2,274 matches
-
vii, calde, din care nu lipsesc, după canoanele genului, protagoniștii poznași, fie copii, fie simpatice animale, ce probează întru totul un cod moral exemplar. SCRIERI: O poveste cu primăvară, cu desene de Nicolae Sârbu, Timișoara, 1981; Livada, Timișoara, 1986; Cântecul biruinței, București, 1988; Miresmele câmpului, Sibiu, 1993; Vacanța la bunici, Deva, 1995; Castelul de smarald, Deva, 1996; Moș Crăciun, Deva, 1996; Vine iepurașul, Deva, 1997; Alfabetul. Să-l învețe toate mințile istețe, Deva, 1997; Grădina, Deva, 2000. Repere bibliografice: Radu Ciobanu
POP-MARCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288897_a_290226]
-
începătorilor o tribună care să fie cât mai aproape de inima lor și exclusiv pentru a lansa adevărata literatură nouă”. O. își propune să încurajeze creativitatea tinerimii bucovinene și să reprezinte expresia efervescenței culturale a acesteia: „Sunt, în Bucovina aceasta de biruinți voievodale, atâtea talente necunoscute, atâția tineri merituoși care, înmănunchiați, ar da o bogată eflorescență. Totdeauna au fost începători și publicațiuni care să-i încurajeze.” Patronul spiritual este Mircea Streinul (animator al vieții culturale bucovinene, întemeietor al mișcării și revistei „Iconar
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
Semilunii era un punct programatic de extremă importanță, afișat ca atare de predosloviile vremii. Cărturarul și-a ales instrumentele cele mai adecvate scopurilor sale, dar nu s-a opus niciodată folosirii limbii române ca vehicul cultural. El a făcut pentru biruința limbii române mai mult decât mulți dintre contemporani. A tradus Viața sfinților Varlaam și Ioasaf într-o limbă ce nu este cu nimic mai prejos decât cea a Cazaniei lui Varlaam. Ca și romanul popular, vor rămâne netipărite versiunile românești
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
Orientul” (Galați, 1900), unde a fost redactor politic, „România ilustrată”, „Gazeta”, „Vremea”, „Acțiunea” (1905, 1908, 1916), la care a fost redactor, „Îndrumarea”, „Revista ilustrată”, „Țara nouă”, „Rampa”, „Opinia publică” (1913- 1914), la care a lucrat de asemenea ca redactor, „Adevărul”, „Biruința”, „Românul” (Arad), „Universul”, „L’Indépendance roumaine”, „Acțiunea română”, „Mișcarea” (Iași) ș.a. Purtat de evenimente, în timpul primului război mondial editează împreună cu S. Pauker, la Odessa, un ziar în limbile rusă și română, „Vestitorul”, în care se arată ostil insurecției bolșevice. Va
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
iluminată de angajarea în înfăptuirea idealului național, rămăsese - în viziunea autorului - la mentalitatea de dinainte de război, cantonată într-un militantism steril. Cea de-a doua, care „și-a făcut studiile imediat după război” și s-a format „în beatitudinea marei biruinți, în plenitudinea burselor și a posturilor vacante”, este definită, fără menajamente, ca fiind „generația drumului invers” sau generația „junelui suficient”. Cea din urmă, care își începea studiile universitare în preajma anului 1927, este considerată - nu fără subiectivism - „cea mai înzestrată și
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
de un eclectism critic structural. P. a îngrijit ediții accesibile, dar fără rigoare, din operele lui Anton Pann, ale poeților Văcărești, ale lui Ion Creangă, Petre Ispirescu, Vasile Cârlova, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, St. O. Iosif. SCRIERI: Un sol al biruinței: poetul St. O. Iosif, București, 1930; Gheorghe Lazăr și opera sa, București, 1937; Limba și literatura națională, București, 1938; Bogdan Petriceicu Hasdeu, un uriaș al culturii românești, București, 1939; O pildă vie: Petre Ispirescu, București, 1939; Din trecutul tiparului românesc
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
Iancu Văcărescu, București, 1940; Un începător de nădejde: Anton Pann, București, 1941. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IV, 274-276; Leca Morariu, Pentru bibliografia lui St. O. Iosif (Superficialitatea bibliografului Paul I. Papadopol), „Junimea literară”, 1927, 11-12; M. Popescu, „Un sol al biruinței: poetul St. O. Iosif”, CL, 1930, iunie; Ionescu, Război, I, 127; Al. Iordan, „Criticul” Paul I. Papadopol, CL, 1937, 8-10; Predescu, Encicl., 632; D. Popovici, „Poeții Văcărești”, SL, 1942, 246; Cultura, știința și arta în județul Galați. Dicționar biobibliografic, Galați
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
ulterior de ediții realizate cu acribie -, se ocupă de relațiile dintre cultura și literatura română veche și cele slave ori zăbovește asupra procesului de „românizare” a culturii noastre, veritabilă revoluție, „dezrobire a scrisului în limba populară”, ca în Începuturile și biruința scrisului în limba română (1965), cu relevarea funcției precumpănitoare a factorului intern (o „inițiativă internă” ce viza afirmarea unor valori), a trebuințelor lăuntrice în acest complex (Începuturile scrisului în limba română nu pot fi despărțite de ridicarea [...] micii nobilimi și
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
îngr. și postfață Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, București, 1994; Viața feudală în Țara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII) (în colaborare cu Valeria Costăchel și A. Cazacu), București, 1957; Dimitrie Cantemir. Viața și opera, București, 1958; Începuturile și biruința scrisului în limba română, București, 1965; Introducere la istoria culturii românești, îngr. Silvia Panaitescu, București, 1969; ed. introd. Dan Horia Mazilu, București, 2000; P.P. Panaitescu în lumina scrisorilor din tinerețe, pref. Silvia Panaitescu, București, 1970; Contribuții la istoria culturii românești
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
mai 1929 (patru numere), sub conducerea lui Eugen Jebeleanu și a lui Ștefan Il. Chendi. În articolul-program, Gânduri pentru drumuri noi, se afirmă că publicația „va fi o revistă a ideilor eminamente estetice, un organ în care vom lupta pentru biruința frumosului în artă. Va fi o tribună a forțelor noi, dornice de viață, entuziaste!”. Luând ca model, și prin format, revista „Bilete de papagal” a lui Tudor Arghezi, publicația brașoveană găzduiește versuri de Eugen Jebeleanu, Ștefan Muscalu, Pavel Nedelcu, Alexandru
PE DRUMURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288743_a_290072]
-
din oseminte format și frământat/ Din sângele străbun și din sudoare,/ Ești trupul meu cel viu și-adevărat,/ Fără-nceput, nici margine sub soare.// Prin truda ta trecând - când basm, când foc -/ Timpul te-a-mpodobit cu Putne și Posade,/ Cu alte biruinți din loc în loc,/ Și nu știu ce ascuns, și care arde...” (Închinare). Transcrierea fervorii se face cu scrupuloasă cenzură artistică, născând poeme de un lirism esențializat, ce amintesc de Blaga sau de Barbu prin geometrismul sever al rigorii formale, ilustrată atât de
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
autoare de teatru și publicistă. Este fiica Mariei (n. Georgescu) și a lui Ion Millian, antreprenor petrolist. A absolvit liceul la Ploiești, unde a și debutat cu versuri în ziarul „Ploieștii” (1905), continuând cu alte apariții în „Voința Prahovei”, „Lumina”, „Biruința”. Revine la București pentru a studia la Școala de Belle-Arte, extinzându-și colaborările la „Viața”, „Falanga”, „Versuri și proză”, „Epoca”, „Insula”, „Flacăra”, „Viitorul”, folosind uneori și pseudonimul Claudia Cridim (împrumutat de la primul ei soț, poetul Christea N. Dimitrescu). Urmează și
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
creștinism, iertarea nu este o opțiune, ci o datorie, născută din convingerea că pocăința reprezintă doar etapa tristă dintr-o transformare subiectivă care aspiră la seninătate. Ca să înțelegi asta trebuie să ieși din cadrele legalismului. Nu ar fi decât o biruință a răului să credem că miracolul binelui cotidian nu răscumpără anii răvășiți de acute infidelități. Trecutul nu este definitiv și nici prezentul mai mult ca perfect. Îndârjirea vindicativă nu înnoiește, ci surpă temeliile adevărului. Din pragul înfrângerilor recunoscute trebuie declinat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care evangheliștii au văzut, retrospectiv, viața și lucrarea lui Hristos în lume. Nașterea, propovăduirea și Patima Sa n-ar fi pătruns vreodată în arcanele memoriei noastre dacă Învierea nu ar fi întors necredința lui Petru și Toma în martiriu și biruință. De atunci încoace, pentru creștini, unicul mod de a concepe o biografie este doar dintr-o perspectivă pascală 1. Metafizică și teologie: lectura lui Christos Yannarastc "Metafizică și teologie \: lectura lui Christos Yannaras" «Metaphysics» has no real name for beauty
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sa cu Eliade în vara lui 1972, după ce, într-o scrisoare din luna iunie a aceluiași an republicată și la noi în Jurnalul literar (1996), românul turnase oarecum gaz peste foc, susținând că articolul cel mai elocvent, „De ce cred în biruința mișcării legionare” (apărut pe 17 decembrie 1937), fusese un răspuns verbal la o anchetă, „prelucrat” (edited) în redacție fără consultarea autorului; tot în apărarea sa, Eliade întreba retoric: de ce oare nu își exprimase simpatiile legionare și în alte ziare, unde
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să se manifeste la lumină. Scriai, pe vremea aceea, o poezie, o nuvelă, un roman, dar nu era Îndeajuns ca ele să fie evidente mărturii ale vocației tale, să fie „bune”, să fie recunoscute „de calitate”; prima carte, prima chinuită biruință a vieții tale de scriitor devenea și Întîiul calvar. Editorul era un ins misterios și teribil, care trona În vârful unei piramide de tipărituri „de mare succes” - majoritatea, firește, traduceri din limbile anglo-saxone, care striveau prin cantitate nu numai modestul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
apar numele tinerilor scriitori Remus Luca, Petru Dumitriu, Gheorghe Cristea, Petre Dragoș, George Dan etc. (Ă). Dușmănie de Petru Dumitriu, În toiul secerișului de Sașa Pană și Maia Radovan, S-a spart satul de Gh. Cristea, Răfuiala de Șerban Nedelcu, Biruință În zori de Süto Andras, iată câteva titluri de nuvele confirmând cele spuse. (Ă). Anul 1948 a fost deosebit de fecund În domeniul poeziei. Alături de poeții consacrați ca: A. Toma, Radu Boureanu, Maria Banuș, Aurel Baranga, D. Corbea, Cicerone Theodorescu, Mihail
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poezia, de pildă, Își Înalță structura pe Mierla lui Ilie Pintilie, pe Cântec În cinstea lui 7 Noiembrie, pe Grivița Roșie, pe Calea Griviței, pe Ceea ce nu se uită; proza pe Dușmănie, În toiul secerișului, S-a spart satul, Răfuiala, și Biruință În zori. Încăperea dramaturgiei se Înalță și ea pe Michelangelo, Bălcescu, Haiducii, Cumpăna și Minerii. Completări și detalieri găsim cu nemiluita În presa vremii; căci erau o serie de periodice care țineau sub lupă orice mișcare literară; nu numai cele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vânt și soare apoi câțiva funcționari, o bătrână, un student și cântecul meu tânăr și mare. Uite prietene, din acest cartier În fiecare dimineață se-nalță cântecul muncii spre cer așa cum se-nalță din fiecare unghi al patriei mele melodia biruinței oamenilor luminată de razele roșii ale mult așteptatei stele. (Ă)”. (A.E.BACONSKY. - Cântec pentru cartierul meu. În: Viața românească, nr. 1-2, 1949, p.63) * De același autor: „Codrii deși se despică În două se deschid larg câmpiile străbătute de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fapte noi, Pătrunde-n miezul vieții - și În noi! (Ă). „Tovarășe, ascultă! Vom face bogăție cât mai multă!” Spun oțelarii. Cu fiecare șarjă de schimb, Turnăm un nou anotimp. (Ă). Strungari și sudori, Tractoriști, turnători, Aduceți la capăt de an, Biruința primului Plan. Puterile gâlgâie val Spre marele Plan Cincinal! Prin luptă - mai aproape e țelul! Așa se călește oțelul! Partidul e-n frunte. Nu-i piedică să n-o Înfrunte! Ascultă-i tovarășe glasul: SPRE SOCIALISM, GRĂBEȘTE PASUL!” (Nina CASSIAN
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pildă istoria unui tânăr muncitor care, după vorba autorului nuvelei (Constantin Chiriță - n.n.), „cucerește viața” (Matei Ion a cucerit viața). Intenția povestitorului e lăudabilă. Matei Ion Însă străbate o viață absolut identică celei a lui Nicula Petcu, din altă istorisire, Biruința de Alexandru Gârneață. În viața primului se Întâmplă un fapt foarte asemănător cu cel din viața ucenicului Năsturaș, care, la rândul său, „descoperă viața” Într-o nuvelă de N. Jianu. (Ă). Ba În volumașul lui Constantin Chiriță găsim și o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ucenicului Năsturaș, care, la rândul său, „descoperă viața” Într-o nuvelă de N. Jianu. (Ă). Ba În volumașul lui Constantin Chiriță găsim și o altă nuvelă, unde de data aceasta eroului Îi zice chiar Petcu Nicolae ca și eroului din Biruința, face și el o inovație, despre care autorul expune searbăd, reducând tot complexul nuvelei, toată problematica psihologică la câteva mecanice procese sufletești, presărate cu declarații de genul: «Mergea greu, țeava de fier se Îndoia cu greutate. Îi tremura tot corpul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
socialist. Prozatorii noștri În frunte cu maestrul Mihail Sadoveanu, care de curând a tipărit romanul inspirat din viața țărănimii Înaintea și după al doilea război mondial - Mitrea Cocor - adaugă zilnic noi pagini literaturii noastre, pagini care zugrăvesc frământările, năzuințele și biruințele oamenilor muncii. Numele unui Zaharia Stancu, Eusebiu Camilar a trecut granițele țării, iar Ion Călugăru, Petru Dumitriu, Marin Preda și alții deschid În proza românească perspective noi tocmai prin faptul că aduc În arena literară oameni noi de azi. Teatrele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care o lasă nuvela. Și cu siguranță se poate spune că Marin Preda a prezentat veridic și cu mijloace realiste, ridicarea unui element muncitoresc (Ă). Ana Roșculeț trebuie considerată ca un important succes al tinerei noastre nuvelistice, ca una din biruințele de seamă ale literaturii noastre”. Februarie, Flacăra 23 : „Povestea Anei Roșculeț este asemănătoare cu cea a nenumărate surori ale ei. Ca atâtea alte fete de țărani săraci, Ana nu a putut urma la școală și a trebuit să intre «la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
s-a discutat de asemenea la Uniunea Scriitorilor. În trei recenzii consecutive «În paginile a trei reviste diferite», critica noastră a făcut aprecieri greșite și a socotit cartea lui Marin Preda drept o realizare «exemplară pentru ceilalți scriitori», drept «o biruință de seamă a literaturii noastre». Ce i-a făcut pe criticii noștri să comită această greșeală? Cercetându-se cu atenție cele trei recenzii se constată că două erau aspectele pozitive relevate În unanimitate și care au dus la subaprecierea operei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]