fost trecută astfel cu vederea prezența deloc neglijabilă a mai multor fruntași basarabeni în viața politică, culturală și academică de la vest de Prut, nume de referință fiind ale lui Constantin Stamati-Ciurea2, Aleco Russo 3, Ștefan Gonata 4, Bogdan • Vezi, pentru detalii, Ion Eremia, Țara Moldovei și Rusia. Relații politice în a doua jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
târziu URSS. O mare parte a acestora proveneau din sânul comunității evreiești din Basarabia 18. Astfel, în perioada activității revoluționare și a „construirii socialismului“ în Uniunea Sovietică, multe poziții cheie din Armata Roșie au fost ocupate de reprezentanți ai emigrației basarabene. Printre aceștia: Ioan Emanuilovici Iachir, membru al Consiliului militar-revoluționar sovietic și membru al CC și al Biroului Politic al CC al PC(b) din Ucraina 19; Filip Iacovlevici Levinson, șef al direcției construcțiilor militare din Comisariatul Popular al Apărării 20
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
URSS31, pe sculptorul Alexei Victorovici Sciusev 32, membru titular al Academiei de Științe a URSS, pe directorul Institutului de Istorie al filialei Academiei comuniste din Leningrad, Samuil Samuilovici Bantke 33. Este însă de reținut faptul că o parte a elitei basarabene stabilite după 1918 în URSS a fost decimată de represiunile staliniste din anii 1930. Valul represiunilor nu i-a cruțat nici pe deținătorii unor poziții importante în viața politică, economică și academică din RASSM 34. În continuare ne propunem să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de represiunile staliniste din anii 1930. Valul represiunilor nu i-a cruțat nici pe deținătorii unor poziții importante în viața politică, economică și academică din RASSM 34. În continuare ne propunem să insistăm, de o manieră sintetică, asupra destinului elitei basarabene după ocuparea Moldovei dintre Prut și Nistru de către URSS, în vara anului 1940. Pentru ideologii de la Kremlin, unul dintre obiectivele imediate în Basarabia a fost înlăturarea focarelor de „propagandă antisovietică“ și de „agitație naționalistă“, „elementele suspecte“, „contrarevoluționare și colaboraționiste“ intrând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au fost arestați nu numai cei care au făcut politică în diferite partide sau au deținut funcții în administrația românească, dar și alte persoane care puteau fi trecute în categoria „dușmanilor de clasă“. Astfel, un număr important al fostei elite basarabene care nu a reușit sau nu a dorit să se refugieze 36 - deputați, senatori, miniștri, prefecți, primari, directori de bănci, profesori, preoți 37 - a resimțit din plin ostilitatea noii puteri. Se pare că, în asemenea condiții, au existat și cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reușit sau nu a dorit să se refugieze 36 - deputați, senatori, miniștri, prefecți, primari, directori de bănci, profesori, preoți 37 - a resimțit din plin ostilitatea noii puteri. Se pare că, în asemenea condiții, au existat și cazuri când unii intelectuali basarabeni de formație „veche“ au intrat, nu de puține ori benevol, în serviciul noilor autorități. Ne referim aici la chimistul Anton Ablov, cu studii la Universitatea din Iași, care a făcut carieră la Institutul Agricol din Chișinău, Universitatea din Sverdlovsk, Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia și Bucovina de Nord în anii 1940-1941, în „Destin Românesc“ (Chișinău), nr. 3, 1997, p. 99-109. În perioada interbelică, facultățile de agronomie și teologie din Iași au jucat un rol important în formarea intelectualității basarabene. În primii ani de după război în Basarabia mai activau doar patru licențiați în teologie de până la 1940 (Nicolae Negru, Paul Mihailă: Transplantarea Basarabiei, în Memoria refugiului, Chișinău, 2000, p. 142-145; Stan, Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia, p. 99-109; Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1917 (izolirovat', no sohranit'), a cărui esență consta în marginalizarea și înlocuirea vechii intelectualități cu alta nouă, modelată și verificată în laboratoarele comuniste de formare a cadrelor. Printre cei represați s-au numărat, mai întâi de toate, fruntașii vieții politice basarabene, care, după părerea noilor autorități, puteau forma nucleul de rezistență față de regim 39. Este vorba, în primul rând, de foștii deputați în Sfatul Țării și membri ai guvernului basarabean din toamna-primăvara anului 1917/1918, care au fost acuzați de lichidarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]