3,162 matches
-
seara Pe canapea, sau pe un site pe undeva. Bezmetică să se trezească vrăbioara Aplaudând din aripi reînvierea ta. S-adun cu buzele din sfârc răcoarea, Să pitrocesc secretul fragedului sân, Să-ți strecor în trup toată alinarea Și-n beznă grea, să te consum ca un păgân. Mușchiul coapsei tale alb și moale Să îl încing, cu flăcări din obrazul meu. Focul lăcomiei curge-n bale, Aprins în jună prăbușirea mea de-ateu. O, chip cu suflet mototol și acru
HAI SĂ NE IUBIM de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362663_a_363992]
-
de soare le sorbeau Însetate,parfumul. MERS PRIN RUGINĂ Ruginesc la întoarcerea Dinspre sufletul tău. Aripile crescute din ventriculul stâng năpârlesc . În cădere Penele mai amăgesc zborul Un viscol malefic Răstoarnă ciutura Plină de viață, cândva... Ruginesc în mersul prin beznă, în ventriculul stâng rugină de sânge macină lumina înaltului. RUGĂMINTE Uite această urnă Cu cenușa ultimelor promisiuni Și a ultimelor speranțe Incinerate de gând După ce mi-ai tăiat aerul cuvintelor După ce mi-ai incendiat trupul Până la ultimul os. Ia urna
GEORGHE NEAGU + APĂ ŞI LACRIMI (POEME) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362748_a_364077]
-
-n același cerc, Ne mistuie pe toți sau doar pe unii Pâna la ultima făptură blândă dar încerc Să caut o lumină- n intuneric unde sfinții, Fără de văz ne-mpart atingerea- n făpturi, Fără de-auz se mișcă tremurând în bezna minții, Vocale- n vocile deschiselor lor guri, Mult mai târziu, la mii de ani, după apocalipsă, Trezită din genunea de aburi fumurii, Fără ca nimeni pân-atunci să-mi fi simțit vreo lipsă, Aș învia cu disperare, înfiind copii, Mi-aș
ÎNGERI RĂZVRĂTIȚI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362775_a_364104]
-
Acasa > Poeme > Antologie > TU CINE EȘTI? Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1078 din 13 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului printre toți cei care trec, Tu cine ești? arsă de flacăra propriei bezne, misterioasă, te naști într-o clipă în ochii mei, pretutindeni sunt un străin în straiele mele de piele. Tu cine ești? În arterele tale urlă râuri și curg izvoare dintre coapse, în bietele mele aripi s-au ascuns țipetele păsărilor
TU CINE EŞTI? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353338_a_354667]
-
nu imi trece! Reci fiori încet mă prind Între mreje-ntunecate, Din lumină mă desprind, Spre unghere-ndepărtate. Brațul gheții mă cuprinde Cu albastre-mbrățișări, Lacrimi reci încet desprinde Și mă pierd în depărtări! O scânteie pal, lucește Într-o beznă de mormânt, Vălul ei întruna crește Și mă scoală din pământ! Nu credeam vreodat' să fie Hău' atât de-ntunecat, După dorul care știe, Lacrima ce l-a udat! Referință Bibliografică: A PLECAT ASEARĂ... / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
A PLECAT ASEARĂ... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353401_a_354730]
-
de păcate și înălțare: „Întru tine ne lăudăm, Cruce Preacinstită, și cu puterea ta/ne păzim, cinstite lemnule, cu cântări de laudă slăvindu-te./ Ochii mei luminează-mi’i, Preacinstită Cruce, cei dinlăuntrul meu,/strălucindu-le lumina ta, și din bezna patimii ridică-mă./ S’a întins, pironindu-Se, pe tine Stăpânul Hristos, Cinstite lemn,/tuturor pe tine dându-te turn nebiruit și har și laudă.” Ultima parte este un elogiu adus Maicii Domnului care l-a născut pe Iisus Mântuitorul
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
Toate Articolele Autorului Suflete triste aleargă pe străzi, Inimi pierdute se caută-n van, Măștile-ascund ambulantele prăzi - Prizonieri după-un vechi paravan. Rar încolțește un zâmbet pe chip, Negură-n gânduri și în privire, Soarta ne joacă ades un tertip, Bezna nu poate să ne mai mire. Gheață e-n inimi, la fel și-n simțiri, Destine goale, fără direcție. Viața ne-nvăluie în amăgiri, Dar nu-nvățăm o nouă lecție. Îngeri plăpânzi nu mai pot apăra Ființa noastră rătăcitoare, Ne-a
AMĂGIRI HILARE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352990_a_354319]
-
în liniște ! Dacă un creștin se-ntâmplă, să vină cu-ntârziere Să dea Slavă DOMNULUI și să-I ceară Înfiere ! Se-nseamnă cu semnul Crucii, în DUH și-n Adevăr se-nchină Celui ce ne ține-n viață, scoși din beznă, în LUMINĂ!" "Pe Tine DUMNEZEULE, pe Tine Te lăudăm" Cântare Liturgică, ce ne-a lăsat-o să cântăm ! În anul 414, Sfântul Niceta s-a sfârșit... Și mulți din Creștinătate, din inimă l-au Cinstit! Scrisori către macedoneni, a trimis
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
în discrensiuni, Miraje citoplasmatice-mi olfactive, Epidermicele-mi ce dureri pilpative... Să fi fericit de durerea dintr-un rai, Că experimentam iubirea-n cobai Ce fost-am norocit, parcă necontând, Trist ori fericit, de soi ori mătrănând.. Apoi căzut în bezna densă, singur.. Nu era viață, nu era niciun mugur, Tu, te-ai întors, iar eu veșnic căzut, În iadul a ce n-am mai cunoscut... A fost fără’o explicație concretă, De-n acea ecuație aveam etichetă? Te-ai întors
IUBIREA CU TOT INIMICUL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352996_a_354325]
-
VI. VIAȚA CĂ O PERLA, de Lăură Isabelle Nicolae , publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. VIAȚA CĂ O PERLA * Ce naști tu VIAȚA, Ca o plămădire ascunsă În dosul unor carapace de cleștar ? Ce plăsmuiești frenetic În beznă umedă și rece A unei cochilii purtată de un val ? Ce-astepti tu strigat de durere Inalatat la stele, În clipa deznădejdii de a fii ? Tu tot mai speri, ca o indarjire-a firii Oceanul de speranțe să-ți poarte
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
mai speri, ca o indarjire-a firii Oceanul de speranțe să-ți poarte-n coama-i, talazul fericirii ? Citește mai mult VIAȚA CĂ O PERLACe naști tu VIAȚA,Ca o plămădire ascunsaIn dosul unor carapace de cleștar ? Ce plăsmuiești freneticIn beznă umedă și receA unei cochilii purtată de un val ?Ce-astepti tu strigat de durereInalatat la stele, În clipa deznădejdii de a fii ? Tu tot mai speri, ca o indarjire-a firiiOceanul de speranțe să-ți poarte-n coama-i
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
De socoteli stupide a tot ce-am irosit. Coloanele tixite aproape că insistă Să anulez totalul, ce dă de bănuit. Mi-a mai rămas, din suflet, un șomoiog de franjuri, S-aprindă o scânteie-n singurătatea mea. Azi, rătăcită-n beznă pe-nchipuite landuri, Ajuns-am, fără plată, să nu pot nici visa! Referință Bibliografică: TRIBUT / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1848, Anul VI, 22 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TRIBUT de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354487_a_355816]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > FEREASTRĂ CĂTRE TINE Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Fereastră către tine Fereastra mea împinge cu umărul Întunericul așternut între pereții tăi; Dar bezna fermentează-alchimic Pe parbrizul sorții ce refuză A porni ștergătoarele. Te consumă! Acolo, timpul și-ascute coasa Secerând șoapte nenăscute Ori priviri risipite pe podea... N-ajung la tine! Iei pipa și inspiri adânc, Pereții se-ngustează, hibernează Atrofiați, închistați.... Fereastra
FEREASTRĂ CĂTRE TINE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353756_a_355085]
-
Toate Articolele Autorului Și-n sufletul meu înmulțitu-s-au nebunii Doamne De prea frumoase deșertăciuni însetat-am foarte Ziua și noaptea grăiesc numai coșmaruri Fără nu măr lenevitu-m-au mângâierile muierii Loc n-am găsit plânsului meu Că beznă-i Doamne și-n mine Cu toate că stele prea multe-mi îngreunează pleoa pele O dar frica-i cel mai tandru instinct de con servare al speciei Al oricărei specii politice Hai la vot la vot la vot Dacă nu-ți
EREZIA LACRIMILOR DIURNE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353881_a_355210]
-
alerg după tine nichita ne jucăm de-a pitita tu te-ai ascuns în visul secundei eu te caut pe câmp îți aud pașii turmele cuvintelor necuvintele tale pierdute rătăcite prin ape de unde prin ceruri albastre prin astre părăsit în bezne am băut din lujerul tău de otravă te aștept la țărm de mare să cântăm a murmurare la răspântii de izvoare... vineri, 21 martie 2014 Referință Bibliografică: către nichita / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1176, Anul
CĂTRE NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353864_a_355193]
-
Dor.” (Lăsați părinții, p. 113) Sufletul poetului oscilează între dorul față de Țara Vârfului cu Dor și revoltă față de cei care i-au distrus Universul sacru al patriei natale: “Lăsați măcar acum părinții-n pace,/Nu puneți taxe pe tăcerile și bezna din mormânt;/Plânsa viață-n trupul țării se desface,/ Iar voi demolatori de oameni, v-ați împărțit și cerul sfânt.” (Lăsați părinții, p. 113) Pentru a-și salva țara cu tot trecutul, cu toate amintirile și cu toate valorile cuprinse
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Soarele încet apune peste codri și câmpii, Iar pe bolta-ntunecată, stelele se-adună mii. Susur de izvoare molcom se aude-n depărtare, În zăvoaie virtuoz cântă, câte o privighetoare. Greieri, ”cri”,”cri”,”cri”,în beznă enigmatici se aud, Luna se ivește-n zare, frunzele ușor se ud. Cucuvele rătutite își lansează vaietul, Brotăcei orăcăind, invadează plaurul. În oraș e liniște, totul pare părăsit, Doar prin gară huruie, un mărfar hodorogit. Luminițe pâlpâie și se sting
NOAPTE DE APRILIE de NELU PREDA în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353913_a_355242]
-
că-l cotropește o fierbințeală. Pornea din cap, ajungea la inimă, se revărsa prin brațe către mâini - adevărate prelungiri iscate din lava ce se scurgea dinspre sine... Apucase să-și pregătească vopselele, anticipând mental formele când, privind spre pânză văzu... beznă! Se cutremură. Totuși crezu că e ceva trecător, o vremelnică slăbiciune... Dar nu fusese așa. Înlemni cu mâna dreaptă suspendată, sperând în revenire. Astfel îl găsise sculptorul, al cărui atelier se învecina cu al lui. Aflat în criză de inspirație
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
așa. Înlemni cu mâna dreaptă suspendată, sperând în revenire. Astfel îl găsise sculptorul, al cărui atelier se învecina cu al lui. Aflat în criză de inspirație, glumea, prietenul trecuse ca să-l salute. Și, de atunci, trăia o noapte prelungită... Groaza beznei îi era amplificată și de neputința de a vedea cu ochii minții. Începuse a crede că fusese orb dintotdeauna și că visase o clipă că ar fi văzut, că ar fi pictat. Înghețase. Se chircise. Ba, la un moment dat
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
Autorului „Natura poporului, instinctele și înclinările lui moștenite, geniul lui, (...), acestea să fie determinante în viața unui stat, nu maimuțăreala legilor și obiceielor străine.” MIHAI EMINESCU Lumea politică de azi, un organism extrem de bolnav de propria sa goliciune morală și beznă interioară, pare a fi aidoma unui animal diform, cu inimă inexistentă de câine turbat, care, sit venia verbo, calcă în picioare, în numele unor principii numai de ea știute, aproape orice, înjunghiind pe la spate, într-un perfect acord cu principiul meschin
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
prin surprindere. Cine era Ionuț? Încercă să își obișnuiască ochii cu întunericul. În încăperea din fața lui, era întemnițată o bătrână cu un nas atât de mare și de încovoiat, că aproape i se sprijinea de bărbie. Ochii bătrânei străluceau prin beznă, întocmai ca ochii animalelor de pradă și îl fixau cu atâta atenție că flăcăul simți ace de gheață pe spinare. - Da, tu ești Ionuț, șopti baba, arătând înspre el cu un deget lung și noduros. Nu îți cunoști numele? Sigur
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
trece prea mult până avea să fie cu adevărat vânat ca o fiară. Părăsi cetatea, luând singurul drum pe care l-ar mai fi putut urma, drumul către Pădurea Neumblată. Cu toate că era noapte, când intră în pădure îl învălui o beznă atât de adâncă, încât nu-și putea vedea nici degetele de la mâini. Brusc, brățara prinse să lumineze, împrăștiindu-și razele verzui la picioarele lui. Flăcăul rămase mut, cu ochii la crengile care brodau o țesătură stranie între pământ și cer
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
care locuia marele vrăjitor. Acum văzu fiul zânei cât de mare era Pădurea Neumblată, nici după două zile de mers nu i se vedeau marginile. Într-o seară, în timp ce făcură un popas, Ionuț învăță mai mult despre puterile lui. Prin bezna adâncă, ochii săi văzură niște licăriri nefirești, urechile sale auziră niște foșnete stranii și sângele prinse să-i ardă în trup, vestind primejdia. - Sunt lupii lui Udor, șopti mama lui, transformându-se pe loc în nălucă și înfășurându-l în
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
niciun clopot nu va mai fi să bată Pe frunze-ndoliate va lăcrima un vis. FLUTURII LUMII Magnolii prăfuite și visuri înnodate De dincolo de moarte se-ntorc orbecăind, Căci s-a ridat lumina de-atâta nedreptate Și se aude-n beznă doar ceasul horcăind. Un fir de păpădie în patru zări se-mparte Și macul se supune acelorași trăiri Ca un ecou al vieții nedespărțit de moarte, Ca un cuvânt ce tace pierdut prin amintiri. Dar fluturii luminii își 'nalță zborul
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
Ieva Publicat în: Ediția nr. 1447 din 17 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului NEPUTINȚA DE A VISA ne cunoșteam fără să ne știm mi-ai pipăit sufletul într-o lume oarbă printre crengile merilor înțepați cu vârful în pământ mângâind bezna din pântecul mamei între cuvinte înjumătățite învățând să pășim în sens invers acelor de ceasornic ca o dimineață ce-și căuta răsăritul ne știam fără să ne cunoaștem ne-am privit în oglinda primului apus dezmierdând ultima suflare de lumină
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]