3,939 matches
-
pe peretele din fund, un panou cu fruntași în producție unde se distinge fotografia directorului (sau poate chiar caricatura lui). Încăperea din dreapta este mobilată asemănător. Biroul directorului cu spatele la peretele despărțitor. Pe birou, un telefon, o lampă fără abajur cu un bec roșu exagerat de mare: 300 sau 500 de wați, corespondență. În fața biroului, o masă joasă înconjurată de scaune exagerat de mici, ca pentru copii, un cuier cu pălăria și paltonul directorului, o oglindă. La ridicarea cortinei, secretara se află în
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
Unele adrese îi plac, le mângâie, le dezdoaie colțurile. De altele este nemulțumită, le mototolește și le aruncă nervoasă la coș. Apoi le ia din coș, le rupe cu ciudă și pune bucățelele într-un buzunar al paltonului. Se aprinde becul roșu de câteva ori. Se dezbracă febril, pune pălăria și paltonul în cuier. Dă să iasă. Se întoarce ca și cum le-ar spune ceva celor convocați la ședința imaginară că pot să plece. Îi zorește gesticulând. Durează numai câteva secunde până când
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
s-au înțeles la telefon, să se vadă la o anumită oră, să semneze o situație cearceaf, lungă cât toate zilele pe care o scoate din propria servietă. Gestica secretarei exprimă imperturbabil: „Nu e și pace!” Când s-a aprins becul, directorul a sărit de pe scaun, a ridicat o trapă din fața biroului și s-a ascuns. Revine alergând precipitat după pălărie și palton și cade din nou în ascunzătoare, exact în momentul în care secretara și insul său pătrund înăuntru. Secretara
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
care se risipiseră ca un fum. Din cauza sărăciei și a câștigurilor mici, puțini erau aceia care se aventurau în orele după amiezii la cumpărături, familiiile fiecăruia fiind înhămate la un mare car de griji și datorii. Dormitoarele erau destul de mari, becurile de-abia pâlpâiau agățate de tavan și pe măsură ce oboseala și grijile zilei de mâine îi copleșeau, unul câte unul clipeau și ele obosite și se stingeau. Treceau atunci la atac ploșnițele de care nu putuseră să scape cu nici un chip
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
și a tras-o afară cu brutalitate. Cu cuțitul în mână, la vedere, aproape că a târât-o până în casa ce părea pustie în întunericul care domina platoul pe care se găsea. A acționat comutatorul și lumina slabă a două becuri murdare a înfățișat o cameră în care nu se făcuse curat de mult timp. Era un fel de dormitor, cu pat, șifonier, o masă și două scaune vechi cu spătar, două tablouri de familie pe pereți și perdele prăfuite la
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
locuință a iubitei, pentru a profita de liniștea oferită de serile cu lună plină într-o locuință răcoroasă construită din chirpici, cu tavanul pe care îl atingea cu mâna întinsă și de care atârna o lustră cu două brațe și becurile chioare. Aici parcă simțea cu adevărat cum seva pământului îi dădea viață. Auzea greierii țârâind lângă cuptorul de pâine și se desfăta privind licuricii cum strălucesc în paiele putrezite din curtea unde leneveau ziua animalele și păsările gospodăriei. De când a
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
bătrâni, multă verdeață, bănci pe aleile care se uneau radial în centru. Teatrul exista încă, dar părea nefolosit de ani de zile. Chioșcul pentru fanfară era și el, refăcut. În jurul parcului felinarele erau cele dinainte de război, vopsite de curând, cu becuri așezate ca o inflorescență. Se vedea că edilii orașului au încercat să mențină cât mai mult din farmecul vechiului oraș. Lipsea în schimb Tudorică dorobanțul. În locul lui era un grup statuar modern, impozant, tot despre Războiul de Independență. Numai că
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
de succesiuni care ne marchează viața într-un fel sau altul.... Un fel de ritualuri cu micile și marile bucurii care ne exaltează inima... S-a așternut tăcerea... Cei doi studenți înaintează agale, gânditori, apoi se opresc în apropierea unui bec. Ramura unui pom înflorit se clatină ușor în adierea vântului pe deasupra lor. Ian întinde mâna către buchetul de flori ca un bulgăre de nea. - N-o rupe, te rog! - îl imploră Caterina. - Cum dorești! - se învoi băiatul plimbând mâna peste
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
Nesimțitul!.. Și lacomul!..Nu se mulțumește că i-a oferit omu’de zece ori mai mult de cât face cașcarabeta lui. Bineînțeles că respectivele opinii ajunseseră la urechile celor doi preopinenți. Așa că, atunci când îi călcă pragul să cumpere (cică) un bec, Nae l-a informat pe Mototolea: --Nea Moto, prețul a crescut la un miliard. Văd că nu te grăbești și inflația te calcă pe picioare. Mișcă, domnule, mișcă! Mototolea a zâmbit compătimitor: --Mi-e milă de tine, Nae, când văd că
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
de intrare în sala de dans în față căruia erau zeci de tineri, băieți și fete, așa că Ana nu se panică de faptul că un băiat necunoscut o invită la adăpostul întunericului să se așeze împreună pe o bancă. Un bec fixat pe un stâlp de iluminat stradal își arunca lumina lui ștearsă peste banca unde Viorel luase cu asalt reduta, o săruta de zor pe Maria. Ana văzând cât de bine se mișcă și se orientează în spațiu sora ei
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
viseze. Parcă o urmărea tot timpul o umbră. Îi simțea mereu răsuflarea în ceafă. Unde mergea o însoțea și umbra. Nu putea s-o vadă, însă îi simțea prezența. Când se afla la o plimbare pe faleza aflată sub iluminatul becurilor cu mercur de pe stâlpii amplasați de-a lungul stațiunii, parcă a distins la o întoarcere bruscă a capului pe cineva, care se ascundea în spatele turiștilor ieșiți la plimbare solitari, în familie sau în grupuri mai mari de prieteni. I se
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
arrivée récemment la cigogne répare le nid *** În vârful stâncii privind plictisiți lumea - doi pui de vultur Au sommet de la roche en regardant ennuyés le monde - deux petits de l’aigle *** Pe ciocul ratei musca ignorând moartea - cascadorie Sur le bec du canard la mouche en ignorant la mort - cascade *** Poartă bunicii mai scârțâie uneori - împinsă de vânt La porte de la grand-mère grince encore parfois - poussée par le vent *** Ajun de Paste - clopoțelul mielului amintire-n cui Veille de Pâques - la
HAIKU 1 de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350113_a_351442]
-
să potolească foamea tigrului. Totuși, un fulger, nu-i decât un fulger! Ține doar câteva secunde. Însă, dând dovada unor inestimabile calități, pe când Eracle mai zăcea încă pe canapeaua de piele cu pantalonii în vine și cu sufletul bâzâind pe lângă becul cel chior din tavan, doamna trase două gâturi din sticla iute descoperită la piciorul biroului și spuse pe un ton șugubăț, plin de minunate promisiuni: - Acu’ dacă tot m-ai stârnit, lasă-te pă mâna mea, ca să vezi ce n-
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
Ziua Domnului. A fost adus pebrațe în celulă și lăsat în voia soartei. Ei cum ar fi putut să-l ajute decât mângâindu-l cu vorbe bune? Și soarta a făcut ca unul din torționari să cadă și el pe bec, stârnind furia propriilor lui colegi care l-au declarat dușman de clasă și l-au bătut mai rău ca pe un deținut, aducându-l apoi în aceeași celulă. Colegii lui. Acum se aflau împreună și victima și călăul. Cu același
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
directorului, sălile de clasă, coșurile sobelor , coridoarele, au primit numele marii campioane. De la o vreme, nu mai era colțișor în liceu, să nu fi primit o plăcuță comemorativă, cu același nume. Fiecare broască, fiecare clanță, fiecare pom, fiecare bancă, fiecare bec, fiecare tablă, fiecare poartă sau ușă, au primit, rând pe rând, plăcuța comemorativă, cu numele campioanei. Consiliul profesoral și directorul ajunseseră la disperare. Nu mai aveau unde să pună plăcuțe comemorative. Dar s-au găsit și soluții. Fiecare portar și
ELOGIUL de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361787_a_363116]
-
încă mai doriți o plimbare cu barca, vă stau la dispoziție cu plăcere. Există telefon public în incinta hotelului, dacă vreți să mă sunați. Luând cartea de vizită în mână, îmi citi cu atenție numele și celelalte date, la lumina becului ce-și împrăștia darnic lumina peste noi. - Acum știu cum vă cheamă și ocupația, dar eu nu m-am recomandat încă. Miruna. Miruna Spiridon din Timișoara. Am absolvit economia cu specializarea în comerț exterior, dar lucrez într-o bancă, în
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361875_a_363204]
-
plimbă și tot se plimbă, mai merge la o conferință, pe la examene și printr-alte părți, numai la biserică și la utrenie nu-i. Și paraclisierul n-are unde să se mai ducă, toacă săracul cu 25 de blagoslovenii de la... bec. Terminam de pomenit înainte ca să vină preoții, dar acum sunt câte 3-4 mape de pomelnice numai într-o zi. De asemenea, ca să revin, nu erau atâtea nevoi și atâtea boli. Acum s-au înmulțit bolile psihice, organice, demonizările. Apoi nu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
înțeleseseră la 8:15. - Okay, merge și-așa, am încuviințat. Hotelul Travelodge taxá cu 0,50 $/minut și pentru telefoanele din cameră. Hoinăream pe străzi seara, de la CalTech la hotel, pe lungul Boulevard Colorado, cu lumini multe, pomi împodobiți cu becuri strălucitoare. Răcoare. Plăcut. Și mușcam dintr-o pizza caldă, cu mult piper (ca să-mi taie pofta de mâncare: să nu mă-ngraș la loc), și presărată cu brânză. Am pierdut două pixuri, în fiecare zi câte unul - nu mai aveam
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
aeronavei, dar nu am raportat evenimentul de rătăcire a noastră pe traiect. Am făcut o manevră de razmut asupra unei localități, iar când am coborât, fiind deja la o înălțime destul de mare, am observat coșul de fum al Fabricii de becuri de la Fieni. Am văzut și indicatorul rutier, eram deci foarte departe de traiect, așa că am luat înălțime din nou. Auzeam în cască cum ne cheamă prin Radio Băneasa, mi-amintesc că era chiar colega Florica Buruiană la trafic în acea
PARTEA A VI-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365996_a_367325]
-
a prăvălit pe scări ignorând ceva anume, ceva ce va avea să înțeleagă puțin mai târziu. Răcoare nopții, oricăt l-a înviorat, nu a putut face față mistuitoarei dorințe. A devenit doar conștient că trebuie să se ferească de lumina becurilor ascunse sub pălării de tinichea și de orice altă geană de lumină. În umbra întunecată a comandamentului, clădită de clarul de lună, a dat peste Calotă. - Ce faci mă aici ?!.. - Aștept să termine,.... să-mi vină rândul... - Unde sunt ? - La
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
lor îl compătimesc pe Comănescu chiar dacă le este antipatic, chiar dacă el îi tratează cu dispreț ducând dorul camarazilor rămași la batalion, adevărații lui camarazi. Ghicesc că dincolo de liniștea afișată de comandantul lor există o satisfacție bolnavă ; Comănescu a călcat pe bec, de aceasta dată îl va îngenunchia pe rebel, îl va face să devină mielușel. Știa prea bine că va veni și acest moment, îl aștepta. S-a îndepărtat sprijinindu-se ușor în toiag. Nu mai avea de multă vreme nevoie
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
că eram la o milă de țărm. Se auzea muzica de undeva din depărtare. Încă mai erau deschise terasele prin stațiunile Mangaliei, unde lumea se distra. Litoralul de la Vama Veche până la Olimp, era parcă ca o ghirlandă cu mii de becuri aprinse, pusă în pomul de Crăciun. Se apropia de răsăritul soarelui. Peștele mușca din momeala atașată cârligelor aruncate în adâncul mării. Greutatea minciogului creștea cu fiecare guvid capturat. La un moment dat spre orizont, cerul la îngemănarea cu luciul apei
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
o biblie veche, uitată pe pervaz nu cerul avea posibilități de recuperare a sufletelor ci eu, meditativ, adunam, printre gânduri, florile albe pe care le-a ruinat bărbatul care și-a văzut femeia dusă cu targa spre sala de operație. Becul era roșu - INTERZIS Și el s-a oprit la un geam, privea. mă gândeam cât de des marcel ia legătura cu cerul de se face liniște și-n prețuri și în case. Toată seara am privit pe geam vântul împrăștia
DE DOR DE POEMELE ECATERINEI NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365225_a_366554]
-
obiectivă, simplă și utilă ar fi să te uiți până nu te mai saturi și să nu dai socoteală nimănui. Măcar acum să scoți pârleala unor privațiuni ale tinereții, de care credeai că nu mai scapi pe veci ... Milioanele de becuri și beculețe multicolore tighelează de zor indistinctele și aerienele forme ale hotelurilor și cazinourilor, sunt peste o sută pe care reușim noi să le numărăm într-o revistă locală găsită în cameră, or mai fi și altele ascunse vederii noastre
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
ani a mai fost un asemenea ger năpraznic, când marea a înghețat la mal peste două sute de metri spre larg. Noaptea se apropia de întâmpinarea zorilor. Era o noapte întunecoasă, fără stele, fără posibilitate de orientare. Doar licăritul slab al becului de veghe de la stațiunea meteorologică de lângă hotel mai arunca o scânteie de lumină spre cârdul de lebede înghețate. Zorile începeau să-și facă apariția. Situația era dezolantă. Valurile se repezeau cu forță în dig, aruncând cu putere sute de hectolitri
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]