2,653 matches
-
mai departe cum l-a obținut l-a făcut pe un nepot al său să-l creadă de viță boierească. Găsind, întîmplător, prin documente, un nume Iurașcu, asemănător cu numele bunicului său, cu bogata sa fantezie și cu multe ifose boierești, l-a considerat pe bunicul său descendent din Iurașco părcălab de Hotin!! O pretenție tot așa de copilărească și de ridicolă, ca și aceea a unui oarecare să-i zicem Ștefan, care s-ar pretinde descendent din Ștefan cel Mare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iurașcu, așa de dimineață, pe această moșie? În ziua Cuvioasei Paraschiva, la Brehuiești este și acum hramul bisericii, așa că putea să se ducă în sat, ca să mănînce și să bea ca la hram. Dar el, om grijuliu și în serviciul boieresc, la Balș, controla ce recoltă încă nu era strînsă de pe cîmp. Încă din anul, 1784, moșia Brehuieștilor intrase în proprietatea marelui vistiernic Iordache Balș de la Dumbrăveni, printr-un schimb de moșii făcut de Balș, cu mănăstirea Slatina 55. Acest mare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iar peste 40 de zile a mai luat în stăpînire și moșia Vlădeni, din sus de Brehuiești, după un schimb făcut cu mănăstirea Voroneț, căreia i-a dat alți trei munți, tot de acolo 56. Între aceste două mari familii boierești, s-a început o întrecere pentru acapararea a cît mai multe moșii, dar familia Cananău a pierdut întrecerea, ba chiar și din propriile sale moșii. În Condica liuzilor din anul 1803, Vlădenii se află trecuți în proprietatea vistiernicului Iordache Balș57
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
alt copil, numit tot Iancu Iurașcu, "fiu de boier sărdariu", care avea 12 ani în 1833, cînd a fost primit la Institutul Sf. Trei-Erarhi din Iași, cu cheltuiala Epitropiei 61. Al doilea copil Iancu, era din altă familie Iurașcu. Rangul boieresc de serdar era mai mare decît rangul de stolnic. Vasile Iurașcu n-a avut rangul de serdar, mai ales în anul 1833, și nici după aceea. O carte gospod, din 21 aprilie 1826, primită la Isprăvnicia Ținutului Suceava, după ce arată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Hrișcani: gardul Vlădenilor să fie lung de 224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de Isprăvnicie, găsim în continuare, următoarea adresă, către Vasile Iurașcu, care acum era stolnic și tot vechil boieresc: Isprăvnicia țănutului Sucevei Către cinstit Dumnealui stolnic Vasăle Iurașcu Din această copie ci sau scris întocmai di pi luminata carte gospod ci au vinit, prelarg ti vei pliroforisi d-ta și fiindcă D-ta ti afli și vechil numitelor moșăi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
oraș, încolo umbla civil. Pasionat de vînătoare, avea o sumă de cîini prepelicari și copoi. Umbla vara cu o pălărie de panama, cu bordurile mari, fuma, deși suferea de astmă... avea și țiitoare"84. CUM SE OBȚINEAU PE ATUNCI RANGURILE BOIEREȘTI Se cer acum cîteva cuvinte, cu privire la rangurile boierești pe care le-au obținut Vasile Iurașcu și Gh. Eminovici. În ierarhia noastră feudală, rangurile se acordau ca o recompensă, pentru credința față de domn ori "pentru dreaptă și credincioasă slujbă", în vremurile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o sumă de cîini prepelicari și copoi. Umbla vara cu o pălărie de panama, cu bordurile mari, fuma, deși suferea de astmă... avea și țiitoare"84. CUM SE OBȚINEAU PE ATUNCI RANGURILE BOIEREȘTI Se cer acum cîteva cuvinte, cu privire la rangurile boierești pe care le-au obținut Vasile Iurașcu și Gh. Eminovici. În ierarhia noastră feudală, rangurile se acordau ca o recompensă, pentru credința față de domn ori "pentru dreaptă și credincioasă slujbă", în vremurile de grea cumpănă, pentru țară și domnie. Deci
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
slujbă", în vremurile de grea cumpănă, pentru țară și domnie. Deci, în mod normal, rangurile se acordau pentru merite care erau cunoscute și apreciate și de alți locuitori din țară. Dacă, totuși, acești doi oameni "de jos" au căpătat ranguri boierești, fără a fi slujit la domnie, înseamnă că perioada istorică în care ei au trăit se baza pe alte criterii în acordarea titlurilor boierești, iar între acestea principalul criteriu erau banii: titlurile se cumpărau. Ioniță Sandu Sturza (1822-1828), Mihail Gr.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și de alți locuitori din țară. Dacă, totuși, acești doi oameni "de jos" au căpătat ranguri boierești, fără a fi slujit la domnie, înseamnă că perioada istorică în care ei au trăit se baza pe alte criterii în acordarea titlurilor boierești, iar între acestea principalul criteriu erau banii: titlurile se cumpărau. Ioniță Sandu Sturza (1822-1828), Mihail Gr. Sturza (1834-1849) și Gr. Alexandru Ghica (1849-1859) s-au dovedit mari negustori de titluri boierești. Hrisoavele lor de boierie se vin deau, după un
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
trăit se baza pe alte criterii în acordarea titlurilor boierești, iar între acestea principalul criteriu erau banii: titlurile se cumpărau. Ioniță Sandu Sturza (1822-1828), Mihail Gr. Sturza (1834-1849) și Gr. Alexandru Ghica (1849-1859) s-au dovedit mari negustori de titluri boierești. Hrisoavele lor de boierie se vin deau, după un anumit tarif, care creștea propor țional cu rangul solicitat. Cine da bani, căpăta rang boieresc. Această negustorie cu rangurile a provocat mare supărare boierilor de neam vechi, mai ales cînd ei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Mihail Gr. Sturza (1834-1849) și Gr. Alexandru Ghica (1849-1859) s-au dovedit mari negustori de titluri boierești. Hrisoavele lor de boierie se vin deau, după un anumit tarif, care creștea propor țional cu rangul solicitat. Cine da bani, căpăta rang boieresc. Această negustorie cu rangurile a provocat mare supărare boierilor de neam vechi, mai ales cînd ei s-au văzut puși în umbră de boierii noi, răsăriți nu se știe de unde, cu miros de scrumbie, de măsline ori de opinci. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
umbră de boierii noi, răsăriți nu se știe de unde, cu miros de scrumbie, de măsline ori de opinci. Mai mult, marii boieri au avut pretenția ca și administratorii, vătafii și vechilii ori posesorii (=arendașii) de pe moșiile lor să aibă titluri boierești; chiar proprietarii singuri interveneau pe la Domnie pentru obținerea acestor titluri. Pe de altă parte, și unii meseriași se îngrămădeau, cu bani, la cumpărarea titlurilor de boierie. Rămîne să ne închipuim ce forfoteală era la Domnie pentru obținerea titlurilor boierești. După
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
titluri boierești; chiar proprietarii singuri interveneau pe la Domnie pentru obținerea acestor titluri. Pe de altă parte, și unii meseriași se îngrămădeau, cu bani, la cumpărarea titlurilor de boierie. Rămîne să ne închipuim ce forfoteală era la Domnie pentru obținerea titlurilor boierești. După 17 luni din domnia lui Ioniță Sandu Sturza, boierii de neam vechi au protestat la Poartă contra Domnului. Unul dintre ei, Gh. Rășcanu, a întocmit o listă de toți cei căftăniți dintre meseriași, slugi boierești, din trepte, birnici etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Domnie pentru obținerea titlurilor boierești. După 17 luni din domnia lui Ioniță Sandu Sturza, boierii de neam vechi au protestat la Poartă contra Domnului. Unul dintre ei, Gh. Rășcanu, a întocmit o listă de toți cei căftăniți dintre meseriași, slugi boierești, din trepte, birnici etc. Lista lui a ajuns la 454 boieriți!85. Printre ei, găsești arătați nominal: un fecior boieresc, făcut paharnic, un fecior de țăran făcut căminar, un cojocar și un casap făcuți stolnici, iar alt casap, făcut medelnicer
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la Poartă contra Domnului. Unul dintre ei, Gh. Rășcanu, a întocmit o listă de toți cei căftăniți dintre meseriași, slugi boierești, din trepte, birnici etc. Lista lui a ajuns la 454 boieriți!85. Printre ei, găsești arătați nominal: un fecior boieresc, făcut paharnic, un fecior de țăran făcut căminar, un cojocar și un casap făcuți stolnici, iar alt casap, făcut medelnicer! Pahar nicul Costandin Sion, care, cu multă fantezie, își pretindea originea boierească mai veche și decît întemeierea Moldovei, fiind foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
căminar și comis, tot de la Mihail Sturza (pag. 39). Supărarea lui Sion era și mai mare, cînd el, boier din neam vechi, se vedea cu titlul numai de paharnic și lăsat în urma acestor proaspăt căftăniți. Este necesar să înșirăm rangurile boierești, în ascensiunea lor, din acea vreme: șătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, paharnic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier și logofăt 87. Sion ne dă o mulțime de exemple de oameni (de jos), chiar simpli
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nici descendent din acel Iurașco, pîrcălab de Hotin, după cum însuși Vasile Iurașcu stolnicul nu putea dovedi. Cost. Sion scrie la general că "mulți Iurășcești sunt mazili, privilegheți, ba și birnici" (p,( 323-324). Fiind ridicat dintre aceștia din urmă, ca slugă boierească, Vasile Iurașcu și-a căpătat titlul de stolnic după ce a măritat-o pe fiică-sa Marghiolița cu stolnicul Mihalache Mavrodin. Data exactă cînd și Iurașcu a obținut rangul de stolnic n-am putut-o afla, pentru că lista publicată de Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sale, nu mai puțin de zece sate, pe următoarele zece moșii: Dumbrăveni, Verești, Varatic, Sălăgeni, Bursuceni, Mîndrești, Hrișcani, Vlădeni, Brehuiești și Sarafinești. Am arătat, mai sus, că pretenția marilor boieri era ca oamenii din administrația moșiilor lor să aibă ranguri boierești. De aceea, logofătul Costache Balș, prin 1837, a intervenit la Domnie și a obținut pentru Gh. Eminovici, deocamdată, titlul de sulger. Evident că avînd acest titlu, Eminovici nu mai era un oarecare. Putea să intre în relații de căsătorie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
rezolve foarte serioase probleme bănești, el avea în vedere și cheltuielile cerute de învățătura copiilor. Nu numai rangul de căminar îl obliga, dar și ambiția îl silea să-și pună copiii printre fiii de oameni cu stare, ori din fețe boierești, ca să învețe și să se ridice cît mai sus. De aceea, pe cei trei băieți mai mari i-a dat la pensionul lui Ladislau Ferderber, din Botoșani, unde lecțiile se predau mai ales în limba germană și cîte ceva se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
avocatul Mănăsti reanu, care a prezentat o depoziție scrisă și apoi o depoziție orală, sub prestarea de jurămînt: "Eram copil de 10-11 ani și ieșeam pe toloaca satului Ipotești Cucorăni, unde copiii satului jucam mingea-țic. Tatăl reclamantului stătea în căsuța boierească Ichim; iar peste drum stătea boierul Eminovici. Bătrînul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau, cum îi ziceam noi copiii satului: cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Știi? Vezi că nu prea știi? Nici pentru excursii n-am destui bani. Și nici în ele n-am încredere. Ce să văd în străinătate? Păduri, ape, munți! N-am reușit să le văd pe astea de aici. Case, palate boierești. Sunt și la noi. Sunt și o să fie din ce în ce mai multe palate boierești la care o să ai dreptul... să te uiți... Îți spun eu sigur. E clar? Ștefan: (toți au rămas neclintiți, muți în fața elocvenței lui Ilie) Mă, așa cum le spui
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bani. Și nici în ele n-am încredere. Ce să văd în străinătate? Păduri, ape, munți! N-am reușit să le văd pe astea de aici. Case, palate boierești. Sunt și la noi. Sunt și o să fie din ce în ce mai multe palate boierești la care o să ai dreptul... să te uiți... Îți spun eu sigur. E clar? Ștefan: (toți au rămas neclintiți, muți în fața elocvenței lui Ilie) Mă, așa cum le spui tu, apar cam clar, ce mai! Ilie: Sigur că e clar. (savurînd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Știi? Vezi că nu prea știi? Nici pentru excursii n-am destui bani. Și nici în ele n-am încredere. Ce să văd în străinătate? Păduri, ape, munți! N-am reușit să le văd pe astea de aici. Case, palate boierești. Sînt și la noi. Sînt și o să fie din ce în ce mai multe palate boierești la care o să ai dreptul... să te uiți... Îți spun eu sigur. E clar? Ștefan: (toți au rămas neclintiți, muți în fața elocvenței lui Ilie) Mă, așa cum le spui
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bani. Și nici în ele n-am încredere. Ce să văd în străinătate? Păduri, ape, munți! N-am reușit să le văd pe astea de aici. Case, palate boierești. Sînt și la noi. Sînt și o să fie din ce în ce mai multe palate boierești la care o să ai dreptul... să te uiți... Îți spun eu sigur. E clar? Ștefan: (toți au rămas neclintiți, muți în fața elocvenței lui Ilie) Mă, așa cum le spui tu, apar cam clare, ce mai! Ilie: Sigur că e clar. (savurînd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Dar s-a găsit o blastamată / Ca să-mi zică "uli" o dată!"317 Înainte de echinocțiul de toamnă, la început de nou an bisericesc, la 1 septembrie, când se sărbătorește Simion Stâlpnicul, vrăbiile iau pâine în cioc și pleacă să-și facă "boierescul": "De Sfântul Simion Stâlpnicul, merg vrăbiile să-și facă boierescul, zic unii; alții zic că merg la măsură. Undeva, într-o vizuină de munte sau codru, este o babă, împărăteasa tuturor păsărilor. În ziua aceea vin toate păsările la dânsa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]