2,857 matches
-
cele propuse de Weber pe care le-am prezentat mai înainte și care, așa cum am văzut, constituie raționalitatea birocrației. Această abordare a condus la recunoașterea existenței de forme organizaționale și structuri manageriale dintre cele mai variate. Birocrația și democrația. Cum birocrația face posibilă democrația? Potrivit lui Weber, fiecare drept politic sau economic cere o birocrație ca să îl asigure. Dacă oamenii au dreptul la exprimare liberă este nevoie de un sistem legal care să determine când acel drept a fost violat. Dacă declarăm
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
așa cum am văzut, constituie raționalitatea birocrației. Această abordare a condus la recunoașterea existenței de forme organizaționale și structuri manageriale dintre cele mai variate. Birocrația și democrația. Cum birocrația face posibilă democrația? Potrivit lui Weber, fiecare drept politic sau economic cere o birocrație ca să îl asigure. Dacă oamenii au dreptul la exprimare liberă este nevoie de un sistem legal care să determine când acel drept a fost violat. Dacă declarăm că securitatea financiară la bătrânețe este un drept, avem nevoie de o administrație
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că securitatea financiară la bătrânețe este un drept, avem nevoie de o administrație a asigurărilor sociale să adune impozitele și să distribuie pensiile potrivit unui set de reguli. Toate acestea ne pot determina să gândim că Max Weber a considerat birocrația ca fiind o invenție minunată care ar putea conduce la dezvoltarea vieții de zi cu zi. El nu a făcut acest lucru. În realitate, el a văzut birocrația ca pe un rău necesar. Weber a perceput-o ca esențială pentru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Toate acestea ne pot determina să gândim că Max Weber a considerat birocrația ca fiind o invenție minunată care ar putea conduce la dezvoltarea vieții de zi cu zi. El nu a făcut acest lucru. În realitate, el a văzut birocrația ca pe un rău necesar. Weber a perceput-o ca esențială pentru realizarea sarcinilor de orice dimensiune și pentru protejarea drepturilor democratice. În același timp, el a văzut-o ca depersonalizare. Adică oamenii pot ajunge să fie tratați ca poziții
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să fie tratați ca poziții sau numere mai mult decât ca oameni. În marile organizații, nevoile și interesele individuale pot deveni secundare față de obiectivele acestora. În sfârșit, Weber a considerat că nu există nici un mod pentru societățile moderne să evite birocrația. Karl Marx despre birocrație. Spre deosebire de Weber, Karl Marx a văzut birocrația ca un rău care nu este necesar. El a analizat birocrația dintr-o perspectivă conflictualistă, argumentând că ea nu corespunde unei nevoi sociale ci numai nevoii de bogăție și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
poziții sau numere mai mult decât ca oameni. În marile organizații, nevoile și interesele individuale pot deveni secundare față de obiectivele acestora. În sfârșit, Weber a considerat că nu există nici un mod pentru societățile moderne să evite birocrația. Karl Marx despre birocrație. Spre deosebire de Weber, Karl Marx a văzut birocrația ca un rău care nu este necesar. El a analizat birocrația dintr-o perspectivă conflictualistă, argumentând că ea nu corespunde unei nevoi sociale ci numai nevoii de bogăție și putere. Potrivit lui Marx, birocrația
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oameni. În marile organizații, nevoile și interesele individuale pot deveni secundare față de obiectivele acestora. În sfârșit, Weber a considerat că nu există nici un mod pentru societățile moderne să evite birocrația. Karl Marx despre birocrație. Spre deosebire de Weber, Karl Marx a văzut birocrația ca un rău care nu este necesar. El a analizat birocrația dintr-o perspectivă conflictualistă, argumentând că ea nu corespunde unei nevoi sociale ci numai nevoii de bogăție și putere. Potrivit lui Marx, birocrația este mijlocul prin care proprietarii mijloacelor de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
față de obiectivele acestora. În sfârșit, Weber a considerat că nu există nici un mod pentru societățile moderne să evite birocrația. Karl Marx despre birocrație. Spre deosebire de Weber, Karl Marx a văzut birocrația ca un rău care nu este necesar. El a analizat birocrația dintr-o perspectivă conflictualistă, argumentând că ea nu corespunde unei nevoi sociale ci numai nevoii de bogăție și putere. Potrivit lui Marx, birocrația este mijlocul prin care proprietarii mijloacelor de producție mențin controlul organizațiilor. Prin ierarhie, clasa conducătoare determină ca fiecare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
birocrație. Spre deosebire de Weber, Karl Marx a văzut birocrația ca un rău care nu este necesar. El a analizat birocrația dintr-o perspectivă conflictualistă, argumentând că ea nu corespunde unei nevoi sociale ci numai nevoii de bogăție și putere. Potrivit lui Marx, birocrația este mijlocul prin care proprietarii mijloacelor de producție mențin controlul organizațiilor. Prin ierarhie, clasa conducătoare determină ca fiecare individ din organizație să lucreze într-un mod care să maximizeze profiturile proprietarilor. Dacă cineva din organizație eșuează în acest sens, lanțul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și muncă la preț scăzut este cea care realizează producția de masă de mare varietate și care răspunde nevoii societății în ansamblul său. Așa cum vom vedea într-o abordare viitoare, Marx și colaboratorul său apropiat, Friedrich Engels, au crezut că birocrația guvernamentală ar putea fi înlăturată odată ce inegalitățile de clasă vor fi eliminate prin proprietatea comună asupra mijloacelor de producție. 6.4.1. Evaluarea birocrației Se pare că punctele de vedere funcționalist și al teoriei conflictului sunt amândouă parțial corecte în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vom vedea într-o abordare viitoare, Marx și colaboratorul său apropiat, Friedrich Engels, au crezut că birocrația guvernamentală ar putea fi înlăturată odată ce inegalitățile de clasă vor fi eliminate prin proprietatea comună asupra mijloacelor de producție. 6.4.1. Evaluarea birocrației Se pare că punctele de vedere funcționalist și al teoriei conflictului sunt amândouă parțial corecte în demersul lor asupra birocrației care este așa de pătrunzătoare în lumea modernă. Fiecare din societățile industrializate a experimentat creșterea dramatică a organizațiilor care se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fi înlăturată odată ce inegalitățile de clasă vor fi eliminate prin proprietatea comună asupra mijloacelor de producție. 6.4.1. Evaluarea birocrației Se pare că punctele de vedere funcționalist și al teoriei conflictului sunt amândouă parțial corecte în demersul lor asupra birocrației care este așa de pătrunzătoare în lumea modernă. Fiecare din societățile industrializate a experimentat creșterea dramatică a organizațiilor care se potrivesc definiției birocrației date de Weber. În realitate este foarte greu de imaginat cum ar putea fi realizate sarcinile de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
că punctele de vedere funcționalist și al teoriei conflictului sunt amândouă parțial corecte în demersul lor asupra birocrației care este așa de pătrunzătoare în lumea modernă. Fiecare din societățile industrializate a experimentat creșterea dramatică a organizațiilor care se potrivesc definiției birocrației date de Weber. În realitate este foarte greu de imaginat cum ar putea fi realizate sarcinile de dimensiuni mari pe care coordonarea birocrației le face posibile. În fiecare din ase-menea sarcini, de la producție la guvernare sau conducerea războiului, organizațiile care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în lumea modernă. Fiecare din societățile industrializate a experimentat creșterea dramatică a organizațiilor care se potrivesc definiției birocrației date de Weber. În realitate este foarte greu de imaginat cum ar putea fi realizate sarcinile de dimensiuni mari pe care coordonarea birocrației le face posibile. În fiecare din ase-menea sarcini, de la producție la guvernare sau conducerea războiului, organizațiile care corespund modelului general al lui Weber sunt mult mai eficiente decât organizațiile care nu fac acest lucru. Uzinele care folosesc diviziunea muncii și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
folosesc diviziunea muncii și liniile de asamblare pentru producția de masă (existența acestora fiind imposibilă fără organizația birocratică) sunt de departe mult mai eficiente decât cele unde fiecare muncitor face întregul produs. Se deduce cu ușurință că cerința marxistă că birocrațiile vor fi "înlăturate" este un vis imposibil. Tehnologia modernă impune nevoia de specializare mult mai mult astăzi decât cu un secol în urmă când a scris Marx. În plus, încercările de scădere a inegalităților socioeconomice și garantarea egalității drepturilor politice
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mult mai mult astăzi decât cu un secol în urmă când a scris Marx. În plus, încercările de scădere a inegalităților socioeconomice și garantarea egalității drepturilor politice și economice aproape totdeauna cer o organizație mai complexă nu mai simplă. Astfel, birocrațiile par să fie o trăsătură crescătoare a societăților moderne indiferent dacă ele sunt capitaliste, socialiste sau ceva între ele. Odată subliniat acest lucru, trebuie să mai spunem că unele trăsături ale birocrației par să se dezvolte suficient de bine și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o organizație mai complexă nu mai simplă. Astfel, birocrațiile par să fie o trăsătură crescătoare a societăților moderne indiferent dacă ele sunt capitaliste, socialiste sau ceva între ele. Odată subliniat acest lucru, trebuie să mai spunem că unele trăsături ale birocrației par să se dezvolte suficient de bine și dincolo de unde ele pot fi considerate funcționale. Din nou, aceasta este o trăsătură atât a societății capitaliste cât și a celei socialiste. Spre exemplu, economia fostelor țări comuniste era sufocată de centralizarea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
chiar dacă acordă muncitorilor mai multă autonomie ca să poată crește productivitatea. De aceea, în unele țări ca Japonia, Suedia, SUA și altele, din ce în ce mai multe companii au început să adopte forme mai puțin centralizate de organizare a muncii. Dar măsura în care birocrația este o formă eficientă a organizării depinde de natura sarcinii ce trebuie îndeplinită. În general, birocrația lucrează mai bine pentru sarcini complexe dar de rutină și repetitive (astfel ca fabricarea și distribuția automobilelor) și, mai puțin bine, pentru sarcinile care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Japonia, Suedia, SUA și altele, din ce în ce mai multe companii au început să adopte forme mai puțin centralizate de organizare a muncii. Dar măsura în care birocrația este o formă eficientă a organizării depinde de natura sarcinii ce trebuie îndeplinită. În general, birocrația lucrează mai bine pentru sarcini complexe dar de rutină și repetitive (astfel ca fabricarea și distribuția automobilelor) și, mai puțin bine, pentru sarcinile care nu sunt de rutină și cer imaginație (în restructurarea organizației, spre exemplu). Însă chiar în sarcinile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pentru sarcini complexe dar de rutină și repetitive (astfel ca fabricarea și distribuția automobilelor) și, mai puțin bine, pentru sarcinile care nu sunt de rutină și cer imaginație (în restructurarea organizației, spre exemplu). Însă chiar în sarcinile de mare rutină, birocrația are disfuncționalități potențiale. 6.4.2. Disfuncționalitățile birocrației Prin definiție o birocrație este un grup. De aceea, ea are aceleași probleme și disfuncționalități ca orice grup, așa cum este polarizarea grupului. Birocrațiile sunt de asemenea subiectul unor disfuncționalități în plus apărute
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
astfel ca fabricarea și distribuția automobilelor) și, mai puțin bine, pentru sarcinile care nu sunt de rutină și cer imaginație (în restructurarea organizației, spre exemplu). Însă chiar în sarcinile de mare rutină, birocrația are disfuncționalități potențiale. 6.4.2. Disfuncționalitățile birocrației Prin definiție o birocrație este un grup. De aceea, ea are aceleași probleme și disfuncționalități ca orice grup, așa cum este polarizarea grupului. Birocrațiile sunt de asemenea subiectul unor disfuncționalități în plus apărute datorită dimensiunii, formalizării, complexității și organizării ierarhice a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
distribuția automobilelor) și, mai puțin bine, pentru sarcinile care nu sunt de rutină și cer imaginație (în restructurarea organizației, spre exemplu). Însă chiar în sarcinile de mare rutină, birocrația are disfuncționalități potențiale. 6.4.2. Disfuncționalitățile birocrației Prin definiție o birocrație este un grup. De aceea, ea are aceleași probleme și disfuncționalități ca orice grup, așa cum este polarizarea grupului. Birocrațiile sunt de asemenea subiectul unor disfuncționalități în plus apărute datorită dimensiunii, formalizării, complexității și organizării ierarhice a acestora. Evitarea deciziei. Una
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
spre exemplu). Însă chiar în sarcinile de mare rutină, birocrația are disfuncționalități potențiale. 6.4.2. Disfuncționalitățile birocrației Prin definiție o birocrație este un grup. De aceea, ea are aceleași probleme și disfuncționalități ca orice grup, așa cum este polarizarea grupului. Birocrațiile sunt de asemenea subiectul unor disfuncționalități în plus apărute datorită dimensiunii, formalizării, complexității și organizării ierarhice a acestora. Evitarea deciziei. Una din problemele birocrațiilor este că uneori acestea au momente grele în luarea deciziilor. Cele mai multe organizații birocratice sunt destinate să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grup. De aceea, ea are aceleași probleme și disfuncționalități ca orice grup, așa cum este polarizarea grupului. Birocrațiile sunt de asemenea subiectul unor disfuncționalități în plus apărute datorită dimensiunii, formalizării, complexității și organizării ierarhice a acestora. Evitarea deciziei. Una din problemele birocrațiilor este că uneori acestea au momente grele în luarea deciziilor. Cele mai multe organizații birocratice sunt destinate să rezolve probleme de rutină potrivit unui set cunoscut de instrucțiuni. Când se confruntă cu o situație neprevăzută în instrucțiuni, ele au probleme serioase. Unul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Sociologii numesc acest proces înlocuirea obiectivului, ceea ce înseamnă că obiectivele de origine ale organizației sunt devansate de obiectivul primar al prezervării organizației. Tendința spre expansiune. Organizațiile tind nu numai să supraviețuiască dar de asemenea să crească în dimensiune. Într-o birocrație, prestigiul unui șef este determinat în mare măsură de numărul de oameni pe care îl controlează. Astfel, managerul unui departament mare are mai mult prestigiu decât managerul unui departament mic. De aceea este în interesul fiecărui manager să angajeze cât
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]