1,241 matches
-
care a citit articolele prolegionare în discuție, printr-o ciudată îngăduință a autorităților românești (care însă i-au interzis să transcrie textul din 17 decembrie 1937; Ricketts l-a putut totuși traduce în engleză, sub supraveghere!). Ricketts, cel mai important biograf al lui Eliade, a comunicat compromițătoarele documente și altora, între care Ioan Petru Culianu și Matei Călinescu. Cei doi au vrut să le adune într-un volum bilingv, dar s-a opus Christinel Eliade. Despre toate acestea, precum și despre ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
celebre susținute în fața studenților în februarie 105; „Finalitatea în biologie”, „Materialismul” și „Noțiunile de Suflet și Dumnezeu în Fiziologie” reunite în cartea „Philosophie Biologică” publicată în 105. Reeditată în 144 de discipolul său dr. Vasile Trifu (primul său editor și biograf) sub titlul „Fiziologie Filosofică - Noțiunile de Suflet și Dumnezeu în fiziologie”, ediție care în 1 va fi criticată pentru „vetustețe’’(?) de Răzvan Codrescu în ediția sa din același an. Acest editor încearcă să intervină în fondul materialului pentru „actualizare lingvistică
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acea vreme dușman al poporului, tot așa cum autorii acestei cărți vor să-l scoată astăzi dușman al umanității!) Vasile Trifu l-a aruncat în foc în 147? arestat apoi și anchetat în calitatea sa de șef de lucrări, colaborator și biograf al marelui savant. Poate că printre aceste manuscrise, frumos ordonate și riguros așezate în ordinea importanței lor, să se fi aflat și explicația, sau justificarea, radicalizării poziției paulesciene de care s-a folosit cu abilitate un A.C. Cuza și nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
După cum arată analiza migăloasă realizată de M.-L. Murgeanu (1999, pp. 128-130), acesta era consensul vremii. Multiple manuale de istorie publicate până la proclamarea Independenței României (1877) fixează startul istoriei naționale în întemeierea Romei. De exemplu, manualul de Istoria românilor, subintitulat Biografii Româneșci dupre metód'a Catiheticâ, publicat de V.A. Urechia (1863) debutează cu schițele biografice ale lui Romulus și Remus (p. 7). Iar încă din 1838, într-un manual de geografie, Pitariu V. Popescu-Scriban lansa afirmația că românii îl au
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1861. Heliade Rădulescu, Ion. Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România. Bucuresci: Typographia Heliade și Associați. 1862. Laurian, August Treboniu. Elemente de istoria românilorǔ: pentru Classile primarie. Bucurescǐ: Tipografia statuluĭ numită Nifon. 1863. Urechiă, V.A. Istori'a Româniloru. Biografii Româneșci dupre metód'a Catiheticâ, pentru classa a II-a li a III-a primarii, si scólele sâtesti, d'in Principatele-Unite. Iassiĭ: Tipografia Buciumuluĭ Romanǔ [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Rusu, Ioan V. Compendiu de Istori'a Transilvaniei cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Universul, București, 28 iunie 1926, p.3. Reluat în Cuvântul Ardealului, Cluj, 1 iulie 1926, și în Primăvara, Sânnicolau Mare, 4 iulie 1926. Comentarii 1. Face parte dintre „textele infern” privitoare la Eminescu. Nu a fost reluat de nici unul dintre biografii cunoscuți ai poetului (G. Călinescu, Gerge Munteanu, D. Murărașu, Petru Vintilă etc.; se pot pune față în față toate textele). Apare nesemnat în ziar (material făcut în redacție). Dumitru Cosmănescu face două afirmații concordante cu celelalte surse (fără a le
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o oază forțată de liniște aproape paradisiacă. 6. Și totuși, trebuie să mai spunem câteva cuvinte despre acest „alt bolnav d’acolo, unu’ furios, care a fost director sau profesor de liceu la Craiova”, sau „tenor”, „artist” cum zic alți biografi. Numele lui întreg apare, aproape în mod ostentativ, doar la Eminescu însuși, în interogatoriul luat la 12 iunie 1889 - probabil după prima lovitură, cea cu piatra din praștie - de către judecătorul Brusan în prezența lui Titu Maiorescu și a celorlalți curatori
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
primit în biroul administrativ. Eminescu mai fusese internat în Institutul Caritatea în 1883.” Printre „tulburările morale” reținute de medic de la prietenii săi sunt enumerate consumațiile fără plată prin cârciumi nu și aceste gesturi eminamente politice. Se mai aduc, de către unii biografi, și alte amintiri despre aceste ultime luni libere ale poetului, și foarte des se citează Teleor, cu toate că însemnarea sa este încurcată și se referă la alt an. O redăm: „Cum era ca bărbat Eminescu” „Cu vreo lună înainte de moartea sa
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
transferat la Doctorul Șuțu, întro clinică particulară. De altfel, doctorul Al. Șuțu era și un organizator al Ospiciului Mărcuța (va fi director aici prin 1899). Confuzia aceasta între Mărcuța de la Pantelimon și Institutul Caritatea de lângă Foișorul de Foc persistă la biografii lui Eminescu și chiar la contemporani. Într-o scrisoare din 10 aprilie către un cunoscut din Iași, chiar Veronica Micle afirmă, dar trebuie să vedem la ea și o anume acuzație adusă prietenilor și autorităților: „Regret că nu vă pot
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a-l cita) este pentru că acesta crease, prin întărire, un șablon cultural. Încă din 1893, din scrisoarea Hariettei, se știa de cărămida care a pus capăt vieții lui Eminescu, acesta era zvonul public, asta știa lumea despre sfârșitul poetului, deși biografii lui nu consemnau faptul. Acum, la 1926, sora poetului este confirmată de un martor la evenimente, iar șablonul se pietrifică. George Călinescu va fi unul dintre cei care vor lupta să-l desființeze și, se pare, va fi luptătorul victorios
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
inedite iar despre G. G. Ursu trebuie spus că a făcut istorie literară înainte de război și a trebuit, ca să-și continue cariera, să schimbe viziunea după 1944 punând aceleași informații într-o altă viziune, ideologică (este, între alții, editorul și biograful lui Nicolae Beldiceanu, poet ieșean stimabil, foarte interesant, el urmărind chestiuni de „audiție colorată” în versuri și experimentând, împreună cu Eduard Gruber, sincretismul simțurilor în psihologie și artă, dar rămas tocmai prin aceste contribuții ale anilor 1950-1960, un poet minor, aproape
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu bolnav de sifilis, sărman, sărac, cu înclinări de cerșetor... Această imagine n-a vrut să-și însoțească în uitare personajul care a forjat-o. Cauza? Această imagine a fost folosită intens, de ea au beneficiat foarte mulți romancieri ori biografi ai poetului (biograful este, în fond, tot romancier la noi). I s-au adus chiar laude peste măsură acestei femei și o face nimeni altul decât același I.E. Torouțiu, autorul impresionantului corpus de documente, al acelor 13 volume de „Studii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sifilis, sărman, sărac, cu înclinări de cerșetor... Această imagine n-a vrut să-și însoțească în uitare personajul care a forjat-o. Cauza? Această imagine a fost folosită intens, de ea au beneficiat foarte mulți romancieri ori biografi ai poetului (biograful este, în fond, tot romancier la noi). I s-au adus chiar laude peste măsură acestei femei și o face nimeni altul decât același I.E. Torouțiu, autorul impresionantului corpus de documente, al acelor 13 volume de „Studii și documente literare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fost Cornelia Emilian („dintr-o veche familie nobilă din Transilvania, Erdely de Medve, născută la Zlatna în 1840”) „cu spiritul ei organizator lansează liste de subscripție în toată țara, tuturor prefecților și autorităților, precum și la particulari” cum exclamă aproape entuziasmat biograful ei, I.E. Torouțiu. Este vorba de cele 500 de liste de mai sus pe care apoi le-a urmărit cu atâta atenție și pasiune. Foarte bine, vom zice, dar de aici câștigă doctrina care crește și se întărește. Cornelia Emilian
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să vină la ea dar apoi a plecat și s-a apropiat de unul dintre prietenii mai vechi, eventual și-a căutat și el o gazdă; acest moment al vieții sale, cu fixarea în urbea natală, nu este rezolvat încă, biografii fiind foarte curioși să numere banii din chete și aproape indiferenți la preumblările prin lume ale poetului). „Anamneza” Hanrietei, sau fișele ei de observație ca infirmieră a lui Eminescu, începe la 3/15 mai 1887, când consemnează programul ce va
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
determinat excluderea unor ziariști, printre care și Eminescu, din presă), care l-a urmărit pe Eminescu ani la rând, care-l urmărise pe Vasile Conta în 1880, fiind detașat special la Iași de către liberali în acest scop. Iată cum povestesc biografii lui Vasile Conta luptele filosofului din 1880 de a intra în Parlament: „Radu Mihaiu, pe atunci prefect al Capitalei și celebru în conducerea campaniilor electorale, fu luat din această funcțiune și numit prefect al județului Iași, cu ordin precis ca să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în 1888, când Eminescu a plecat la București pe 9 aprilie, nu găsim mărturii care să ateste că el ar mai fi mers la Hall. Aici „se rupe firul” cum, se zice și ne îngrijorează deopotrivă lipsa documentelor și neatenția biografilor poetului față de acest eventual al doilea drum al poetului la băi. Când vezi cât de necesare erau ele mai ales în concepția terapeutică a medicului curant al poetului, Francisc Isac este de mirare că nu se urmărește dacă poetul le-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
doilea drum al poetului la băi. Când vezi cât de necesare erau ele mai ales în concepția terapeutică a medicului curant al poetului, Francisc Isac este de mirare că nu se urmărește dacă poetul le-a făcut sau nu, că biografii săi nici nu-și pun întrebarea Știm că Veronica Micle și-a scos un pașaport dar în decembrie 1888 și există vaga bănuială că scopul ar fi acesta, să-l însoțească pe Eminescu peste hotare, doar că nu mai e
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Micle, trebuie să fi fost un moment al liniștii interioare, al iubirii casnice. Dintre zecile de mărturii ale prietenilor și cunoscuților niciuna nu amintește în mod expres viața de cuplu. Pare un subiect interzis, această femeie este pedepsită aspru de biografi, s-ar zice că a devenit etalonul „femeii blestemate” în mentalitatea curentă și chiar după aceea. Ca simplu beneficiu de inventar revenim la amintirea aceluiași tânăr prieten al lui Mihai Eminescu, ziaristul Ilie Ighel: „Eminescu a iubit mult. Dragostea lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
generale de filantropie, binele nu se trâmbițează și nu se cere recompensat cu mulțumiri publice. Din aceste trâmbițări rămâne ceea ce avem: imaginea lui Mihai Eminescu bolnav, înfrânt, îndatorat moral etc. Un lucru mai trebuie luat în seamă (iarăși: evitat de biografi, ca incomod): printre colaboratorii Fântânei Blandusiei, care apărea cu girul lui Eminescu, se regăsește, alături de Grigore Manolescu, doctorul Gheorghe Marinescu etc. și Cornelia Emilian care publică aici pagini largi de maxime și cugetări. Lumea lui Eminescu îl însoțește peste tot
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Veronica, la Cluj, în 7 august 1864. Poetul se orientase, probabil, către cineva cunoscut prin prieteni (în această perioadă el era foarte apropipiat de Veronica Micle) nu avea cum să știe că destinul lucrează în favoarea viitorului ginere al prietenei sale. Biograful lui Eduard Gruber, Artur Gorovei, explică mai pe larg: „A făcut literele la universitatea din Iași, unde a luat licența în 1884, prezentând ca teză un studiu asupra elementelor latine în românește în comparație cu celelalte limbi romanice. Filologia, însă, nu era
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Văratic, în anii ‚90 ai secolului trecut)?! De altfel, astăzi nu-ți spune nimeni care a fost casa în care locuia Veronica Micle. Sunt amintiri că ar fi ars, ori ar fi fost dărâmată. Moartea ei este învăluită în mister, biograful de la 1924 consemnând sec: „în seara de 3 august 1889 - mi-a spus maica Fevronia - Veronica a invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratic. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
descifrat, de altfel. Reținem că tot Dumitru Cosmănescu este cauza pentru care se publică și broșura din 1934. împotriva fostului frizer se ridicase Ion Vineș, același frizer fusese trecut sub tăcere de G. Călinescu (și tăcerea va fi consensul celorlalți biografi ai lui Eminescu de acum înainte) și tot el provoacă reacția lui George Potra. Despre textul pe care-l descoperă acesta, îl lăsăm pe el însuși să vorbească: „Manuscrisul original este proprietatea mea și îl am dintre hârtiile rămase de la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sensoriale, motore și vegetative.” Propoziția din urmă este preluată în întregime. Aici se vor regăsi toate informațiile din rapoartele de până acum și nu mai insistăm. Aici se va găsi, însă, o concluzie nouă, care i-a deranjat mult pe biografi în frunte cu G.Călinescu. Să recitim, însă, contextul: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa școala germană că paralizia generală este totdeauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de neadevărată ca aceea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ascuns, în acest raport nesemnat și nefăcut public, afirmă că poetul n-a murit din cauza sifilisului ci doar din cauza unei oboseli cumplite. Mai mult încă: acest raport ar fi circulat subteran și din el se inspiră pentru unele informații primul biograf al lui Eminescu, nimeni altul decât Nicolae Pătrașcu. Aceasta este prima zală din lungul lanț al „conspirației anti-Eminescu” pe care-l forjează Călin L. Cernăianu în articolele sale. Evident, este ceva de felul „risum teneatis, amici” dar autorul este atât
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]