3,363 matches
-
niciodată atît de puternică între președințiile austriacă (al doilea semestru din 1998) și germană (primul semestru din 1999) ale UE. Tabel cu prezența partidelor social-democrat în guvernele din cele 15 țări (martie 1999) Nume Afiliere partinică Funcție Erik Derycke SP belgian Ministru de externe Jacques Poos PSOL Ministru de externe Franz Vranitzky SPÖ Prim-ministru Tony Blair BLP Prim-ministru Robin Cook Ministru de externe Gerhard Schröder SPD Prim-ministru Lionel Jospin PS francez Prim-ministru Poul Nyrup Rassmussen SD Prim-
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
federațiile se confruntă cu probleme de acțiune colectivă 714. Desigur, au existat contacte și schimburi cu actori partinici din alte federații europene de partide. În actul întîi, PS portughez, aflat la guvernare, avea relații bune cu creștin-democrații și prim-miniștrii belgian și luxemburghez, Jean-Luc Dehaene și Jean-Claude Junker. Într-o situație primejdioasă, Partidul Laburist Britanic a fost favorabil liberalizării piețelor, apropiat prin asta de liderul spaniol Aznar, al cărui partid popular era la putere. Faptul are implicații în coerența internă a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Willy Claes, Hasselt, 4 septembrie 2000. Stefan Collignon (convorbire telefonică Bruxelles-Londres), 10 septembrie 2002. Massimo D'Alema, Roma, 23 septembrie 2002. Mady Delvaux-Stehres, Luxemburg, 9 martie 2001. Harlem Désir, Bruxelles, 24 aprilie 2004. Elio Di Rupo (mărturie a președintelui PS belgian cu ocazia conferinței L'avenir de la gauche en Europe, organizată de Cercle du Libre Examen al Universității Libere din Bruxelles) Bruxelles, 2 aprilie 2003. Anna Diamantopoulou, Bruxelles, 24 aprilie 2004. Robert Goebbels, la acea dată deputat european și fost ministru
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Europeană, Proposition de règlement du Conseil sur le statut et le financement des partis politiques européens (présentée par la Comission européenne), COM (2000) 898 final, 2001/0011 (CNS), Bruxelles, 13 februarie 2001. 215 Interviu cu Didier Seeuws, de la reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, 25 februarie 2002, Bruxelles. 216 Loc. cit. 217 Aricolul 308, "Version consolidée du traité instituant la Communauté eurpéenne", în Journal Officiel des Communautés européennes, C 325, 24 decembrie 2002. 218 Comisia Europeană, Explantory Memorandum for Amended Comission
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Europene, Note à l'attention du Président du Conseil (2379ème réunion, 29-30 octombrie 2001). Point: Proposition de règlement sur le statut et le financement des partis politiques européens, GAG-statutpartis-291001, Bruxelles, 26 octombrie 2001. 224 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 225 Consiliul Uniunii Europene, op. cit. (7 decembrie 2001). 226 Loc. cit. 227 Consiliul Uniunii Europene, op. cit. (26 noiembrie 2001). 228 Consiliul Uniunii Europene, Proposition de règlement sur le statut et le financement des
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
2001). 228 Consiliul Uniunii Europene, Proposition de règlement sur le statut et le financement des partis politiques européens, dosar interinstituțional 0011 (CNS), 14484/01, Limite, PE 117, INST 116, Bruxelles, 26 noiembrie 2001. 229 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 230 Consiliul Uniunii Europene, op. cit. (7 decembrie 2001). 231 Loc. cit. 232 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 233 Arnold Cassola, Robin Cook, Werner Hoyer
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
117, INST 116, Bruxelles, 26 noiembrie 2001. 229 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 230 Consiliul Uniunii Europene, op. cit. (7 decembrie 2001). 231 Loc. cit. 232 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 233 Arnold Cassola, Robin Cook, Werner Hoyer, Nelly Maes și Wilfried Martens, Lettre à Guy Verhofstadt, Louis Michel, Annemie Neyts et Romano Prodi, Bruxelles, 10 octombrie 2001. Această solicitare a intrat în dimensiunea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Robin Cook, Werner Hoyer, Nelly Maes și Wilfried Martens, op. cit. Această solicitare a intrat în dimensiunea "formulare politică" a procesului politic european: Consiliul Uniunii Europene, Copy of the Letter, Bruxelles, 26 octombrie 2001. 237 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 238 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 7 martie 2002. 239 Michel Winock, Le socialisme en France et en Europe. XIXe-XXe siècle, Seuil, Paris, 1992. 240 Annie Kriegel
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
dimensiunea "formulare politică" a procesului politic european: Consiliul Uniunii Europene, Copy of the Letter, Bruxelles, 26 octombrie 2001. 237 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 25 februarie 2002. 238 Interviu cu Didier Seeuws, Reprezentanța permanentă belgiană pe lîngă UE, Bruxelles, 7 martie 2002. 239 Michel Winock, Le socialisme en France et en Europe. XIXe-XXe siècle, Seuil, Paris, 1992. 240 Annie Kriegel, "La IIIe Internationale", în Jacques Droz (ed.), Histoire générale du socialisme, vol. III, De 1919
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
p. 1. 330 Loc. cit. 331 Interviu cu Massimo D'Alema, Roma, 23 septembrie 2002. 332 Gerassimos Moschonas, op. cit., pp. 94-95. 333 Interviu cu Massimo D'Alema, Roma, 23 septembrie 2002, confirmat de mărturia lui Elio Di Rupo (președintele PS belgian) de la conferința asupra "Viitorului stîngii în Europa", organizată de Cercle de Libre Examen al Universității Libere din Bruxelles, Bruxelles, 2 aprilie 2003. 334 Interviu cu Robert Goebbels, pe atunci deputat european și ministrul luxemburghez al economiei, Bruxelles, 29 martie 2001
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
1997. 555 Ottmar Schreiner, parlamentar, vice-președinte al grupului SPD din Bundestag, Contribuition to the Meeting on 8 September 1997 in Brussels, 2 septembrie 1997. 556 José Antonio Grinan, Document élaboré par le PSOE (Espagne), 31 octombrie 1997. 557 Partidul Socialist Belgian, Amendments from the PS-Belgium to the Draft Common Position of the PES on Employment. 558 Ruari Quinn, Paper: PES Working Group on Employment Policy. 559 Obiective: PS politici de susținere; A apărarea locurilor de muncă; E reducerea inegalităților; OC ocupare
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în Belgia se situează între anii 1878-1880 ca urmare a unei crize generate de trecerea de la o politică de protecționism clasic la una de liberalism. Această trecere a condus la importuri masive de cereale din America și Rusia, constrângând agricultura belgiană să adopte măsuri pentru perfecționarea metodelor de producție și creșterea productivității. Primele forme cooperatiste din agricultura belgiană aveau ca obiective principale: instruirea agricultorilor în legătură cu metodele de producție perfecționate, procurarea în comun a mijloacelor de producție necesare și înlăturarea intermediarilor comerciali
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
politică de protecționism clasic la una de liberalism. Această trecere a condus la importuri masive de cereale din America și Rusia, constrângând agricultura belgiană să adopte măsuri pentru perfecționarea metodelor de producție și creșterea productivității. Primele forme cooperatiste din agricultura belgiană aveau ca obiective principale: instruirea agricultorilor în legătură cu metodele de producție perfecționate, procurarea în comun a mijloacelor de producție necesare și înlăturarea intermediarilor comerciali, și vânzarea în comun a produselor agricole obținute. Originea cooperației agricole belgiene coincide cu adoptarea în 1890
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Primele forme cooperatiste din agricultura belgiană aveau ca obiective principale: instruirea agricultorilor în legătură cu metodele de producție perfecționate, procurarea în comun a mijloacelor de producție necesare și înlăturarea intermediarilor comerciali, și vânzarea în comun a produselor agricole obținute. Originea cooperației agricole belgiene coincide cu adoptarea în 1890 a Legii agricultorilor (Boerenbond) pa baza căreia s-au înființat diferite forme de cooperative bazate pe gilde (asociații sau cooperative). Un moment de referință în evoluția mișcării cooperatiste belgiene l-a reprezentat crearea, în anul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
produselor agricole obținute. Originea cooperației agricole belgiene coincide cu adoptarea în 1890 a Legii agricultorilor (Boerenbond) pa baza căreia s-au înființat diferite forme de cooperative bazate pe gilde (asociații sau cooperative). Un moment de referință în evoluția mișcării cooperatiste belgiene l-a reprezentat crearea, în anul 1904, a unui organism specializat al Boerenbond, denumit "Comptoir d'achat et vente" pentru a coordona cumpărările și vânzările colective. O caracteristică principală a cooperației agricole din această țară este determinată de divizarea populației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
l-a reprezentat crearea, în anul 1904, a unui organism specializat al Boerenbond, denumit "Comptoir d'achat et vente" pentru a coordona cumpărările și vânzările colective. O caracteristică principală a cooperației agricole din această țară este determinată de divizarea populației belgiene în două categorii: populație flamandă și populație valonă. Aceasta a determinat divizarea mișcării cooperatiste în cooperație flamandă cu anumite tradiții și forme organizatorice specifice și cooperație valonă cu tradiții și forme organizatorice diferite. Această varietate de organisme cooperatiste a făcut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
care poate constitui un avantaj sau dezavantaj în funcție de capacitatea acestuia. Controlul asupra modului de gestionare a cooperativei este asigurat de către trei comisari numiți de către adunarea generală. Legea nu prevede obligativitatea remunerării administratorilor și a comisarilor. Ramurile în care operează cooperația belgiană sunt: creditul agricol, prin intermediul caselor de credit rurale care dețin o pondere de circa jumătate din fluxurile financiare; activitățile zootehnice, organizându-se cooperative de dimensiuni mici dar cu o eficiență economică ridicată. În concluzie cooperația agricolă belgiană este lipsită de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
care operează cooperația belgiană sunt: creditul agricol, prin intermediul caselor de credit rurale care dețin o pondere de circa jumătate din fluxurile financiare; activitățile zootehnice, organizându-se cooperative de dimensiuni mici dar cu o eficiență economică ridicată. În concluzie cooperația agricolă belgiană este lipsită de omogenitate dată fiind variabilitatea organismelor cooperatiste care au luat naștere fără a beneficia de structuri de bază uniforme. Reformarea cooperației agricole din această țară nu înseamnă numai eliminarea restricțiilor care nu mai sunt actuale, ci stabilirea unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Tipa vorbește în lătrături eliptice, la modă în cercul secretarelor cool de pe ambele coaste ale Americii. (Deși i-a apărut fotografia în revista Paper de peste trei ori, Mary Alice este vădit nefericită. Se îmbracă întotdeauna în rochii diforme, în haine belgiene avangardiste care ar întrista pe oricine. Când am încercat s-o ajut, explicându-i că-i mai bine să fie o fată efervescentă decât una depresivă, mi-a replicat: „Mda. Bineînțeles“, și n-a făcut nimic ca să-și îmbunătățească imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Europa Centrală în evoluție”. - 17-18 februarie 1993 - președintele României, dl. Ion Iliescu, a întreprins o vizită în Belgia, la sediul N.A.T.O., având, de asemenea, întâlniri cu conducerea U.E.O., cu primul ministru al Belgiei, cu președintele și conducerea Senatului belgian, cu conducerea federației întreprinderilor belgiene. Cu ocazia întâlnirii cu secretarul general al U.E.O., dl. W. Van Eekelen, președintele român a arătat că U.E.O. reprezintă o componentă esențială a securității Europei și că România este interesată să se integreze
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
februarie 1993 - președintele României, dl. Ion Iliescu, a întreprins o vizită în Belgia, la sediul N.A.T.O., având, de asemenea, întâlniri cu conducerea U.E.O., cu primul ministru al Belgiei, cu președintele și conducerea Senatului belgian, cu conducerea federației întreprinderilor belgiene. Cu ocazia întâlnirii cu secretarul general al U.E.O., dl. W. Van Eekelen, președintele român a arătat că U.E.O. reprezintă o componentă esențială a securității Europei și că România este interesată să se integreze în această Organizație. - In perioada
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mare amploare. Astfel, Protocolul de la Troppau din 1820 a proclamat un drept general al „Sfintei Alianțe” de a interveni oriunde pentru a reprima mișcările revoluționare. Concertul european a recurs, sub pretextul menținerii balanței de forțe, la intervenții colective în chestiunea belgiană și în Turcia. 5. Tot în numele păstrării echilibrului de forțe alianțele au fost folosite în mod constant în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea pentru partajul teritorial și modificarea continuă a fizionomiei teritoriale a Europei. 6. Alianțele au
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
care a provocat moartea accidentală a unui tânăr a fost condamnat, în Franța, la opt ani de închisoare. Christophe Fauviau a introdus în sticlele de apă ale tenismenilor, timp de trei ani, un medicament cu efecte secundare grave l Poliția belgiană l-a arestat pe Filippo Gaone, președintele clubului La Louviere, iar locuința și biroul acestuia au fost percheziționate în cadrul anchetei privind meciurile trucate din primul eșalon. Totodată, procurorii au percheziționat casele lui Laurent Denis, avocatul clubului, și Pietro Allatta, impresarul
Agenda2006-12-06-1-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284887_a_286216]
-
din care participarea străină este de 412 922,53 de dolari. Cele mai mult firme le-au înființat, ca de obicei, italienii, respectiv 20. Ei sunt urmați de germani, cu 11 firme, austrieci - opt, francezi și britanici, cu câte patru, belgieni și maghiari - trei, olandezi și sârbi, cu câte două, iordanieni, palestinieni și portughezi, cu câte una. La participarea străină la capital, pe locul întâi sunt maghiarii cu 239893,30 USD, apoi urmează italienii - 81035,37 USD și britanicii - 60 771
Agenda2006-13-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/284896_a_286225]
-
în cadrul unei ședințe plenare publice a Conferinței O.N.U. privind schimbarea climatică. l U.E. a anunțat, cu ocazia primului summit UE-Ucraina care se desfășoară la Kiev după revoluția portocalie, că acordă Ucrainei statutul de economie de piață. l Premierul belgian, Guy Verhofstadt, a prezentat un manifest în care pledează pentru crearea Statelor Unite ale Europei, în jurul unui nucleu de țări care doresc să aprofundeze integrarea europeană. l Rusia a anunțat că va înființa, alături de partenerii din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă
Agenda2005-49-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284461_a_285790]