1,731 matches
-
de gospodari, dar și jupânițele de la Iași - călcau strugurii în zăcători mari cât heleșteile. Ehei! Ce vremuri! Ia întrebați pe bătrânii târgului!. - Și are vinuri, domnule, nu glumă, ofta amărât primarul. Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile viei. Uite mata într acolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de-a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciurile boierești. Și ce poloboace, domnule! Cât o casă cu două caturi. Și ce vechime
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nu glumă, ofta amărât primarul. Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile viei. Uite mata într acolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de-a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciurile boierești. Și ce poloboace, domnule! Cât o casă cu două caturi. Și ce vechime, frățioare! De pe vremea lui Vodă Cuza, dacă n-or fi și mai de mult. Să nu spun vorbă cu păcat. Am gustat și noi dintr însele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se tot frăm ânta cum să facă, cum să dreagă, să ridice și mai mult localitatea atât de dragă inimii sale. Pentru început, Domnul a găsit cu cale să dureze pe dealurile sărutate de soare și acoperite de podgorii niște beciuri cu dichis, pentru o cât mai bun ă păstra re a vinului. Pe vremea domniei lui Ștefan, rege al Ungariei era Matei Corvin. În timp ce voievodul se gândea cum să ridice Cotnariul, s-a întâmplat ca Matei să-l invite pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
niciodată când ajungea în dreptul Cotnarilor să treacă apa Bahluiului, de cea parte și să mai dea un cep la Niță. Auzit-ai Culai? „Cep la Niță.” Niță aista se dovedise a fi un mare crâșmar ș i avea î n beciurile lui fruntea vinurilor de pe coastele unde sun tem. Și a rămas din vorba domnitorului botez pentru satul lui Niț ă. Cep l a Niță! -...Ceplenița! - continuă Neculai Brateș. - E, te-am lămurit? - Și tocmai în locul cel mai ridicat te duc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
țară și pe domn și pe Iacob Sommer, ca unii ce-ar fi încercat să uzurpe credința ortodoxă, chibzuind a așeza în locul ei pe cea catolică Când a terminat de povestit, se găseau ajunși între o bisericuță veche și un beci și mai vechi, a c ărui bol tă se surpase. Prilej să se oprească iarăși cuconul Stejărel ... - Ale lui Ștefan sunt amândouă, măi Culai, schimbă deodată glasul cuconul Stejărel, am o bănuial ă. Mi-i frică să nu fi fost
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dea lumină bisericii, că prea era întunecat ă de funinginea lumânărilor... Nu zici nimic, Culai? - Ce-aș mai putea zice? Să-l iei pe cine a făcut-o și să-l pui la zid. ........................................................................... - Acum să ne ocupăm oleacă de beciul aista. Au trecut drumul și s au oprit pe buza prăbușirilor. - Boltă nu mai are, că i au luat piatra să o pună pe șosele! Altă nelegiuire! Dar nu asupra acestui lucru vreau să mă opresc. O să vină ea și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vreau să-ți arăt. Îl vezi cât e de adânc și de ramificat? - îl văd. - Are vreun pic de apă în el? Neculai Brateș îl privi cu luare aminte, cobo rî și pe niște trepte adăugate în urmă, în adâncul beciului urmat de Stejărel Racotă și după ce îi dădu târcol în toate ram urile lu i suinde fu obligat de adevăr să constate că n avea nici pic de a pă. - N-are, cucoane Stejărel. - E, află că toate beciurile din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
adâncul beciului urmat de Stejărel Racotă și după ce îi dădu târcol în toate ram urile lu i suinde fu obligat de adevăr să constate că n avea nici pic de a pă. - N-are, cucoane Stejărel. - E, află că toate beciurile din Cotnari, făc ute în u rmă de domnii arhitecți cu școală, sunt pline de apă. Meșterul care a zidit beciul aista, a lui Ștefan cel Mare, sunt mai mult decât sigur, că n a fost absolventul nici unei Academii de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
adevăr să constate că n avea nici pic de a pă. - N-are, cucoane Stejărel. - E, află că toate beciurile din Cotnari, făc ute în u rmă de domnii arhitecți cu școală, sunt pline de apă. Meșterul care a zidit beciul aista, a lui Ștefan cel Mare, sunt mai mult decât sigur, că n a fost absolventul nici unei Academii de arhitectură. Și în beciul lui nu este apă. Trage acum sing ur concl uzia care e de tras. Și iar au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ute în u rmă de domnii arhitecți cu școală, sunt pline de apă. Meșterul care a zidit beciul aista, a lui Ștefan cel Mare, sunt mai mult decât sigur, că n a fost absolventul nici unei Academii de arhitectură. Și în beciul lui nu este apă. Trage acum sing ur concl uzia care e de tras. Și iar au pornit-o. - Mai avem mult de mers, cucoane Stejărel? - N oi fi obosit?! Apoi musai, dacă îți place Cot nar - și de aia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ce este Cotnarul, nu numai a-l bea! Ajungând în creasta întâiului colnic, s au rupt din drumul cel mare, apucând în mică coborâre stâ nga. Le-a ieșit înainte o poartă. De aici începe via lui Jenică Melinte. Uite beciul și uite crama... .................................................................................... Melinte nu era acasă, dar i-a „omenit” meșterul Antioh. „La o masă de afară le-a întins repede albitură și i-a poftit să ia loc. - Ai dreptate, cucoane Stejărel, frumoasă priveliște - spuse Neculai Brateș. Fericită
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-l arăt, Culai. Am s-o iau din iasʹ parte și am să-i urmez limita. Dealul acela îi Năslăul. Nu ți ne de Co tnari. Pe el sunt viile Vlădoiancii. Acolo sus, crama și ceva mai jos, în coastă, beciul cel cu vinuri vechi. Nu umblă la el ni meni. Numai la rare ocazii se scoate de acolo vin și numai de ea. Dar cum nu mai vede, umblă în butoaie un afurisit de pivnicer care a găs it leac
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
butoaie un afurisit de pivnicer care a găs it leac să ieie din vin, fără nici o grijă că va fi descoperit. Ți-am spus, mi se pare, că e mioapă rău. Știind încă cum sunt butoaiele pline, de câte ori vine la beci, cere pivnicerului să scoată dopurile. Le pipăie la capătul cel de intră în butoi și dacă sunt ude, controlul e făcut. N-a umblat nimeni. Numai că pivnicerul scoate ce-i trebuie și cât îi trebuie, și pe măsura nevoii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
făcând șanțuri și baterii, se apără cu slugile sale; ruinele poliției (oraș ului) Co tnari, unde un domn (Iacov), a întemeiat o universitate vest ită pe a cele vremi; două biserici, una ortodoxă, alta catolică, zidită de doi prinți români; beciuri gigantice, pre care, oricât s-a încercat ciocanul vandalilor, tot nu le-a, putut încă surpa de tot; Dumbrava Roșie, faptă barbară și mare a unui mare domn (Ștefan ) care, ca să lasă un monument fieros a vitejiei sale, î njugă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de recunoștință, și le înfrâna și tăcea într-o reculegere pioasă, gustând necontenit, puțint el și de licat. într-această primă parte a ospățului, răzășița lui Griga intră cu claponii în țiglă. Atunci și Griga s e duse l a beciul lui și mai aduse un urcior pecetluit. Cu rânduială ș i domol lucrând, pricepură atât domnul abate, cât și beizade, cât și o stașul, că la acea gospodărie, din pătrar în pătrar de ceas , toate ale mâncării și băuturii par
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
r. Culoare istorică - spunea el despre tenul lui. Dugheana acestei culori istorice n-avea altă stemă. O lampă chioară destăinuia câteva mese șchioape cu rude le lor și mai sărace (scaunele), o gură de bucătărie și un adân c de beci. într-o zi, mare de bucureșteni năpădește crâșma lui Manaș. Cuconii dâmbovițeni veniseră în prăbușitul târg moldovenesc să-și dea examenele dreptului la facultatea din Iași, vestită pe atunci pentru mărinimia ei (de ciur spart). Auziseră de Cotnarul lui Manaș
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întreb și eu (suflând în lumânarea vechimelor): Dar unde s cârciumile? Căci cele care au mai rămas (renovate) și cele care se deschid (spre ban) nu mai au acel adâ nc medieval de var, de flăcări în umbră și de beci în bez nă, în c are amintirea să mai osebească profilul înalt a lui Eminescu, alături de râsul lat al lui Creangă. Și încă un text aparținând scriitorului Ionel Teodore anu: și a fost folosit de prof.dr.Avram D. Tudosie în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Domnească” de aici, însăși Școala academică înființată de Despot Vodă - care l-a detronat pe Lăpușneanu - sunt opera oamenilor, sudoarea lor. Ei, oamenii simpli, în întrecere cu bogătașii, și-au zidit aici, spune și cartea lui C. Hușanu, propriul lor beci să-și păstreze vinurile... întotdeauna mulțimea a lucrat prin cooperar e... La Dodești, în zona Vasluiului, în satul bunicilor lui Victor Ion Popa, citeam undeva, prin anul 193 5, când studenții lui D. Gusti făceau culturalizare prin muncă la sate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ehei ! Ce vremuri ! Ia întrebați pe bătrânii târgului!”, suntem sfăt uiți, pe ntru că însuși primarul își lăuda locurile, când venea vorba de vin: Și are Cotnariul vinuri, domnule, nu glumă ! ... Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile v iei. Uit e mata întracolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciuri... Și ce poloboace, domnul e ! Cât o casă cu două caturi. Și ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vinuri, domnule, nu glumă ! ... Poți să umbli în rădvan cu patru cai prin beciurile v iei. Uit e mata întracolo! Cât vezi cu ochii, de la poalele și până-n muchea dealului, în dreapta, în stânga, de a curmezișul, se întind pe sub pământ numai beciuri... Și ce poloboace, domnul e ! Cât o casă cu două caturi. Și ce vechime, frățioare! De pe vreme a lui Vodă Cuza, dacă n or fi și mai de mult... La cramă ? Prin ușa cât zece din zilele noastre, adevărată poartă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
neam, și anume limba acestuia. De ce am spus "sinistra epocă a globalizării"? Uite de ce: "globalizarea" asta înseamnă că stăpânii la care am slugărit până acum ne cheamă, în sfârșit, la masă. Și noi ieșim bucuroși de prin magazii, de prin beciuri, de prin mizerele noastre acareturi și dăm buluc. Unde? La masă! că doar ne-au chemat și pe noi. Dăm buzna și zorim cu burțile goale la promisul ospăț, fără să ne întrebăm dacă am fost invitați să mâncăm sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
eu antrenat, dar mă epuizaseră cu bătaia. Ne-au separat în camere diferite. Să spun cine a fost călăuza! Bătălia porcului! O noapte de cafteală. Dimineață, ne-au dus la Valea lui Mihai. Acolo, altă bătaie. Ne-au dus la beci la Oradea. Altă nenorocire. Să le spun cine a fost călăuza. M-au bătut continuu, zile întregi. Până la urmă, niște securiști împuțiți m-au pus cu călcâiele pe un reșou cu rezistențe groase cât degetul. Nu i-ar mai răbda
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
țară. Rezolvăm și o problemă socială.» La fel se întâmplă și la carne. Este singurul autorizat din Arad să taie porci, vite și să aplice ștampilă ovală. Și totuși, în oraș vezi magazine care vând carne tranșată prin garaje sau beciuri. Vine multă carne fără acte din Ungaria pentru toată România. La fel se întâmplă și cu laptele. «Eu nu fac bancuri. Poliția a descărcat de multe ori tiruri de 25-30 de tone de lapte din Ungaria fără acte. Finanțele mi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mai aduci aminte, cred, vorbele lui Ionel Teodoreanu despre „Crâșma cu zid adânc,ferestre zăbrelite,păreți afumați și plafon boltit. Lampa cu gaz e chioară ca un opaiț, cu sticla afumată...Încăperea nu-i arătoasă, dar simți în străfundul ei beciul cu strășnicia butoaielor, ca un glas de bas în barba încâlcită a unui călugăr”, citite de noi în „Masa umbrelor”. Ce vremuri, dragă prietene! Ce vremuri!... Sper și mă consolez cu gândul că nu ai uitat câte nuanțe de albastru
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
că într-o vreme hanul ajunsese să fie cercetat doar de cărăuși, încât se spunea că este hanul cotiugaragiilor. Toader Luca însă, bun gospodar, îi schimbă înfățișarea, scoțându-l în lume, cum se spune. Și unde mai pui că în beciurile adânci și răcoroase se păstrau la învechit vinuri de soi. Urmașul lui Toader Costache Luca, împreună cu soția sa Tinca, au întărit renumele de Hanul Trei Sarmale, pentru că hangița punea în fața fiecărui mușteriu și trei sarmale făcute gospodărește. Hangiul Costache Luca
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]