4,285 matches
-
nu este prea clar, mai ales dacă se spune că le provocăm etc. Este evident că eficiența discuției scade dramatic într-o astfel de situație. Altman, Valenzi și Hodgetts (1985, pp. 528-531) au stabilit următoarele bariere majore în eficiența comunicării: blocajele emoționale (spre exemplu, defensivitatea pe care un elev/student timid o are la un examen oral), repertoriile comunicaționale diferite, incapacitatea emițătorului de a se exprima adecvat, caracteristicile personale ale unuia sau altuia dintre comunicatori etc. Wilcox, Ault și Agee, referindu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Pentru a face această analiză, un prim pas ar fi crearea unei imagini mentale a oamenilor cărora urmează să vă adresați (acest lucru este util nu doar în direcția ajustării discursului, dar și pentru „obișnuirea” cu publicul, cu eliminarea unor blocaje emoționale care pot apărea la un prim contact cu persoane necunoscute). Dacă aveți o experiență proprie cu aceștia (i-ați cunoscut dinainte), folosiți această experiență pentru a stabili respectivul tablou mental, dacă nu, puteți cere unor alte persoane informații pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
condițiile creșterii nivelului de dificultate al sarcinii, probabilitatea apariției insuccesului crește. În această a doua ipostază, supramotivarea subiectului pentru sarcină, în loc să dinamizeze activitatea acestuia antrenând resurse de atenție, implicare, dezvoltarea superioară a termenilor respectivei activități, devine un factor frenator, de blocaj și inhibiție. Zajonc spune că „prezența spectatorilor facilitează performanța și diminuează învățarea” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 56). De altfel, cercetările lui Jackson et al. (apud Faulkner, Littletod, Woodhead, 1998) au demonstrat că anumite avantaje privind succesul rezolvării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
această perspectivă, părerile celorlalți pot juca un rol stimulativ și motivant pentru propriile idei, pe care le pot include astfel într-un fel de lanț de reacții ale ideilor. În lipsa unei critici, se diminuează o serie de factori inhibitori și blocaje ale spontaneității în gândire care produc rutina intelectuală. Prima etapă, de ordin cantitativ, reunește un grup de 5-12 persoane, de preferință eterogen (într-un grup omogen există un considerabil consens care poate inhiba spontaneitatea), care în aproximativ o oră dezvoltă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
imediat și în mod spontan; - folosirea greșelilor într-un mod pozitiv, pentru a-l ajuta pe fiecare să-și realizeze erorile, și indicarea standardelor de acceptabilitate într-o atmosferă suportivă. Ca o contrapondere la acestea, apar și o seamă de blocaje care pot fi identificate pe trei paliere: blocaje ale persoanei și blocaje ale grupului, blocaje ale rezolvării de probleme, blocaje ale contextului/situației. Să încercăm să le analizăm succint. • Blocaje ale persoanei - Lipsa de încredere în sine, încurajată și de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un mod pozitiv, pentru a-l ajuta pe fiecare să-și realizeze erorile, și indicarea standardelor de acceptabilitate într-o atmosferă suportivă. Ca o contrapondere la acestea, apar și o seamă de blocaje care pot fi identificate pe trei paliere: blocaje ale persoanei și blocaje ale grupului, blocaje ale rezolvării de probleme, blocaje ale contextului/situației. Să încercăm să le analizăm succint. • Blocaje ale persoanei - Lipsa de încredere în sine, încurajată și de tendința spre conformism. De exemplu, atât teama de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a-l ajuta pe fiecare să-și realizeze erorile, și indicarea standardelor de acceptabilitate într-o atmosferă suportivă. Ca o contrapondere la acestea, apar și o seamă de blocaje care pot fi identificate pe trei paliere: blocaje ale persoanei și blocaje ale grupului, blocaje ale rezolvării de probleme, blocaje ale contextului/situației. Să încercăm să le analizăm succint. • Blocaje ale persoanei - Lipsa de încredere în sine, încurajată și de tendința spre conformism. De exemplu, atât teama de succes, cât și teama
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe fiecare să-și realizeze erorile, și indicarea standardelor de acceptabilitate într-o atmosferă suportivă. Ca o contrapondere la acestea, apar și o seamă de blocaje care pot fi identificate pe trei paliere: blocaje ale persoanei și blocaje ale grupului, blocaje ale rezolvării de probleme, blocaje ale contextului/situației. Să încercăm să le analizăm succint. • Blocaje ale persoanei - Lipsa de încredere în sine, încurajată și de tendința spre conformism. De exemplu, atât teama de succes, cât și teama de eșec pot
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
erorile, și indicarea standardelor de acceptabilitate într-o atmosferă suportivă. Ca o contrapondere la acestea, apar și o seamă de blocaje care pot fi identificate pe trei paliere: blocaje ale persoanei și blocaje ale grupului, blocaje ale rezolvării de probleme, blocaje ale contextului/situației. Să încercăm să le analizăm succint. • Blocaje ale persoanei - Lipsa de încredere în sine, încurajată și de tendința spre conformism. De exemplu, atât teama de succes, cât și teama de eșec pot genera fenomene care să încurajeze
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Ca o contrapondere la acestea, apar și o seamă de blocaje care pot fi identificate pe trei paliere: blocaje ale persoanei și blocaje ale grupului, blocaje ale rezolvării de probleme, blocaje ale contextului/situației. Să încercăm să le analizăm succint. • Blocaje ale persoanei - Lipsa de încredere în sine, încurajată și de tendința spre conformism. De exemplu, atât teama de succes, cât și teama de eșec pot genera fenomene care să încurajeze acest blocaj. Un individ căruia îi este teamă de eșec
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
contextului/situației. Să încercăm să le analizăm succint. • Blocaje ale persoanei - Lipsa de încredere în sine, încurajată și de tendința spre conformism. De exemplu, atât teama de succes, cât și teama de eșec pot genera fenomene care să încurajeze acest blocaj. Un individ căruia îi este teamă de eșec își va impune standarde din ce în ce mai înalte, la un moment dat incompatibile cu structura sau dezvoltarea sa. De aici foarte ușor poate apărea lipsa de încredere în sine, în posibilitățile sale; teama de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dat incompatibile cu structura sau dezvoltarea sa. De aici foarte ușor poate apărea lipsa de încredere în sine, în posibilitățile sale; teama de a greși îl va îndemna să își cenzureze total ideile, creativitatea sa fiind mult diminuată de acest blocaj. Invers, un individ care are o teamă de succes (această teamă, aparent paradoxală, se instaurează deoarece, în cazul unui succes, crește și lipsa de toleranță a celor din jur și a sinelui la un eventual eșec) este încurajat spre o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu doar în ceea ce privește lipsa unui timp de incubare - în primul caz - și excesiva explorare a tendințelor în cel de-al doilea, ci și urmărind să realizăm identificarea acelor resorturi ale nevoii de implicare pe care o aminteam ca primă etapă). • Blocaje ale rezolvării de probleme - Centrarea pe soluții și judecățile premature. Într-adevăr, într-o activitate de grup mai ales, suntem atât de legați de acest obiectiv (de rezolvare a problemei, de oferire a soluției), încât putem omite varietatea, practic extrem de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
această etapă, elemente ce ar putea să contribuie la potențarea fenomenului într-o direcție pe care evoluția sa nu o prevedea în etapa anterioară. De asemenea, folosirea unui limbaj nepotrivit poate fi o piedică în metoda rezolvării creative de probleme. • Blocaje ale situației - Rezistența la ideile noi și izolarea. Această tendință caracterizează apariția unor șabloane de tipul „nu o să meargă niciodată” sau „costă prea mult”. În același timp, departamentalizarea excesivă oferă o perspectivă secvențială care poate aduce o înfrânare a creativității
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din centru schițați momentul în care vă aflați acum. Cât din problema de instruire se află sub controlul dumneavoastră? Înainte de a trece la cola din dreapta, scădeți rezultatele propuse în coala din stânga cu momentul actual descris pe coala din centru. Ce blocaje, ce obstacole veți întâmpina pentru a putea suprapune cele două tipuri de rezultate? Descrieți aceste momente de criză în spațiul oferit de către coala din dreapta. Cei doi autori ne îndeamnă să trecem cu cumpătare și seriozitate peste fiecare etapă, rezistând, spre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poziții și deplasări specifice; pasa (ridicarea) mingii pentru atac; lovitura de atac procedeu drept; serviciul de sus din față. Procedee tehnice folosite în apărare: poziții și deplasări specifice; preluarea mingii cu două mâini de jos, din serviciu și din atac; blocaj individual. Acțiuni tactice folosite în atac: transmiterea mingii din preluare spre zonele 3, 2; organizarea celor trei lovituri; plasarea mingilor pe spațiile libere din terenul advers. Acțiuni tactice folosite în apărare: așezarea pentru preluarea serviciului cu jucătorul ridicător în zonele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în atac: transmiterea mingii din preluare spre zonele 3, 2; organizarea celor trei lovituri; plasarea mingilor pe spațiile libere din terenul advers. Acțiuni tactice folosite în apărare: așezarea pentru preluarea serviciului cu jucătorul ridicător în zonele 3 sau 2; dublarea blocajului; sistemul de joc cu jucătorul din zona 6 avansat. Joc bilateral cu respectarea regulilor minge ținută, dublă, depășirea liniei de centru și călcarea liniei la serviciu, atingerea fileului: 4 x 4 pe teren cu dimensiunile 4/6 m. 6 x
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pasarea (ridicarea) mingii pentru atac, înainte și peste cap; lovitura de atac, procedeul drept; serviciul de sus din față. Procedee tehnice folosite în apărare: poziții și deplasări specifice; preluarea mingii din serviciu și din atac, cu două mâini de jos; blocajul individual; plonjonul lateral. Acțiuni tactice folosite în atac: dispunerea echipei cu jucătorul ridicător în zonele trei și doi; organizarea celor trei lovituri; combinații cu pasa înainte și peste cap, între două zone apropiate. Acțiuni tactice folosite în apărare: sistemul de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
dispunerea echipei cu jucătorul ridicător în zonele trei și doi; organizarea celor trei lovituri; combinații cu pasa înainte și peste cap, între două zone apropiate. Acțiuni tactice folosite în apărare: sistemul de apărare cu jucătorul din zona șase retras; dublajul blocajului. Joc bilateral 4 x 4 pe teren cu dimensiunile de 4/6 m. 6 x 6 pe teren normal. Discipline sportive alternative 1. Oina Procedee tehnice și acțiuni tactice: prinderea și pasarea mingii în triunghi și pătrat; servirea și bătaia
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ziua cu pricina am observat că, În ciuda tuturor eforturilor sale, nu a putut urina În mod normal, ci numai după ce s-a intervenit prin sugere. Timp de câteva luni de atunci s-a bucurat de o sănătate excelentă, deși acest blocaj s-a ivit periodic sau, mai bine zis, de fiecare dată când piatra obstrucționa uretra. Atunci obișnuia să se scarpine și să bată din picioare, cerând ajutor”. După Încheierea acestei relatări, femeia Își ceru scuze adăugând: „Doctorului nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
persoanele care, având afecțiuni oculare grave, ajung să-și piardă vederea. Cele cinci faze descrise de E. Kübler-Ross sunt următoarele: a) faza de șoc la aflarea adevărului referitor la afecțiune; în acest caz, se produce o reacție automată de refuz, blocaj, negare; b) faza în care persoana caută un vinovat, cauza care a produs acest fapt; c) faza de tatonări, de negocieri (poate „se va putea rezolva”, poate „vom face ceva”) și de căutări de soluții disperate (medicină alternativă, naturistă, bioenergie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
voi fi învingător dacă mi-am dus la bun sfârșit misiunea în specialitatea mea și dacă cel puțin unuia din învățăceii mei i-am inspirit dragostea și pasiunea pentru ceea ce am făcut prin periplul nostru în comun în lumea tehnicii. Blocaje în comunicarea didactică În comunicarea didactică pot interveni în anumite momemte diverse blocaje ale căror surse se găsesc în cadrul ralațiilor dintre transmițător și receptor, respective relații de percepție interpersonală, relații interpersonale simpatico, relații funcționale sau relații interpersonale de comunicare. Comunicarea
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
mea și dacă cel puțin unuia din învățăceii mei i-am inspirit dragostea și pasiunea pentru ceea ce am făcut prin periplul nostru în comun în lumea tehnicii. Blocaje în comunicarea didactică În comunicarea didactică pot interveni în anumite momemte diverse blocaje ale căror surse se găsesc în cadrul ralațiilor dintre transmițător și receptor, respective relații de percepție interpersonală, relații interpersonale simpatico, relații funcționale sau relații interpersonale de comunicare. Comunicarea pedagogică sau educaționala este cea care mijlocește realizarea fenomenului educațional în ansamblul său
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
fenomenului educațional în ansamblul său, indifferent de conținuturile, modalitățile sau partenerii implicați în demersul educațional. În acest sens a comunica înseamnă “ a fi împreună cu”, a realiza o comunicare de gândire, simțire și acțiune. În cadrul demersului didactic o sursă frecventă de blocaj în comunicare este insuficienta antrenare a elevilor în procesul de predare învățare a cunoștințelor. Metodele tradiționale învechite și anoste nu oferă absolut nimic nou elevilor. Aceștia sunt nevoiți uneori să asculte prelegerea profesorului, interminabilă ,fără nuanțări sau analize constructive, cu
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
sunt prin excelență un domeniu în care meseria de profesor este pusă în evidență prin stimularea permanentă a creativității, prin dialogul viu, sistematic și permanent, prin adoptarea problematizării în discuție, a conversației și dezbaterii, prin dezvoltarea învățării colectiv-participative. Conformismul ca blocaj social este un element exclus în cadrul demersului didactic la aceste discipline. Libertatea de a gândi un eveniment sau act social dau posibilitatea elevului să și exprime propria opinie, să-și fundamenteze ideile pe imaginație și intuiție: ce sar fi întâmplat
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]