1,501 matches
-
cam cincisprezece suluri pictate. În așteptarea lui Hatsumi, eu și Nagasawa am băut câte un pahar de vin delicios și am vorbit despre romanele lui Joseph Conrad. El purta un costum gri, elegant, iar eu eram îmbrăcat într-un sacou bleumarin obi[nuit. Hatsumi a sosit după vreo cincisprezece minute. Era fardată cu grij\ și purta cercei de aur, o rochie superbă, albastră și niște pantofi de lac, roșii, de foarte mult bun gust. Când i-am spus că-mi place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
hai să jucăm! Am găsit o sală de biliard prin apropiere și am intrat. Era o sală mică la capătul unei alei. Toată lumea întorcea capul după noi pentru că eram frumos îmbrăcați - Hatsumi în rochia ei elegantă, iar eu cu sacoul bleumarin și cu cravată asortată - dar pe Hatsumi nu o deranja deloc. Și-a ales un tac, și-a scos o agrafă din geantă și și-a prins părul într-o parte ca să nu o deranjeze la joc. Am jucat două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
se deschise. — Despre ce decizie e vorba, Phyllis? Ce e atât de important, încât n-ai simțit nevoia să-mi pomenești și mie despre asta? Phyllis înghiți în sec. Soțul ei, îmbrăcat într-un costum gri elegant, cu o cravată bleumarin cu un nod impecabil, tocmai intra în încăpere condus de Janice. — Îmi cer scuze, domnule Jones, dar a insistat. Când i-am spus că nu poate intra, a vrut să discute cu partenerul principal. Ei bine, dat fiind că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
luăm viața de la zero. Nu aveam măcar un costum de haine bune pentru mine fiind după război. Spre surprinderea mea, cel mai bun prieten cu care am făcut armata, Bajura Dumitru, s-a oferit voluntar să-mi împrumute costumul lui bleumarin, care mi-a părut tare frumos și eram tare mândru că toate îmi mergeau din plin. Astfel, pe data de 14 august 1948 a avut loc mult râvnitul eveniment, cununia civilă, având posibilitatea de a-mi aduce ,,zâna’’ acasă și
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
n-am apucat să-mi termin treaba la birou și să fiu acasă când vine. Mă rog, e OK, am ajuns la timp. Aoleu, mă sună! — Da. Bună ziua. Sunt aici, în fața blocului, imediat ajung, în două secunde. Are o salopetă bleumarin, murdară pe ici, pe colo. E perfect conformă cu fizionomia de electrician insta lator mereu asudat, cu perciuni prea lungi și bărbie dublă. Arată ca Elvis în perioada de declin, pe cuvânt. La urma urmei, o să rămân în casă cu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
când nu avea cunoștință de vreun om de litere de care-i vorbea Andrei Vlădescu și se învăluia în tăcere, lăsându-l să monologheze. Prima oară când a venit la el era îmbrăcată simplu: un pulovăr alb și un sarafan bleumarin, transformat dintr-o rochie mai veche, dar n-ar fi admis asta nici în ruptul capului. Și le-a scos simplu, fără sclifoseli și i s-a dăruit cu o ardoare timidă, care nu era decât mândrie. Câteva nopți a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
care săltau goale. A ajuns înainte de ora 7, s-a așezat pe o piatră lângă poștă, așteptând. N-a auzit-o când a apărut. A simțit-o doar dintr-odată lângă el, arăta cum se aștepta să arate. În pantaloni bleumarin mulați pe picioarele ei lungi și extraordinare, cu un pulovăr maroniu pe gât, un batic în care își prinsese părul la ceafă. Bronzată deja, un ciocolatiu deschis, conturând albul ochilor în care sclipeau a bucurie pupilele de culoarea alunei. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
acest cerc de lumină, bezna era de nepătruns. Două dintre reflectoare erau Îndreptate Înspre locul În care șanțul ieșea de sub cort. Ploile de noiembrie umpluseră până la refuz șanțul și câțiva polițiști scufundători deloc Încântați de situație bâjbâiau Îmbrăcați În costume bleumarin de neopren prin apa Înaltă până la brâu. Asta În timp ce doi agenți de la Biroul de Identificare se chinuiau să Întindă un alt cort pe deasupra scufundătorilor, purtând o bătălie dinainte pierdută cu vântul și cu ploaia În timp ce Încercau să protejeze eventualele dovezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
scurtătură prin ieșirea de incendiu și trecu în zona rampei de acces a Orașului, întrerupând un trio format din trei polițiști metropolitani cântând „An Nou cu fericire”. Înăuntru decorul era același ca pe teritoriul Comitatului, cu excepția faptului că uniformele erau bleumarin - nu kaki și bej măsliniu. Danny se duse direct în biroul doctorului Norton Layman, asistentul șef al Morgii Orașului Los Angeles, autorul lucrării Știința împotriva crimei și instructorul său la cursurile serale de la University of Southern California în „Patologia medicinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Într-un dulăpior din capăt se găseau reviste și romane de doi bani. Dulapul scoase la iveală toaleta unei femei în ascensiune, cu bărbatul pe locul doi: rochii și fuste din magazinele din Beverly Hills, uniforme și pantaloni de vară bleumarin duhnind a naftalină, pantaloni și sacouri ninse cu mătreață. Cu trei minute și douăzeci de secunde rămase din cele cinci, Buzz se întoarse spre pat: cearșafuri albastre de satin, căpătâiul patului tapițat, acoperit cu o dantelă cu inimioare și amorași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fost acuzat de ceva, dar pierduse trenul pentru gradul de locotenent, iar cariera îi era pe butuci. Se zvonise că nu lua mită, ci doar se înfrupta din favorurile fetelor păstorite de Brenda. Hainele tipului contraziceau ipoteza: un sacou modern, bleumarin, și pantaloni gri, cu dungă ca lama - haine de comandă, pe care nici un polițist onest nu și le putea permite. Doi indivizi de la biroul legistului scoaseră două tărgi rabatabile. Danny îl văzu pe Niles ridicând capul și, parcă, adulmecându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Desmond l-a trimis să dea o a doua spargere la Jimmy Harris. Mal s-a strecurat printr-un geamlâc, știind că trupeșa Annie va fi acolo. Și era acolo, dar nu singură, ci cu un polițist cu pantalonii lui bleumarin, de doc, lăsați pe glezne, care o regula pe covor. El a icnit, s-a împiedicat și a căzut. Polițaiul l-a bătut măr, iar ghiulurile lui i-au sfâșiat tot obrazul. Și-a curățat singur rănile, apoi a încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
vorbim. O urmă În bucătărie. Se opri o clipă În drum și aruncă o privire prin dormitor: spera irațional să se vadă dormind acolo, printre așternuturi, Încă de alaltăieri seară. Dar patul era făcut, acoperit cu o cuvertură din lână bleumarin, de fiecare parte avea veioze și noptiere identice, pe care odihnea câte o carte și, ca la hotel, câte un pahar cu apă, un blocnotes și un stilou. Se aflau pe ele chiar și două ceasuri deșteptătoare identice. Fima spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
părticică de bunătate și voise s-o păstreze. Pe la Începutul trimestrului de toamnă, pentru el, primul, pentru ea, ultimul pe care Îl petrecuse la Universitatea Cornell, Îl zărise la Arts Quad, vorbind cu un grup de prieteni. Purta o haină bleumarin și pantalon gri și Își netezea părul cu gesturi lungi, languroase, așa cum făcea și acum. La Început Își imaginase că era un gest nervos, Însă, după ce avea să stea de vorbă cu el de câteva ori, Își dăduse seama că
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nu-și aminti deloc de ele, cu o privire voalată, în care, hotărât, prezența lui Mini nu dezvolta nici o placă a conștiinței. Mini se uită curios la el. li vedea pentru întîia oară în haine de oraș. Purta un costum bleumarin după modă și ținea pe mână un 128 pardesiu care părea că-1 încurcă. Barba îi era tăiată mult mai scurt și foarte îngrijită. Alături de îmbrăcămintea lui corectă și chiar de o eleganță meticuloasă, doamna Eliza contrasta prin neglijența neobicinuită a
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ce-i ăla? Habar nu ai, dacă ești mai tinerel. Sarafanul, pustiule, era cel mai excitant obiect de îmbrăcăminte pe care-l purta eleva de liceu, strâmtat prea tare, scurtat prea mult, scăzând de multe ori nota la purtare, așa bleumarin cu cămășuța aia bleu pe dedesubt, tocit și frumos cum era el, mai ales când se chinuia ea, săraca, să-l scoată, fix pe corp, de nu ieșea nici cu Miliția Capitalei, mai pârâia pe la cusături, dar până la urmă tot
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
am fost niciodată). Nu folosesc telefonul fix. Cărți multe. Nu citesc. Nu am ocupație. Am calificări. Am televizor. Încerc să mă las. [Aici se schimbă fontul. Îmi scot ochelarii și mi-l aduc aminte în șosete trei sferturi cu dungi bleumarin. Avea nasul julit și zâmbea știrb.] Taximetristul, neras și un pic pestilențial, îmi spune o poveste despre mama lui, născută în munți, fiică de pădurari, cu șapte clase făcute serios, cum era pe vremea aia, nu ca acuma, care își
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
un fular vișiniu, un pic deșirat în extremitatea stângă. Trebuia să-l îndes puțin în gulerul hainei, să nu se vadă. Îmi făceam loc pe culoar, printre valize enorme, ca niște depozite de armament, toate de aceeași culoare, gri sau bleumarin (de ce își cumpără toți oamenii valize gri sau bleumarin, oare?). Strident și stingher, sacul meu verde. Și eu. Înghesuit pe locul 38. În curând trenul va scrâșni (nu, ăsta e un loc comun!). În curând trenul va icni (sec). În
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Trebuia să-l îndes puțin în gulerul hainei, să nu se vadă. Îmi făceam loc pe culoar, printre valize enorme, ca niște depozite de armament, toate de aceeași culoare, gri sau bleumarin (de ce își cumpără toți oamenii valize gri sau bleumarin, oare?). Strident și stingher, sacul meu verde. Și eu. Înghesuit pe locul 38. În curând trenul va scrâșni (nu, ăsta e un loc comun!). În curând trenul va icni (sec). În curând trenul va porni (așa rău am ajuns...). În
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
dermoprotectoare. Cuplu de japonezi, cam treizeci, mici de înălțime, brățări identice la mâna stângă. Nu sunt căsătoriți. Adolescent occidental, vârstă nedefinită, coșuri, certat cu părinții, în vacanță cu părinții, certat cu lumea. Mâinile în buzunare. Buzunare mari. Pantaloni cargo, tricou bleumarin cu dungi albe. Sau alb cu dungi bleumarin... — ...și atunci mi-a atras atenția un document de pe Desktop. „alx“. L-am deschis și... restul îl știi... Da, probabil. El a mai întârziat cel puțin douăzeci de minute. Ea a aștep
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
înălțime, brățări identice la mâna stângă. Nu sunt căsătoriți. Adolescent occidental, vârstă nedefinită, coșuri, certat cu părinții, în vacanță cu părinții, certat cu lumea. Mâinile în buzunare. Buzunare mari. Pantaloni cargo, tricou bleumarin cu dungi albe. Sau alb cu dungi bleumarin... — ...și atunci mi-a atras atenția un document de pe Desktop. „alx“. L-am deschis și... restul îl știi... Da, probabil. El a mai întârziat cel puțin douăzeci de minute. Ea a aștep tat până când nervii i-au sfârâit ca-ntr
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
dispar." Fu singurul care urcă în autobuzul care opri în capul străzii. Prin geamul din spate al mașinii, privea defilând în sens invers pavajul cenușiu. Cam la două blocuri mai în urmă, rula în același sens o limuzină neagră sau bleumarin ― nu era sigur de culoare; oftă când o văzu cotind pe o stradă laterală și dispărând. O altă mașină se apropie în mare viteză, venind dinspre palat, dar autobuzul tocmai se oprise la semnul unei trecătoare; odată urcată, aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
luat două cărți din vîrful grămezii, le-a pus laolaltă și a împins-o pe cea de dedesubt înspre noi ca să o privim. Și-a turnat un alt pahar și și-a rezemat spatele. Cartea era legată într-o pînză bleumarin și era decorată cu o fotografie a unui clopot mare, în negru și auriu. Era clopotul păcii care adunase tineri de toate naționalitățile, cu doi ani în urmă, la Berlin. Am întors paginile cu grijă, David aplecat înainte, către mine
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
străfulgerat și m-a dus înapoi, în acea după-amiază în care am vîslit în ploaie. Nu era la fel de lipsit de efort, acum, dar curgea la fel de natural și mult, mult mai repede. Chiar înainte de a ajunge la tribună, am văzut tricourile bleumarin din nou, în dreptul nostru. Atsma și Van Groningen părăsiseră culoarul de lîngă noi, dar asta nu conta, erau în urma noastră și erau doar dezavantajați de dîra noastră. Totuși, vîrstnicii găsiseră resurse interioare, ori găsiseră o soluție de moment pentru a
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de cafenele, băi turcești și prăvălii, e imposibil să nu-l vezi strecurându-se pe lângă ziduri și să nu-ți atragă, pentru câteva clipe, atenția. E mic de statură, mereu corect îmbrăcat, purtând chiar și-n toiul verii un costum bleumarin de postav, lavalieră și melon. Chipul blajin și destins nu-i trădează vârsta. își face simțită prezența fie prin bocănitul blacheurilor pe piatra cubică a pavajului, fie prin mirosul înțepător de naftalină pe care-l lasă în urmă. Merge nezorit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]