2,387 matches
-
balta de sânge care se scursese din rana lui Aloim. Contemplând urmele însîngerate care ieșeau din camera în care se afla, Abatele găsi că imaginea aceea putea ilustra însăși menirea Abației, reunind păcatul, crima, dar și credința care le va birui pe amândouă. Își chemă gărzile, care priviră stupefiate la trupul lui Aloim. ― A încercat să mă omoare, spuse Radoslav simplu, răspunzând întrebărilor lor mute. Luați-l de-aici și chemați-o pe Maria să curețe. Numai ea va fi în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
O parte a conștiinței pe care quintul nu i-o refuzase niciodată fusese aceea a capacităților sale. Alaana știa exact cum luptă Rim. ― Ei, n-a fost decât un soldat neinstruit, nu ajunge să te miști foarte repede pentru a birui un quint. ― Nu de asta m-am mirat. Pur și simplu, conștiința lui ne-a invadat pe toți, aici, în psiac. A fost ceva nemaivăzut... Vreau să spun că nici cei mai talentați operatori nu au reușit vreodată nici a
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Laesia era o anomalie genetică. O dată cu a Doua Însămânțare, ea căpătase amintirile și personalitatea a doi Voluntari și fusese nevoie de câțiva ani buni pentru ca ea să se împace cu cele două seturi distincte și, uneori, contradictorii de amintiri. După ce biruise cataclismul acela interior, Oksana înțelesese că putea fi o excepțională punte între clone și restul lumii, că le putea oferi reflectarea imaginii proprii cu o obiectivitate pe care nici unul dintre ei nu ar fi putut-o atinge. Era unica clonă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și nu podișului, strigă Xtyn cu îndîrjire. - Chiar și așa, se încăpățînă celălalt. Noaptea trecută, când l-am găsit, v-am urmărit urmele pașilor. Ați fost trei împotriva lui, doi bărbați și o femeie. Altfel nu l-ați fi putut birui. - Ai dreptate. Încuviință Xtyn. Eram însoțit de doi tovarăși. Dar ei au încercat mereu să prevină violența. - Înseamnă că tu ești singurul vinovat. Și recunoști asta fără nici o remușcare? - Omul acela era un hoț. A pângărit locul în care m-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dar nu încetăm niciodată să ne războim și nu ajungem în starea aceea în care să ne creștem copiii în pace. Eu vă ofer o altă cale. Aceea de a lupta o dată pentru totdeauna cu relele care ne înconjoară. O să biruim sau o să murim, dar viața copiilor nu va mai fi aceeași. - Și ăsta e un lucru neapărat bun? Schimbarea nu înseamnă întotdeauna și bunăstare sau pace. Xtyn dădu să îi explice din nou, dar văzu agitație printre ai lui și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dreptate. De-a lungul anilor, au supraviețuit cei care au pus înțelepciunea ca scut între ei și planeta asta păcătoasă, care ne smulge vieți. Poate de aceea, de sute de generații ne luptăm cu animalele astea și nu le-am biruit niciodată. - Și asta pentru că nu pot fi învinse, strigă Arrus. Însăși supraviețuirea noastră este o izbândă în sine. Știi bine că un dezechilibru între paznicii unei livezi și numărul arborilor negri atrage animalele de pe tot podișul. Ce ne facem dacă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
personală. Eu mă pot identifica cu o persoană, nu mă pot identifica cu un popor. Iudaismul susține că numai cei Drepți vor învia la sfîrșitul lumii, or nu toată lumea e Moise, Enoh sau Ilie. Aici împărăția este deschisă, fiecare poate birui moartea prin dragostea pentru Dumnezeu și pentru aproape: există o egalitate a șanselor escatologice. Iudaismul este interpretare, creștinismul este întrupare. Avem două modalități de mediere: una rece și una caldă. Religiile sînt un lucru oricînd valabil, făcut pentru, făcut de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
gîndiri socialiste, nu are importanță care, va trebui pentru început să absoarbă ideile acelei școli. Socialismul a fost o pledoarie degradată în viziune a lumii, vreme de un veac a împrumutat codul onoarei militante din îndreptarul școlarului destoinic: cine va birui asupra plictiselii din clasă îl va pune cu botul pe labe pe dușmanul de clasă. Caricaturizînd: cultura fără școală, în Franța, însemna dreapta. Școală fără cultură, e stînga. Cînd, sub Frontul Popular, organizatorii Expoziției din '37 au decis să pună
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am luat nici o atitudine față de ea și nici nu am produs-o noi. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. După aceasta, urmează însoțirea, adică convorbirea cu gândul, fie spre încuviințare, fie spre lăsare, meditarea asupra lui. Aceasta are laudă mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul. Ne bate la dialectică. E mai tare ca noi și-i deosebit de viclean. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p.169. footnote>. Să ne întărim deci prin pomenirea numelui lui Iisus pentru că nu este putere mai mare în cer și pe pământ, pentru că invocarea numelui lui Iisus, înseamnă de fapt invocarea prezenței Lui: „Biruiește pe vrăjmași cu numele lui Iisus, căci nu e în cer și pe pământ armă mai tare”. Dacă vom încerca să ne rugăm cu rugăciunea minții sau altă rugăciune măcar în timpul „mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
noi, sau își vor schimba părerea despre noi? Dacă la una din aceste întrebări se răspunde negativ, ar fi indicat să nu săvârșim acea faptă, cu excepția cazului în care părinții sau prietenii nu sunt credincioși practicanți. În sfârșit, dacă vom birui ispitele ne vom agonisi mult folos duhovnicesc, diavolul făcându-se nouă pricină de multe bunătăți iar Dumnezeu se va slăvi prin noi: „... rabdă ispitele cu curaj și credință, și Dumnezeu se va slăvi prin tine<footnote Sf. Varsanufie și Ioan
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Cleopa care spunea că „omul are atâta putere împotriva păcatului, că toți diavolii din iad, dacă ar veni, n-au ce-i face, dacă vrea să nu facă păcatul; căci i-a dat Dumnezeu o putere mare, de la Botez, să biruiască ispitele diavolilor<footnote Arhim. Ioanichie Bălan, Ne vorbește părintele Cleopa, vol. II, Edit. Episc. Roman și Huși, 1995, p. 20,21 footnote>”. Încă o cauză importantă a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și „lipsa de Dumnezeu”, lipsa preocupărilor spirituale
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Briancianinov, Cuvânt despre moarte, trad. de Alexandru Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104 footnote>, mai ales că, cel căzut în păcate mici nici nu se pocăiește intens pentru ele. Cel ce va fi atent la cele mici, nu va fi biruit nici de cele mari. Prin orice păcat îl necinstim pe Dumnezeu (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Păcatele ușoare, pe care le săvârșim în fiecare ceas, în fiecare zi, cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
asta și mi se pare că, deși mă iubești, șovăi să mi-o spui. Iar eu cred că este o nesocotință să nu te bucuri de mine." Fapt este că, după atâtea strădanii ale mele, departe de a se lăsa biruit de frumusețea mea, a disprețuit-o, a luat-o în râs și a jignit-o. Vreau să aflați, și jur pe toți zeii și pe toate zeițele că spun adevărul, că la trezire, când m-am ridicat de lângă Socrate, nu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am luat nici o atitudine față de ea și nici nu am produs-o noi. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. După aceasta, urmează însoțirea, adică convorbirea cu gândul, fie spre încuviințare, fie spre lăsare, meditarea asupra lui. Aceasta are laudă mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul. Ne bate la dialectică. E mai tare ca noi și-i deosebit de viclean. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p.169. footnote>. Să ne întărim deci prin pomenirea numelui lui Iisus pentru că nu este putere mai mare în cer și pe pământ, pentru că invocarea numelui lui Iisus, înseamnă de fapt invocarea prezenței Lui: „Biruiește pe vrăjmași cu numele lui Iisus, căci nu e în cer și pe pământ armă mai tare”. Dacă vom încerca să ne rugăm cu rugăciunea minții sau altă rugăciune măcar în timpul „mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
noi, sau își vor schimba părerea despre noi? Dacă la una din aceste întrebări se răspunde negativ, ar fi indicat să nu săvârșim acea faptă, cu excepția cazului în care părinții sau prietenii nu sunt credincioși practicanți. În sfârșit, dacă vom birui ispitele ne vom agonisi mult folos duhovnicesc, diavolul făcându-se nouă pricină de multe bunătăți iar Dumnezeu se va slăvi prin noi: „... rabdă ispitele cu curaj și credință, și Dumnezeu se va slăvi prin tine<footnote Sf. Varsanufie și Ioan
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Cleopa care spunea că „omul are atâta putere împotriva păcatului, că toți diavolii din iad, dacă ar veni, n-au ce-i face, dacă vrea să nu facă păcatul; căci i-a dat Dumnezeu o putere mare, de la Botez, să biruiască ispitele diavolilor<footnote Arhim. Ioanichie Bălan, Ne vorbește părintele Cleopa, vol. II, Edit. Episc. Roman și Huși, 1995, p. 20,21 footnote>”. Încă o cauză importantă a săvârșirii păcatului de către noi ar fi și „lipsa de Dumnezeu”, lipsa preocupărilor spirituale
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Briancianinov, Cuvânt despre moarte, trad. de Alexandru Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104 footnote>, mai ales că, cel căzut în păcate mici nici nu se pocăiește intens pentru ele. Cel ce va fi atent la cele mici, nu va fi biruit nici de cele mari. Prin orice păcat îl necinstim pe Dumnezeu (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Păcatele ușoare, pe care le săvârșim în fiecare ceas, în fiecare zi, cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
pare să-l arate pe acest traducător foarte exigent și realist ca fiind oarecum sceptic cu privire la reușită întreprinderii sale. E vorba, credem, de insatisfacția oricărui traducător onest care s-a luptat cu textul precum Iacob cu îngerul și l-a biruit, dar a rămas șchiopătând (cf. Geneză 32, 24-32). Fiind vorba de o carte sacra ce a fost scrisă și îndelung comentată într-o limbă și o cultură atât de diferită de a noastră, transferul de semnificații nu are cum să
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
misiunea neplăcută de a vești nenorocire, dar și aici pare a fi vorba mai degrabă de conștiință lui decât de constrângere divină: „M-ai ademenit, Doamne, și m-am lăsat ademenit; ai fost mai tare decât mine și m-ai biruit! Sunt luat în râs ziua întreaga și toți își bat joc de mine! Fiindcă ori de câte ori vorbesc, trebuie sa strig și să vestesc: «Silnicie și pustiire!», așa încât cuvântul Domnului este pentru mine ocara și batjocură în fiecare zi. Și am zis
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
e convins că l-ar cunoaște: „eu, după schimbul acesta de vorbe, l-am crezut răpus de săgeată”. Cum reacționează Socrate față cu mult doritorul Alcibiade? O spune chiar acesta: „după atâtea strădanii ale mele, departe de a se lasa biruit de frumusețea mea, a disprețuit-o, a luat-o în râs și a jignit-o”. Se vede că în punctul culminant al scenei seducției Socrate ignoră, disprețuiește, ia în râs și chiar jignește ceea ce Alcibiade considera a avea mai de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
D. Diderot). * „Nu te Întovărăși cu nimeni prea mult. Te vai bucura mai puțin dar vei și suferi mai puțin.” (Marțial) Negreșit, sunt puțini oameni care să nu abuzeze de Încrederea pe care le-o acorzi, la un moment dat. * „Biruie pe avar prin dărnicie, pe cel mincinos prin adevăr, pe cel crud prin Îngăduință, pe cel rău prin bunătate.” („Mahăbhărata”) Sufletul are nevoie, la un moment dat, de o revelație a „virtuții”, pentru a ajunge să se poată judeca pe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]