KorAP: Find »[drukola/base=biopsie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...46 47 48 ...168 >

4,194 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

gastrică pe o lungime de 23 cm (E.B. - segmentul scurt) sau peste 3 cm (E.B.-segmentul lung). Joncțiunea dintre cele două mucoase poate fi regulată, circulară, sau neregulată, franjurată, asimetrică, cu aspect de langhete. 2.examenul histopatologic al fragmentelor de biopsie prelevate endoscopic atestă prezența mucoasei de tip columnar și este esențial pentru diagnosticul displaziei; 3. examenul radiologic baritat este sugestiv pentru diagnosticul de E.B. când evidențiază un ulcer la nivelul esofagului distal sau o stenoză localizată în treimea medie a

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
chirurgical (esofagectomie). Evident, este important a avea în vedere includerea în protocolul de supraveghere endoscopică numai a acelor bolnavi care nu prezintă contraindicații chirurgicale pentru esofagectomie (boli asociate, vârsta înaintată etc). Supravegherea implică examen endoscopic și histopatologic al fragmentelor de biopsie. Protocolul de biopsiere propus de majoritatea autorilor include în cazul segmentului lung de E.B. prelevarea unei biopsii din fiecare cadran (4 biopsii), la fiecare 2 cm de esofag Barrett, iar în cazul E.B. -segment scurt, 2-4 biopsii la fiecare 1

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
acelor bolnavi care nu prezintă contraindicații chirurgicale pentru esofagectomie (boli asociate, vârsta înaintată etc). Supravegherea implică examen endoscopic și histopatologic al fragmentelor de biopsie. Protocolul de biopsiere propus de majoritatea autorilor include în cazul segmentului lung de E.B. prelevarea unei biopsii din fiecare cadran (4 biopsii), la fiecare 2 cm de esofag Barrett, iar în cazul E.B. -segment scurt, 2-4 biopsii la fiecare 1 cm de E.B.; unul dintre dezavantajele majore ale acestui protocol este prelevarea unui număr mare de biopsii

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
contraindicații chirurgicale pentru esofagectomie (boli asociate, vârsta înaintată etc). Supravegherea implică examen endoscopic și histopatologic al fragmentelor de biopsie. Protocolul de biopsiere propus de majoritatea autorilor include în cazul segmentului lung de E.B. prelevarea unei biopsii din fiecare cadran (4 biopsii), la fiecare 2 cm de esofag Barrett, iar în cazul E.B. -segment scurt, 2-4 biopsii la fiecare 1 cm de E.B.; unul dintre dezavantajele majore ale acestui protocol este prelevarea unui număr mare de biopsii, dificil de realizat în practica

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
al fragmentelor de biopsie. Protocolul de biopsiere propus de majoritatea autorilor include în cazul segmentului lung de E.B. prelevarea unei biopsii din fiecare cadran (4 biopsii), la fiecare 2 cm de esofag Barrett, iar în cazul E.B. -segment scurt, 2-4 biopsii la fiecare 1 cm de E.B.; unul dintre dezavantajele majore ale acestui protocol este prelevarea unui număr mare de biopsii, dificil de realizat în practica curentă. Următorul protocol de supraveghere endoscopică este acceptat în prezent (fig. 1) : 1) în absența

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
biopsii din fiecare cadran (4 biopsii), la fiecare 2 cm de esofag Barrett, iar în cazul E.B. -segment scurt, 2-4 biopsii la fiecare 1 cm de E.B.; unul dintre dezavantajele majore ale acestui protocol este prelevarea unui număr mare de biopsii, dificil de realizat în practica curentă. Următorul protocol de supraveghere endoscopică este acceptat în prezent (fig. 1) : 1) în absența displaziei : endoscopie + biopsie la 2 ani pentru E.B.segment lung și la 3 ani pentru E.B.- segment scurt; 2)displazie

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
1 cm de E.B.; unul dintre dezavantajele majore ale acestui protocol este prelevarea unui număr mare de biopsii, dificil de realizat în practica curentă. Următorul protocol de supraveghere endoscopică este acceptat în prezent (fig. 1) : 1) în absența displaziei : endoscopie + biopsie la 2 ani pentru E.B.segment lung și la 3 ani pentru E.B.- segment scurt; 2)displazie de grad redus : endoscopie + biopsie la 1 an sau la 6 luni; 3)displazia de grad înalt : repetarea endoscopiei + biopsiei la fiecare nivel

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
practica curentă. Următorul protocol de supraveghere endoscopică este acceptat în prezent (fig. 1) : 1) în absența displaziei : endoscopie + biopsie la 2 ani pentru E.B.segment lung și la 3 ani pentru E.B.- segment scurt; 2)displazie de grad redus : endoscopie + biopsie la 1 an sau la 6 luni; 3)displazia de grad înalt : repetarea endoscopiei + biopsiei la fiecare nivel de 1 cm după o lună de tratament cu doze mari de IPP și interpretarea histopatologică de doi experți; reconfirmarea displaziei severe

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
absența displaziei : endoscopie + biopsie la 2 ani pentru E.B.segment lung și la 3 ani pentru E.B.- segment scurt; 2)displazie de grad redus : endoscopie + biopsie la 1 an sau la 6 luni; 3)displazia de grad înalt : repetarea endoscopiei + biopsiei la fiecare nivel de 1 cm după o lună de tratament cu doze mari de IPP și interpretarea histopatologică de doi experți; reconfirmarea displaziei severe și/sau a unei arii de adenocarcinom va dicta atitudinea terapeutică (esofagectomia) după consultări multidisciplinare

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
gastric (H. pylori este recunoscut drept carcinogen de gradul I de Agenția Internațională de Luptă Contra Cancerului). Metode de diagnostic. Diagnosticul infecției cu H. pylori se poate stabili prin: 1) teste invazive, care subânțeleg realizarea unei endoscopii cu prelevare de biopsii din antrul gastric, cu efectuarea ulterioară de examene histologice pe frotiu cu colorații diverse, culturi sau testul rapid al ureeazei (Clotest); 2) teste neinvazive: a) testul respirator cu uree marcată cu C13; b) teste serologice în ser, salivă sau scaun

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
trifoi a bulbului duodenal, spasm piloric, hipersecreție, scurtarea și intoleranța bulbului, durerea localizată sub ecran. Examenul endoscopic (fig. 3, 4, 5, 6) reprezintă metoda cea mai sensibilă și specifică pentru diagnosticul leziunilor ulceroase, fie gastrice, fie duodenale, permițând prelevarea de biopsii în cazul celor gastrice (obligatorii pentru diagnosticul diferențial cu cancerul gastric ulcerat). Deși s-au descris numeroase criterii de diferențiere radiologice (tab.6) și endoscopice (tab.7) a leziunilor maligne de cele benigne, se consideră că numai examenul histologic asigură

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
diferențiere radiologice (tab.6) și endoscopice (tab.7) a leziunilor maligne de cele benigne, se consideră că numai examenul histologic asigură certitudinea. Orice leziune gastrică, oricât de insignifiantă și chiar cu tendință de vindecare se poate dovedi malignă și deci biopsia este obligatorie. Folosirea criteriilor enunțate este numai orientativă; este adevărat că diagnosticul este corect în marea majoritate a cazurilor, bazat pe criteriile endoscopice, dar regula este confirmarea histologică. Precaut este să reținem că ulcerul malign poate semăna perfect cu unul

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
de specimene bioptice pentru diagnosticul infecției cu H. pylori pentru examenul histologic, culturi sau testul rapid al ureeazei (Clotest), esențial pentru stabilirea tratamentului. DIAGNOSTIC POZITIV Diagnosticul pozitiv se bazează pe anamneză și este confirmat de examenul radiologic sau endoscopic cu biopsie; în absența biopsiei, un alt test pentru identificarea eventualei infecții cu H. pylori este necesar. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Următoarele afecțiuni trebuie considerate în algoritmul diagnostic al ulcerului: sindromul dispeptic non-ulceros, refluxul gastroesofagian, esofagitele, sindromul de intestin iritabil, cancerul gastric, duodenal, pancreatic

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
pentru diagnosticul infecției cu H. pylori pentru examenul histologic, culturi sau testul rapid al ureeazei (Clotest), esențial pentru stabilirea tratamentului. DIAGNOSTIC POZITIV Diagnosticul pozitiv se bazează pe anamneză și este confirmat de examenul radiologic sau endoscopic cu biopsie; în absența biopsiei, un alt test pentru identificarea eventualei infecții cu H. pylori este necesar. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Următoarele afecțiuni trebuie considerate în algoritmul diagnostic al ulcerului: sindromul dispeptic non-ulceros, refluxul gastroesofagian, esofagitele, sindromul de intestin iritabil, cancerul gastric, duodenal, pancreatic, esofagian, afecțiunile bilio-pancreatice

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
diagnostic al ulcerului: sindromul dispeptic non-ulceros, refluxul gastroesofagian, esofagitele, sindromul de intestin iritabil, cancerul gastric, duodenal, pancreatic, esofagian, afecțiunile bilio-pancreatice cronice, afecțiunile infecțioase (tbc, sifilis), porfiria acută intermitentă, ischemia intestinală. Cancerul gastric ulcerat incipient reprezintă principala problemă de diagnostic diferențial; biopsiile multiple, eventual endoscopia de control elucidează diagnosticul. COMPLICAȚII În cursul evoluției ulcerului pot apare următoarele complicații: hemoragia, perforația, stenoza (gastrică, pilorică, duodenală), malignizarea (numai pentru U.G.), periviscerita. I. Hemoragia digestivă superioară (HDS) reprezintă complicația cea mai frecventă a ulcerului

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
pacienții cu risc; dacă nu s-a realizat eradicarea se face o nouă cură sau se continuă tratamentul antisecretor la jumătate de doză. 2. Ulcer gastric H. pylori+: tratament de eradicare 7 zile + antisecretor 4-6 săptămâni, apoi control endoscopic cu biopsii din antru și corp (după tratament antisecretor infecția cu H. pylori este identificată mai ușor în corpul gastric); endoscopia controlează atât vindecarea (benignitate) cât și eradicarea. Dacă nu s-a reușit eradicarea se poate repeta schema de 7 zile; nu

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
la capătul său; contactul dintre electrod și leziune este esențial pentru eficacitate. Hemostaza inițială se obține în peste 90% din cazuri, cu o recurență de 22% a sângerării. Metoda de coagulare este relativ simplă, constând în introducerea prin canalul de biopsie al endoscopului a probei și orientarea acesteia pentru contact direct cu leziunea; se aplică curentul în pulsiuni repetitive. Hemostaza inițială se obține în 88% din cazuri cu o recurență de 29%. Coagularea cu laser sau argon - folosește un fascicul laser

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
admite că pacientul poate fi în momentul colonoscopiei în una din următoarele faze ale evoluției naturale a bolii: 1) faza latentă, care evoluează în 80% din cazuri până la vârsta de 5-10 ani, în care mucoasa colonului poate fi aparent normală, biopsia putând însă identifica leziuni precoce (adenoame unicriptale); 2) faza de polipoză, care se dezvoltă de regulă până la 20 ani, caracterizată prin tabloul colonoscopic tipic; 3) faza de cancer de colon. În evoluție, toți pacienții netratați (tratamentul adecvat este proctocolectomia) vor

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
la diagnosticul diferențial cu o leziune organică. EXAMEN PARACLINIC Hemograma identifică de regulă anemie feriprivă; sângerările oculte în scaun sunt în general pozitive (pot fi semnalul care au dictat investigațiile); VSH accelerat. A. Investigații efectuate pentru identificarea tumorii Rectosigmoidoscopia cu biopsie poate diagnostica tumorile localizate în segmentul investigat (primii 25-30 de cm de la marginea anală), dar trebuie urmată de investigarea întregului colon prin colonoscopie, sau clismă baritată, cu scopul de a exclude leziunile sincrone, tip adenomatos, sau chiar cancer (prezente în

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
polipectomie, jumătate din cei ce au dezvoltat un cancer au avut un examen radiologic normal cu 3 ani înainte. La sensibilitatea diagnostică destul de joasă se adaugă dificultățile de efectuare la vârstnici (incontinență și imposibilitatea opacifierii colonului), imposiblitatea de a preleva biopsii și nu în ultimul rând necesitatea îndepărtării substanței de contrast înaintea continuării investigațiilor. Chiar în cazul identificării unei leziuni, aceasta trebuie confirmată prin biopsie. Pe de altă parte, o clismă baritată normală la un bolnav asimptomatic creează dileme care necesită

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
se adaugă dificultățile de efectuare la vârstnici (incontinență și imposibilitatea opacifierii colonului), imposiblitatea de a preleva biopsii și nu în ultimul rând necesitatea îndepărtării substanței de contrast înaintea continuării investigațiilor. Chiar în cazul identificării unei leziuni, aceasta trebuie confirmată prin biopsie. Pe de altă parte, o clismă baritată normală la un bolnav asimptomatic creează dileme care necesită de cele mai multe ori colonoscopie pentru rezolvare. Examenul radiologic este însă foarte util pentru investigarea colonului supraiacent unei stenoze, porțiune neabordabilă cu colonoscopul. Colonoscopia (fig

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
direct proporțională cu dimensiunile acestora; un endoscopist experimentat pierde circa 15% din leziunile sub 10 mm dar nici una mai mare de 10 mm. Cu alte cuvinte, nu rămâne neidentificat nici un cancer. Un alt avantaj major este posibilitatea de a preleva biopsii (deci de a furniza diagnostic anatomopatologic) și de a îndepărta leziunile polipoide pediculate sau sesile prin polipectomie sau distrugându-le prin „hot biopsy”, coagulare cu laser sau argon. Trebuie specificat că leziunile maligne diagnosticate de colonoscopie tind să fie mai

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
boala Crohn, rectocolită; - dacă sindromul de impregnare neoplazică este dominant, diagnosticul diferențial se face cu: alte tumori maligne digestive; 175 CANCERUL COLORECTAL -dacă se evidențiază masă palpabilă - diverticulită, plastron apendicular, tuberculoză, fecalom, volvulus, tumori benigne, textilom. Colonoscopia cu prelevare de biopsii elucidează rapid și fără echivoc diagnosticul. PROGNOSTIC Prognosticul CCR depinde de stadiul în care a fost diagnosticat. Jumătate din toate cazurile diagnosticate supraviețuiesc la 5 ani. Prognosticul este direct determinat de profunzimea invaziei tumorale și de existența metastazelor la distanță

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
certitudine hepatomegalia, caracterul difuz sau circumscris, structura omogenă sau neomogenă, formațiuni înlocuitoare de spațiu, staza biliară sau venoasă etc.), urmând, după caz, tomografia computerizată, rezonanța magnetică, angiografia. Dacă diagnosticul nu este elucidat se poate apela la laparoscopie diagnostică sau puncție biopsie hepatică. HEPATITELE CRONICE Definiție: Hepatitele cronice (HC) reprezintă un grup heterogen de afecțiuni cu o varietate de etiologii, patogeneză, grad de activitate, stadiu de evoluție, dar cu un tablou histologic asemănător constituit din infiltrate limfoplasmocitare cu grade diferite de necroză

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
fibroză sau remodelare) măsoară progresia realizată de boală. Evaluarea histologică și stabilirea scorului are rol important în evaluarea tratamentului în hepatitele virale. Un rezultat histologic trebuie încadrat în tabloul clinic al pacientului și judecat ca atare. Nu trebuie uitat că biopsia reprezintă evaluarea unui moment și a unei regiuni limitate din ficat și că pot exista variații foarte mari de la o regiune a ficatului la alta. În funcție de scorul stabilit, hepatita cronică este diagnosticată astfel: - minimă - scor 1-3; - ușoară - scor 4-8; - moderată

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]