1,166 matches
-
unui fermier la un cerșetor? GLOUCESTER: Da, șir. LEAR: Și biată făptura fugind de javra? Acolo-ai putut vedea marele simbol al autorității: un cîine în funcție e ascultat. Aprod mișel, oprește-ți mîna cruntă. Ce bați cu biciul tîrfa? Biciuie-te tu: Tu arzi s-o folosești în felul pentru care O biciui. Cămătarul spînzura pe-escroc. Prin haina-n zdrențe-apare orice viciu; Mantii și blănuri ascund tot. Puneți păcatu-n aur, Si lancea tare a dreptății, blînd, se frînge; În
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de javra? Acolo-ai putut vedea marele simbol al autorității: un cîine în funcție e ascultat. Aprod mișel, oprește-ți mîna cruntă. Ce bați cu biciul tîrfa? Biciuie-te tu: Tu arzi s-o folosești în felul pentru care O biciui. Cămătarul spînzura pe-escroc. Prin haina-n zdrențe-apare orice viciu; Mantii și blănuri ascund tot. Puneți păcatu-n aur, Si lancea tare a dreptății, blînd, se frînge; În zdrențe, paiu-unui pigmeu îl și străpunge. Nimeni nu face rău, nimeni, spun, nimeni
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lui Eugen Frunză, editat de E.S.P.L.A. - Zile slăvite - se remarcă prin străduința poetului de a fi mereu prezent în actualitate, de a cuprinde cât mai multe laturi ale realității: sunt versuri care încearcă să oglindească eforturile oamenilor muncii sau să biciuiască puternic modul de viață american, morala businessmanilor, mârșavul lor joc politic (...). Nu-n slujbe divine petrec monseniorii și Mister Acheson în vizită la Paris și Londra indică cele două linii pe care merge, obișnuit, pamfletul lui Frunză (...). Lipsuri s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o bogată experiență de viață în ceea ce privește realitatea politică și socială a României burghezo-moșierești, că ei ar putea să atace teme de demascare a putreziciunii vechii societăți, că ei ar putea de pildă să scrie valoroase comedii satirice în care să biciuiască societatea burgheză, făcând să crească în spectatori ura împotriva exploatatorilor. O altă deficiență serioasă în sprijinirea muncii noastre scriitoricești provine din absența criticii dramatice. Presa nu-i ajută suficient pe dramaturgi și nu ajută nici teatrele în promovarea repertoriului original
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de o ținută mai virilă față de viață, mai combativă, trebuie să zugrăvim pe răi sau pe șovăielnici și să evităm serafismul. Cuvintele tovarășului Malencov sună și mai semnificativ și pentru noi: «În operele lor, scriitorii și artiștii noștri trebuie să biciuiască viciile, lipsurile, fenomenele nesănătoase (...). În beletristica, dramaturgia, ca și în cinematografia noastră sovietică, continuă să lipsească încă un asemenea gen artistic. Ar fi greșit să se creadă că realitatea noastră sovietică nu oferă material pentru satiră. Noi avem nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Iubește, tovarășe sportul,/ nu lenea și somnul, - tristețea;/ Și nu te mai plânge-n zadar./ Prea iute s-a dus tinerețea/ Și mușchii mereu i-antrenează,/ puternici să-i simți sub cămașă;/ și lasă, în zori, dușul rece/ să-ți biciuie trupul-cravașă./ Paharul ce-l umpli într-una/ aruncă-l și ieși la plimbare... Oare poezie să fie această înșirare hilară de platitudini? Atmosfera de imprecis, de gratuit, domină din ce în ce mai mult poeziile Almanahului literar și trebuie să spun că dumneata, tovarășe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
marginea decadei cărții, afirma: «ce direct, familiar, zâmbitor și melodios, deși uneori biciuitor e meșteșugitul vers al lui Cicerone Theodorescu». (Vezi nota 51 și contextul). Atributele acestea se potrivesc în totalitate poemului De vorbă cu un tânăr, care, în esență, biciuie critica literară a vremii, dogmatică, demobilizatoare și demolatoare și îndeamnă pe tinerii poeți la perseverență și încredere în talentul lor. Dar, ne amintim, pentru criticarea unor critici literari ai epocii se ridicase bariera încă în martie, de la plenara scriitorilor. Poetul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sunt mari, dar bolile sunt multe și bolnavii nenumărați. Mijloacele sunt în raport invers cu cerințele. șarlatanii, impostorii apar în toate răspântiile. Spiritul satiric al timpului îi prinde în obiectiv iar cel mai mare dramaturg comic al lumii, Moliére, îi biciuie în „Doctorul fără voie“. într-o Anglie considerată „Spital“ și pe continentul cuprins de boli fizice își fac loc și maladiile psihice între care ipohondria. Mulți sunt realmente bolnavi, dar printre aceștia și cei sănătoși se cred afectați. în Bolnavul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nici cea mai mică grijă pentru adevărurile omenești. O flașnetă unde se învârt niște păpuși", scrie Zola în Convorbirile dramatice (Les Causeries dramatiques). Cât despre operă, este un spectacol pe care-l detestă și a cărei lipsă de realism o biciuiește în nenumărate rânduri. Cu mult înaintea lui Brecht, îi reproșează că scufundă publicul într-o stare de totală pasivitate. "Este atât de comod, scrie el în Naturalismul în teatru, să fii cu mintea goală, să te lași în voia unei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Remus" luptau cu aceștia și aduceau Înapoi păstorilor animalele furate; 4) dacă N³satyaxe "Na>satya" protejează fecunditatea feminină, și tradiția romană antică Îi atribuie domniei lui Romulusxe "Romulus" instituția lupercaliilor, a căror trăsătură principală este faptul că femeile se lăsau biciuite de luperci pentru că aceasta Înlesnea zămislirea și nașterea; 5) N³satyaxe "Na>satya" sunt protectorii celor exilați, la fel ca și Romulusxe "Romulus" care a oferit azil și protecție exilaților din toate teritoriile Înconjurătoare; 6) În final, argumentul hotărâtor, după părerea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
făceau parte dintr-o epodă Împotriva dușmanului său Boupalos, păstrate și comentate pe larg de Tzetzes Într-una din Istorisirile sale, numită Tí tò kátharma: fr. 5: a purifica cetatea și a fi flagelat cu ramuri de smochin; fr. 6: biciuindu-l pe o pajiște și flagelându-l cu ramuri de smochin ca un pharmakòs; fr. 7: trebuie făcut din el un pharmakòs; fr. 8: va trebui să i se pună În mâini ramuri uscate de smochin, pâine de orz și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
brânză, cum mănâncă pharmakòi; fr. 9: de fapt, de mult, Îl așteaptă cu gura deschisă, strângând ramuri de smochin, după cum se face cu pharmakòi; fr. 10. să fie secătuit de foame și, când va fi condus ca pharmakòs, să fie biciuit de șapte ori peste membrul viril. Din aceste fragmente și din comentariul lui Tzetzes putem reconstitui ce se Întâmpla cu un pharmakòs Într-o cetate ionică, probabil Efes. Un nenorocit, ajuns la capătul puterilor din cauza sărăciei și a disperării, era
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
deocamdată tolerate"126. O dată cu trecerea timpului, mult prea multe universități erau ocupate de forțele militare, și aceasta nu numai în timpul "Vacanței Naționale Studențești". Toate acestea au dus la încăierări, mutilări, geamuri sparte, scene urîte prin parcuri, unde femeile erau uneori biciuite în public, oameni intrînd în restaurantele evreiești și plecînd fără să achite nota de plată și scene de nedescris cu evrei aruncați din trenuri în plin mers. Uneori, studenții erau instigați de profesorii lor pînă și de oficialitățile polițienești să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vorba să fie spus totul, a scrie biografia cuiva nu constituie cea mai adecvată formulă de exorcizare apelînd la scrierea istoriei. Iorga i-a replicat lui Cuza (și LANC-ului) în stilul său: "Partidul care profanează sinagogile, seduce minorii și biciuiește femeile în public este eroul grădinilor publice". După care, Iorga a afirmat încă o dată că evreii vor fi bineveniți, în ciuda protestelor lui Cuza, în Partidul Naționalist Democrat, ca și la cursurile de la Văleni 143. Ulterior, Iorga a ținut cont mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pământesc, pururea bântuită și devastată de nisipurile iadului. Cântecul legionar înseamnă tărâm însângerat, gemete răpuse, scrâșniri pe roată, fiori de grele lanțuri din adâncimi de temniți, răstigniri ascunse, suind spre Dumnezeu. Cântecul legionar, iezăr carpatin, aghiazmă cerească ce spală obrajii biciuiți de palma nărăviților și înseninează fruntea luptătorului încrustată de loviri infame. „...Probabil, nepornind pe drumul rațiunii, cu alcătuiri de programe, discuții contradictorii, argumentări filozofice, conferințe, singura posibiltate de manifestare a stării noastre lăuntrice era cântecul. Cântam acele cântece în care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trupul.” (Sfântul Grigorie de Nissa) (Subiect care se repetă ca o completare la vol. I„Răstigniri ascunse”) Aștern aceste rânduri ținând în suflet morții cu care împreună am pătimit, azi flori în cer, parfumuri nestinse. Amarul acelor zile negre mai biciuie și astăzi și mușcă din trupurile celor rămași, drumeți încercați. Sunt transferat iarăși la Iași, cetatea Moldovei, cetatea marilor înfăptuiri, Marea Unire, iar din 1919 începutul mișcărilor naționale studențești care se vor extinde, rând pe rând, în toate centrele studențești
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]