3,030 matches
-
creația deusiană se va afla întotdeauna în neputința de ase dărui Creatorului în desăvârșirea lui. Această neputință o vom vedea din prima scenă a vieții urmașilor creați, despărțirea prin moarte a sângelui patern, a urii ca formă de dominație asupra belșugului. Poetul corolei de lumini deusiene se va teme toată viața sa de faptul că va veni o zi când înșiși îngerii vor cădea pradă plăcerilor carnale iar Marele Creator va rupe din nou legământul fiindului, pe care îl va trece
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
Articolele Autorului Pe 5 august 2011, jurnalistul american de origine română Octavian Curpaș din Phoenix, Arizona, SUA, adaugă încă un an în buchetul vieții. În această zi specială, publicația „Confluențe românești” îi transmite acestuia cele mai frumoase gânduri, sănătate, succes, belșug. Îi dorim lui Octavian Curpaș o viață plină de lucruri bune, armonie, optimism și cât mai multe dorințe împlinite. Fie ca și de acum înainte, condeiul lui să le ofere cititorilor mesaje inspirate, care să le aducă senin în privire
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, OCTAVIAN CURPAŞ! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372784_a_374113]
-
trag deci, cel puțin șapte sute de rame pentru a ajunge pe zona mai adâncă de opt-nouă metri și cu scoică pe fundul apei, sau cu piatră. Guvidul stă în zona cu multă scoică, hrana sa de bază, unde găsește din belșug puiet, crabi, sau garizi[i] pentru completarea mesei. Încet, încet, creștea distanța dintre mine și mal. În același timp, creștea și nesiguranța că mergeam pe direcția cea bună. Orice deviere înseamna abatere de la direcția de mers și îndreptarea spre necunoscut
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
tort uriaș, omagial. Băuturile: țuică de prune, de cireșe și de pere (toate cu vechime mai mare decât primarul în funcție, care nu știm prin ce miracol se afla în al treilea mandat sub tot atâtea culori politice), vodcă (din belșug, fiindcă poeții consacrați...), whisky, ceva lichioruri din fructe de pădure (tot pentru doamne), vin alb sec, demi și licoros, vin roșu (de bază) pentru vânat, câteva lăzi de bere (pentru pofticioși), apă minerală, sucuri acidulate, sau nu și, bineînțeles, două
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
pe care-l primise cu o lună în urmă împreună cu... dar de care uitase complet. Îl aruncă unei tinere din primul rând, una care-l privea cu adorație nețărmurită, fluturând într-un fel foarte semnificativ genele lungi și rimelate din belșug. Fata îi mulțumi cu tot felul de gesturi, folosind cu pricepere buzele și o limbuță trandafirie. Electrizat, Marele Poet dădu dracului jurământul făcut aseară într-o clipă de rătăcire, se urcă la tribună, potrivi microfonul, își curăță cu un gest
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
cu sine. Minunea rugăciunii nu constă atât în împlinirea ei, în înduplecarea lui Dumnezeu, ci în atingerea tainică ce se efectuează între sufletul nostru limitat și Duhul nemărginit al lui Dumnezeu, experiență pe care au trăit-o și Sfinții, din belșug. „Inima omului se află într-o stare prielnică primirii harului și binecuvântărilor lui Dumnezeu. Din această atingere odrăslesc o serie de transformări binefăcătoare în ființa noastră. Rugăciunea se face între noi și Dumnezeu în viața noastră umană. În adâncurile serafice
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
o sobă plină ochi, Baba spune de deochi Unei tarte cu dovleac Râului să-i dea de hac. Vântul crengile le pleacă În metanii la pământ Nu se tem nicicum de el Au făcut un legământ! Toamna și-a lăsat belșugul Peste toate-și trege plugul, O batistă-i șterge ochii Când sunt aplecați toți plopii. Șinele de tren oftează Când ogoarele visează Trenul iernii vrea să vie Îmbrăcat în poezie.... 30 octombrie 2015 foti sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică
SEARĂ DE BASM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373099_a_374428]
-
nevoie de ceva? Nu avea nevoie de nimic, doar să vină băiatul mai repede acasă. Aluatul crescuse frumos, pufos, iar Tușa îl tăie cu buza paharului de vin, în cercuri perfecte. Rumeni gogoșile, le scurse bine și le ninse din belșug cu zahăr pudră, zâmbind în colțul buzelor la gândul că Romeo se va arunca asupra lor așa cum o făcea în copilărie. - Alo? Lavinia, când te întorci acasă? Uite, mâine vine și Romeo din Anglia, ar fi frumos să fiți amândoi
GOGOŞI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373168_a_374497]
-
neagră amestecată cu funigei minusculi și particule văpăiate de culoare alb-gălbuie degajau un miros înecăcios de catran, amestec de stropi incandescenți de smoală ce parcă țiuiau ca niște șrapnele ale unor obuze ce, vorbea lumea ceva mai târziu, „garniseau din belșug” magazia de muniții a regimentul de soldați cantonat în apropierea bisericii, în fostele case vechi ale familiei boierului Baștea... Se înțelege că joaca s-a stricat, am fugit cu toții cuprinși de o teamă irepresibilă și exact în partea opusă locului
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
imn cu cel lăudat mai sus, măcar să includă în el un conținut nou devenind el însuși: de țară iubitor si-apărător de patrie. Un bun gospodar își iubește gospodăria și ține la prosperitatea ei. Devenit Președintele unei țări dotată din belșug cu păduri, ape energetice sau minerale, mare, holde bogate și livezi înfloritoare, chiar cu produse atât de iubite de Bachus alături de mineralele din adâncurile lui Hade, el îndrumă pe cei din jur să gospodărească aceste resurse în folosul întregului popor
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
plastic, pregătite de acasă, pe care le-am ascuns în gropi făcute în pământ, să stea la rece, cât de cât, să pătrundă sarea. Metoda aceasta era foarte bună, pentru că feream produsele de muștele de peste zi, care se găseau din belșug aici, în pustietatea deltei. Oboseala drumului, combinată cu efectul votcii și al berii, ne-au trimis repede în cort, la alt somn decât cel așteptat în cârlige, mai ales că trebuia să facem economie la butanul lămpii de iluminat, pentru
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
kilograme. Puteam să plecăm de acum. Aventura noastră fusese încununată de succes. Da, dar succesul era doar al unuia dintre noi, așa că ne-am ambiționat să prindem și alte capturi, mai ales că ambele locuri unde pescuiam erau momite din belșug, cu tot felul de momeli, una mai mirositoare decât alta. A trecut un timp până s-au liniștit peștii și am început din nou să prindem câte un caras, sau o plătică. In pauză, am servit și prânzul, udat din
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
cu tot felul de momeli, una mai mirositoare decât alta. A trecut un timp până s-au liniștit peștii și am început din nou să prindem câte un caras, sau o plătică. In pauză, am servit și prânzul, udat din belșug cu berea care era pe terminate. Sărbătoream evenimentul și așteptam ca a doua zi să primim vizita barcagiului, cu altă provizie de bere și apă de băut, lucru care s-a și întâmplat. Cum nu mai eram obosiți de drum
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
am explorat pădurea, căutând lemne pentru foc. Acolo am văzut, după solzii găsiți pe mal, în alte locuri de staționare a pescarilor, că mai fuseseră și alți norocoși, care s-au bucurat de capturi frumoase. Se găseau și lemne din belșug, așa că am adunat o rezervă considerabilă, suficientă ca să aprindem un foc mare, care să alunge țânțarii. Cina se compunea de kaizer, salam la proțap și ouă fierte. Trebuia să scăpăm de hrana perisabilă, iar cea în conserve rămânea pentru ultima
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
carte Plângând Domniei Sale, POEZIA ! Eminești, Alecsandriști sau Argheziști, Ne tot visăm în straie-mpărătești... Până și-n suflet măreție tu-mi exiști Și-n palida-mi ființă-n care crești. Din sânii grei ai nemuririi voastre Mai curge lapte dulce din belșug, Iar Dumnezeu cu mâinile-i măiastre Făcut-a, din român, poet la plug. Suntem sărmani dar ne cântăm durerea; Ne plângem doar de rod și sănătate. Dacă-un răspuns e până și tăcerea, Să tăcem dar, răbdând pe săturate?! O
ROMÂNUL ȘI POEZIA de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372252_a_373581]
-
seri, plânge-al ei copil, Dar în ochii ei sunt stele, plânge-al ei copil, Îngeri o feresc de rele, plânge-al ei copil. Vin colindători la geam, râde un copil, Păsări ciripesc pe ram, râde un copil, Au adus belșug în casă, râde un copil, Pâine-ai caldă-acum pe masă, râde un copil Asta-i seara de Crăciun, râde un copil, Te colindă omul bun, râde un copil, Lacrimi curg de fericire, râde un copil, Noaptea sfântă-i de iubire
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
beteșug Și se destramă-n asfințit de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad din ramuri cătinel, Când trec, sporadic, ultimii nori Pe cerul vast, cu cârduri de cocori. Citește mai mult În toamna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
același beteșugși se destramă-n asfințit de soare,În toamna asta, de taină și răcoare.Câmpia țipă sub lamele de plug,Pe cerul vast, trec cârduri de cocori,De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug,Câmpia țipă sub lamele de plug.Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel,Frunzele cad din ramuri cătinel,Când trec, sporadic, ultimii noriPe cerul vast, cu cârduri de cocori.... XIII. IREVERSIBILITATE, de George Pena , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
plastic, pregătite de acasă, pe care le-am ascuns în gropi făcute în pământ, să stea la rece, cât de cât, să pătrundă sarea. Metoda aceasta era foarte bună, pentru că feream produsele de muștele de peste zi, care se găseau din belșug aici, în pustietatea deltei. Oboseala drumului, combinată cu efectul votcii și al berii, ne-au trimis repede în cort, la alt somn decât cel așteptat în cârlige, mai ales că trebuia să facem economie la butanul lămpii de iluminat, pentru
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
kilograme. Puteam să plecăm de acum. Aventura noastră fusese încununată de succes. Da, dar succesul era doar al unuia dintre noi, așa că ne-am ambiționat să prindem și alte capturi, mai ales că ambele locuri unde pescuiam erau momite din belșug, cu tot felul de momeli, una mai mirositoare decât alta. A trecut un timp până s-au liniștit peștii și am început din nou să prindem câte un caras, sau o plătică. In pauză, am servit și prânzul, udat din
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
cu tot felul de momeli, una mai mirositoare decât alta. A trecut un timp până s-au liniștit peștii și am început din nou să prindem câte un caras, sau o plătică. In pauză, am servit și prânzul, udat din belșug cu berea care era pe terminate. Sărbătoream evenimentul și așteptam ca a doua zi să primim vizita barcagiului, cu altă provizie de bere și apă de băut, lucru care s-a și întâmplat. Cum nu mai eram obosiți de drum
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
am explorat pădurea, căutând lemne pentru foc. Acolo am văzut, după solzii găsiți pe mal, în alte locuri de staționare a pescarilor, că mai fuseseră și alți norocoși, care s-au bucurat de capturi frumoase. Se găseau și lemne din belșug, așa că am adunat o rezervă considerabilă, suficientă ca să aprindem un foc mare, care să alunge țânțarii. Cina se compunea de kaizer, salam la proțap și ouă fierte. Trebuia să scăpăm de hrana perisabilă, iar cea în conserve rămânea pentru ultima
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
dinspre Domnească a stadionului Portul Roșu. Era sărbătoare veșnică în Galați, galeria cânta mai frumos ca la operă, iar vedetele dragi împleteau pe gazon arabescuri uimitoare. La un moment dat nu ne mai interesa scorul, ci spectacolul, care era din belșug. Vasile venise de la Tecuci, era baiatul unui om al stadionului de acolo, nea Mitică, care oferea mereu spectatorilor gogoși calde. Era adolescența și tinerețea noastră colorată de idoli, precum Vasile și ai lui. Soț și tată iubitor, VASCO ajunsese după
SE PUNE DE-O MIUŢĂ ÎN CERURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376221_a_377550]
-
de urâtă Întortocheată pe sute de căi. La părinți aveam o viață ferice, Eram în largul nostru cu toții; N-avea unul motiv ca să strige Ca-n vechea Spartă iloții Că sunt de multe drepturi lipsiți, Când alții le-aveau din belșug. Și toți între toți erau fericiți, Neștiind ce este ăla vicleșug. Cine nu-și pune speranța în timp Așteptând schimbarea dorită? Numai că n-a avut loc în răstimp Fiind de incompetenți păstorită. O liniște deplină după atâția ani Mi-
MI-AȘ FI DORIT... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379696_a_381025]
-
Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în belșug să-și crească copii și nepoții, Că va să fie bine,că vor scăpa odată De haitele păgâne,de trădători și hoții Ce țara le-o vândură bucată cu bucată. Citește mai mult Români pribegi în lume,căutând prin muncă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]