12,392 matches
-
și câte 300 de prăjini (cei cu vite de muncă și cu familie mare) și le munceau „în jumătate”: boierul punea pământul, aratul și sămânța, toată munca până la dus recolta în magaziile boierești, aparținea ranului. Când se muncea cu ziua, boierul plătea în bani. Boierul dădea o parte din moșie oamenilor care o arau, puneau sămânța, o munceau culegeau roadele și jumătate le duceau acasă la ei și jumătate la coșarele boierului. Acest pământ (cel dat țăranilor) era mai rău: la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prăjini (cei cu vite de muncă și cu familie mare) și le munceau „în jumătate”: boierul punea pământul, aratul și sămânța, toată munca până la dus recolta în magaziile boierești, aparținea ranului. Când se muncea cu ziua, boierul plătea în bani. Boierul dădea o parte din moșie oamenilor care o arau, puneau sămânța, o munceau culegeau roadele și jumătate le duceau acasă la ei și jumătate la coșarele boierului. Acest pământ (cel dat țăranilor) era mai rău: la Cioate, La Boteanu, La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
magaziile boierești, aparținea ranului. Când se muncea cu ziua, boierul plătea în bani. Boierul dădea o parte din moșie oamenilor care o arau, puneau sămânța, o munceau culegeau roadele și jumătate le duceau acasă la ei și jumătate la coșarele boierului. Acest pământ (cel dat țăranilor) era mai rău: la Cioate, La Boteanu, La Izvoare, zarea Runcului La Obuz în sus etc. Marghioala Alex. Curteanu, născută Ignătescu, ne-a lăsat mărturie despre felul în care se împărțeau roadele între țăran și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acest pământ (cel dat țăranilor) era mai rău: la Cioate, La Boteanu, La Izvoare, zarea Runcului La Obuz în sus etc. Marghioala Alex. Curteanu, născută Ignătescu, ne-a lăsat mărturie despre felul în care se împărțeau roadele între țăran și boier, când țăranul lua pământ în arendă, „la bună învoială cu boierul”. „Se lua o suprafață de pământ pe care țăranul o ara, prășea sau secera, culegea roadele și plătea o sumă e bani - între 20 și 80 lei -. Este sistemul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boteanu, La Izvoare, zarea Runcului La Obuz în sus etc. Marghioala Alex. Curteanu, născută Ignătescu, ne-a lăsat mărturie despre felul în care se împărțeau roadele între țăran și boier, când țăranul lua pământ în arendă, „la bună învoială cu boierul”. „Se lua o suprafață de pământ pe care țăranul o ara, prășea sau secera, culegea roadele și plătea o sumă e bani - între 20 și 80 lei -. Este sistemul arenzii. Pe lângă arendă, se practica și „pământ în parte”: îl ara
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o suprafață de pământ pe care țăranul o ara, prășea sau secera, culegea roadele și plătea o sumă e bani - între 20 și 80 lei -. Este sistemul arenzii. Pe lângă arendă, se practica și „pământ în parte”: îl ara și semăna boierul, munca era a țăranului, de primăvara până toamna la cules. Roadele se împărțeau pe bucată (pe ogor). Împărțeala: 3 părți boierul, 2 părți țăranul. Când ranul ara și semăna, muncea, împărțeala se făcea cu 3 părți ale țăranului, două ale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
20 și 80 lei -. Este sistemul arenzii. Pe lângă arendă, se practica și „pământ în parte”: îl ara și semăna boierul, munca era a țăranului, de primăvara până toamna la cules. Roadele se împărțeau pe bucată (pe ogor). Împărțeala: 3 părți boierul, 2 părți țăranul. Când ranul ara și semăna, muncea, împărțeala se făcea cu 3 părți ale țăranului, două ale boierului. Când țăranul își termina „pâinea” din pod, mergea la boier și lua bucate în contul muncilor agricole din vara următoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
munca era a țăranului, de primăvara până toamna la cules. Roadele se împărțeau pe bucată (pe ogor). Împărțeala: 3 părți boierul, 2 părți țăranul. Când ranul ara și semăna, muncea, împărțeala se făcea cu 3 părți ale țăranului, două ale boierului. Când țăranul își termina „pâinea” din pod, mergea la boier și lua bucate în contul muncilor agricole din vara următoare. Costul bucatelor era mai mare în raport cu plata pe care o făcea boierul pentru munca unei prăjini de pământ. Astfel, pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Roadele se împărțeau pe bucată (pe ogor). Împărțeala: 3 părți boierul, 2 părți țăranul. Când ranul ara și semăna, muncea, împărțeala se făcea cu 3 părți ale țăranului, două ale boierului. Când țăranul își termina „pâinea” din pod, mergea la boier și lua bucate în contul muncilor agricole din vara următoare. Costul bucatelor era mai mare în raport cu plata pe care o făcea boierul pentru munca unei prăjini de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe (porumb), boierul socotea sacul 20 lei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcea cu 3 părți ale țăranului, două ale boierului. Când țăranul își termina „pâinea” din pod, mergea la boier și lua bucate în contul muncilor agricole din vara următoare. Costul bucatelor era mai mare în raport cu plata pe care o făcea boierul pentru munca unei prăjini de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe (porumb), boierul socotea sacul 20 lei. Pentru o prăjină la secerat se plătea 0,50 lei, iar la prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din pod, mergea la boier și lua bucate în contul muncilor agricole din vara următoare. Costul bucatelor era mai mare în raport cu plata pe care o făcea boierul pentru munca unei prăjini de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe (porumb), boierul socotea sacul 20 lei. Pentru o prăjină la secerat se plătea 0,50 lei, iar la prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpau o vită la bucate. Vita era dusă la curte și țăranul era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plata pe care o făcea boierul pentru munca unei prăjini de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe (porumb), boierul socotea sacul 20 lei. Pentru o prăjină la secerat se plătea 0,50 lei, iar la prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpau o vită la bucate. Vita era dusă la curte și țăranul era impus la zile de muncă: prășit, secerat etc. în august 1960, mătușa Floarea V. Călin avea 75 de ani și își
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o vită la bucate. Vita era dusă la curte și țăranul era impus la zile de muncă: prășit, secerat etc. în august 1960, mătușa Floarea V. Călin avea 75 de ani și își amintea cum tatăl ei a muncit la boier: Lua o bucată de pământ, la învoială, din cel mai rău, pe care-l muncea pentru nevoile casei lui. Pentru acest pământ Șăranul plătea cu zile de prășit, de secerat, de cărat. „Se prindea pogon” (se lua pământ!) și feciorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pentru acest pământ Șăranul plătea cu zile de prășit, de secerat, de cărat. „Se prindea pogon” (se lua pământ!) și feciorii boierești veneau la poarta Șăranului și-l anunșau când trebuia să înceapă muncile. Tot Floarea Călin ne spune că boierul da mâncare numai acelora care munceau cu ziua și pe care-i plătea cu ziua, cei care munceau în contul pământului luat nu primeau mâncare. Printre multe altele care se găsescă în mărturia Aristiței Toader ȘtirbuDriță, născută Drăgan, ni se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
munceau cu ziua și pe care-i plătea cu ziua, cei care munceau în contul pământului luat nu primeau mâncare. Printre multe altele care se găsescă în mărturia Aristiței Toader ȘtirbuDriță, născută Drăgan, ni se spune și despre munca la boier: Locuitorii satului (Lunca) luau lemne din pădurea boierului. Lemnele se luau pe zile de muncă, pe bani sau pe produse ale gospodăriei: păsări, caș, unt etc.” Se muncea la boier cu 0,500,60 lei pe zi, în timp ce un „cot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu ziua, cei care munceau în contul pământului luat nu primeau mâncare. Printre multe altele care se găsescă în mărturia Aristiței Toader ȘtirbuDriță, născută Drăgan, ni se spune și despre munca la boier: Locuitorii satului (Lunca) luau lemne din pădurea boierului. Lemnele se luau pe zile de muncă, pe bani sau pe produse ale gospodăriei: păsări, caș, unt etc.” Se muncea la boier cu 0,500,60 lei pe zi, în timp ce un „cot” (aproximativ 0,50m) de material cumpărat de la târg
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ȘtirbuDriță, născută Drăgan, ni se spune și despre munca la boier: Locuitorii satului (Lunca) luau lemne din pădurea boierului. Lemnele se luau pe zile de muncă, pe bani sau pe produse ale gospodăriei: păsări, caș, unt etc.” Se muncea la boier cu 0,500,60 lei pe zi, în timp ce un „cot” (aproximativ 0,50m) de material cumpărat de la târg era 0,30 - 0,40m. La o fustă trebuiau 6 coți; se făcea fusta din 3-4 lați. Și Aristița Știrbu amintește de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
când nu se încheia niciun act scris. Învoiala se făcea verbal. Dacă se lua pământ în arendă, se plătea o sumă în funcție de calitatea pământului, dar dacă se lua în parte, țăranul care ara, punea sămânța, muncea, lua 3 părți și boierul 2 părți, iar în cazul în care boierul dădea pământul arat și însămânțat, lua 3 părți și țăranul, pentru toate muncile, lua 2 părți. Răspunzând la „Chestionarul pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a dezvoltat satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se făcea verbal. Dacă se lua pământ în arendă, se plătea o sumă în funcție de calitatea pământului, dar dacă se lua în parte, țăranul care ara, punea sămânța, muncea, lua 3 părți și boierul 2 părți, iar în cazul în care boierul dădea pământul arat și însămânțat, lua 3 părți și țăranul, pentru toate muncile, lua 2 părți. Răspunzând la „Chestionarul pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a dezvoltat satul Lunca”, întocmit de Olimpia Bădăluță, Toader Gh. Boca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mămăligă din făină de porumb amestecată cu făină de orz și ,rareori, câte o bucățică de brânză, și „aceea iute și cu viermi”. Alte mărturii coroborate cu situații similare de pe alte moșii și proprietari spun că pentru pogoanele primite de la boieri, erau obligați să muncească pe moșie 4 zile pe săptămână cu palmele, 4 cu căruța, cu vitele, să prășească de două ori porumbul, să-l culeagă și să-l ducă la coșare, să taie cocenii, să-i facă snopi și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să prășească de două ori porumbul, să-l culeagă și să-l ducă la coșare, să taie cocenii, să-i facă snopi și să-i care la „arman” de pe suprafața de 14 prăjini. Era instituită obligația să se lucreze la boier în zilele de luni, miercuri, joi și vineri; pentru gospodăria proprie, țăranul avea zilele de marți și sâmbătă. Se dădeau și plocoane la diferite zile și sărbători, ori când se încheia o „afacere” (închirierea de izlaz - suhat), o bucată de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe oameni la treab și în zilele de marți și sâmbătă, până se termina lucrul. Dacă nu mai aveau de lucru pentru acoperirea obligațiilor, erau trimiți pe moșiile proprietarilor vecini, la Ungureni. Pentru cei care se angajau să lucreze la boier, condițiile de plată erau următoarele: a) angajații pe un an erau plătiți cu 140 lei, birul către stat 5 - 7,50 lei, 4 piei de oaie pentru cojocă și 20 prăjini loc de arat; b) pentru aratul și boronitul unei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din cauza datoriilor acumulate și neachitate. 3.1 Modificșri în structura de proprietate. Obștea „Sfânta Treime” și cumpșrarea moșiei Dobreana Pentru partea din moșia Filipeni numită Dobreana, adică partea cuprins între Dealul Morii și zarea Oțelești, au fost numeroase procese între boierii Rosetti și răzeșii din Fruntești și cei din Oțelești care, cu o formulă juridică folosită atunci „au fost dați rămași de lege”, au pierdut procesul, Dobreana rămânând boierilor Rosetti. Când boierul Grigore Rosetti și-a împărțit moșia la urmași, Dobreana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuprins între Dealul Morii și zarea Oțelești, au fost numeroase procese între boierii Rosetti și răzeșii din Fruntești și cei din Oțelești care, cu o formulă juridică folosită atunci „au fost dați rămași de lege”, au pierdut procesul, Dobreana rămânând boierilor Rosetti. Când boierul Grigore Rosetti și-a împărțit moșia la urmași, Dobreana a revenit fiicei Elena, căsătorită cu locotenentul Mihail Botez, proprietar al moșiei Gloduri. Acest locotenent, potrivit unei vorbe de duh din epocă, despre înaintarea în grad, nu făcea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Morii și zarea Oțelești, au fost numeroase procese între boierii Rosetti și răzeșii din Fruntești și cei din Oțelești care, cu o formulă juridică folosită atunci „au fost dați rămași de lege”, au pierdut procesul, Dobreana rămânând boierilor Rosetti. Când boierul Grigore Rosetti și-a împărțit moșia la urmași, Dobreana a revenit fiicei Elena, căsătorită cu locotenentul Mihail Botez, proprietar al moșiei Gloduri. Acest locotenent, potrivit unei vorbe de duh din epocă, despre înaintarea în grad, nu făcea excepție de la regulă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]