2,421 matches
-
cf. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa, Iași, Ed. Institutul European, p. 235-242). 8 "Menșevici" și "bolșevici", în 1903, socialiștii ruși s-au scindat în două ramuri: "menșevicii" ("minoritari"), ce refuză să-l urmeze pe Lenin și "bolșevicii" ("majoritari"). Menșevicii erau partizani ai unei acțiuni progresive, în timp ce bolșevicii tind spre o acțiune revoluționară violentă (cf. Paul Wagret, op. cit., p. 40,118; S. Berstein, P. Milza (sous la direction de), Histoire du XX-e siecle, Paris, Hatier, 1984, p. 57
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Iași, Ed. Institutul European, p. 235-242). 8 "Menșevici" și "bolșevici", în 1903, socialiștii ruși s-au scindat în două ramuri: "menșevicii" ("minoritari"), ce refuză să-l urmeze pe Lenin și "bolșevicii" ("majoritari"). Menșevicii erau partizani ai unei acțiuni progresive, în timp ce bolșevicii tind spre o acțiune revoluționară violentă (cf. Paul Wagret, op. cit., p. 40,118; S. Berstein, P. Milza (sous la direction de), Histoire du XX-e siecle, Paris, Hatier, 1984, p. 57). 9 "Pravda" ziar muncitoresc fondat în 1912 de către social-democrații ruși
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Speciale de Stat"). Acestea sînt miliții politice în URSS, care dispun de mari puteri în stat și care reprimă orice opoziție sau critică a regimului comunist (cf. Paul Wagret, op. cit., p. 121). 11 Nepierzînd din vedere perspectivele unei "revoluții mondiale", bolșevicii au creat în martie 1919, la Moscova Internaționala a III-a sau Komintern (Internaționala Comunistă), pentru susținerea revoluționarilor europeni. 12 Basarabia revine românilor după Conferința de Pace de la Paris, deși această provincie aflată sub dominație rusească, nu fusese inclusă în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
420 Novothy 313 OCDE 229 O'Duffy 118 OECE 229, 251 ONU 221 OPEC 330 Ortega y Gasset 202 Orwell 176, 420 OVRA 148 Owens 200 Paderewski 185 Padua 199 Pagano 195 Pankow 265 Papen 56 Papini 176, 194 Partidul Bolșevic 9 Partidul Comunist 22 PNL din România 231 Partidul Național Fascist 65, 100 PASOK 339 Pasolini 420, 433, 434 Patrix 422 Pauker 239 Paules 155 Pavelič 67, 148 Pavese 196, 420 PCUS 305 Penn 69 Pergolese 186 Perret 166 Pétain
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
condus de profesorul Donici și nicidecum un post de radio, dar care exista încă de pe vremea rușilor. Făceau deci o diversiune tactică de rea-credință, care arăta, însă, că desființarea postului de radio de la Tiraspol îi încurca cel mai mult. După ce bolșevicii au luat puterea în Rusia, nici un moment nu au încetat activitatea de răspîndire a comunismului în Basarabia. O primă încercare de revoltă a fost în 1919, în județul Hotin; acțiunea bine concepută s-a manifestat printr-un atac prin surprindere
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
țărănimii cooperatiste colectivizate, și nu hoților, ticăloșilor, chiaburilor și criminalilor care se opuneau cu înverșunare construirii "mărețului viitor al socialismului victorios la sate și orașe". În perimetrul construibil al viitoarei localități de pe harta României comuniste, aflată sub cizma rusească a bolșevicilor, nu exista nicio sursă de apă potabilă. Niciun puț. Nimic. Departe, hăt, la orizontul mișcător cu imagini halucinante de Fata Morgana, se înălța pe verticală cumpăna stingheră și melancolică a unei fântâni abandonate, asemenea unei girafe proiectându-și pe cerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
unul tulbure, ostil, agresiv și violent, brăzdat de tunete și fulgere care ne-au umplut inima de frică, de groază și teroare. Nu. Copilăria noastră a "beneficiat" de un "tratament" gândit și pus la cale în laboratoarele malefice ale teoreticienilor bolșevici, preluat "ad litteram" de slugile comuniste românești. Dragii mei voi, care citiți aceste rânduri -, vreau să știți că prima etapă a copilăriei mele s-a terminat brusc, odată cu ultimul joc de miuță, urmat de arestarea noastră de către militarii înarmați și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
acesta îi smulgea unghiile, spunându-i că îl compătimește pentru că autoritățile se folosesc de ei și îi vor împușca. Infatuat, acesta i-a răspuns că e un bandit prost, care nu știe cum s-au recrutat cadrele în URSS, unde bolșevicii i-au nimicit pe menșevici devenind cadre, și că Nicolschi le-a promis că îi va elibera și îi va face ofițeri de Securitate dacă obțin informații. În aprilie 1952 a fost anchetat la Baia Sprie pentru procesul Țurcanu, iar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
asupra acestui lucru, pentru că lor li se părea că nu este politically correct să zici asta. Dacă îi citeai pe ei, aveai impresia că liberalismul, cumva, i-a înfrânt pe anar‑ hiști. În realitate, nu. Ei au fost înfrânți de bolșevici după Revoluția din Octombrie și în RĂzboiul Civil din Spania. Ca să zic așa, între teroarea neorganizată și teroarea organizată, cea de-a doua a câștigat. PĂrerea mea despre povestea asta din lumile arabe ? SĂ ne uităm cum stau lucrurile la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care așteaptă să fie readuși la căminele lor, despre subscrierile la împrumutul reîntregirii, popularizat chiar în prima pagină, despre școala sovietică, tabelele nominale cu martirii - grade inferioare, căzuți în campania contra U.R.S.S., despre cum au trăit țăranii în „raiul” bolșevic, știri interne și externe, altele chiar de „ultima oră”, comuniștii care vor fi împușcați pentru actele de sabotaj etc. În Bucovina din 1941 (nr.65 din 26 septembrie) mai semnează: Alexei Dragu (Destin și oameni), preot dr. E. Costea (Mormântul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mare decât biletele lor proprii.” „Aurul românesc de la Moscova în discuțiile angloruse” este titlul altei știri din Glasul Bucovinei nr.453 din 25 iunie 1920 și se spune că „marele ziar londonez Times comentând tratativele afirmă că aurul pângărit al bolșevicilor nu poate fi primit” pentru că „nu le aparține”. „O parte este a României”... „Bolșevicii pradă visteria românească rămasă în Rusia” spune Glasul Bucovinei nr.465 din 10 VII 1920: „Guvernul român a făcut de mai multe ori întrebarea la bolșevici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
altei știri din Glasul Bucovinei nr.453 din 25 iunie 1920 și se spune că „marele ziar londonez Times comentând tratativele afirmă că aurul pângărit al bolșevicilor nu poate fi primit” pentru că „nu le aparține”. „O parte este a României”... „Bolșevicii pradă visteria românească rămasă în Rusia” spune Glasul Bucovinei nr.465 din 10 VII 1920: „Guvernul român a făcut de mai multe ori întrebarea la bolșevici asupra tezaurului rămas la Moscova, iar ei de tot atâtea ori au răspuns cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bolșevicilor nu poate fi primit” pentru că „nu le aparține”. „O parte este a României”... „Bolșevicii pradă visteria românească rămasă în Rusia” spune Glasul Bucovinei nr.465 din 10 VII 1920: „Guvernul român a făcut de mai multe ori întrebarea la bolșevici asupra tezaurului rămas la Moscova, iar ei de tot atâtea ori au răspuns cu asigurări, că ei aurul nu-l slobod, că îl țin în pază bună acolo la Moscova, până după încheierea păcii. Acum scrie o foaie din Copenhaga
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tezaurului rămas la Moscova, iar ei de tot atâtea ori au răspuns cu asigurări, că ei aurul nu-l slobod, că îl țin în pază bună acolo la Moscova, până după încheierea păcii. Acum scrie o foaie din Copenhaga - că bolșevicii ruși au dus în Danemarca o grămadă de aur, l-au pus amanet (zălog) în băncile de acolo. Iar acest aur, în cea mai mare parte stă din galbeni românești de câte 20 lei. Împrejurarea aceasta arată că Lenin și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acolo. Iar acest aur, în cea mai mare parte stă din galbeni românești de câte 20 lei. Împrejurarea aceasta arată că Lenin și Trotzchi, care au pus mâna pe aurul Țării Românești rămas în Rusia, 116 lau dat pe mâna bolșevicilor care îl fac merepere, zălogindu-l pe la băncile din Danemarca. O dată va trebui să dea seama pânăntr-un galben de hoția lor. Și încă chiar la iscălirea păcii cu Rusia.” Ziarul Viitorul publică următoarea informație preluată din Glasul Bucovinei nr.474
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pacea guvernului român - se mai obligă să ne restituie tezaurul și toate obiectele de preț rămase în Rusia, dar aceasta după ce vor fi aranjate conturile din timpul războiului, pentru furniturile de muniții și de mărfuri trimise de Rusia statului român.” „Bolșevicii ne cer iarăși pace” scrie Glasul Bucovinei nr.520 și continuă: „Se știe că aurul românesc a fost dus în anul 1916 la Moscova când înaintau nemții spre inima Moldovei. Acest aur se găsește încă și astăzi sub garanția aliaților
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românesc a fost dus în anul 1916 la Moscova când înaintau nemții spre inima Moldovei. Acest aur se găsește încă și astăzi sub garanția aliaților. Dacă noi am face pace deosebită cu rușii, apoi ușor s-ar putea întâmpla ca bolșevicii să și calce cuvântul cum au mai făcut și în alte rânduri și să nu ne deie aurul nostru, în preț de mai multe miliarde. Și atunci nici aliații nu near mai da ajutor să ajungem la aurul nostru, căci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai făcut și în alte rânduri și să nu ne deie aurul nostru, în preț de mai multe miliarde. Și atunci nici aliații nu near mai da ajutor să ajungem la aurul nostru, căci dacă ne apucăm să neguțăm cu bolșevicii, o putem face numai pe răspunderea noastră.” La 7 noiembrie 1920, Glasul Bucovinei consemna în numărul său 558: „ Dally Telegraph” anunță: după o telegramă din Moscova, România a cerut guvernului sovieticilor să intre imediat în tratative de pace cu ea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
crude instincte în țăranul rus, l-a făcut pe acesta iconoclast față de tot ce înainte îi era cunoscut, chiar sfânt. A gonit ca și cu o baghetă magică orice scrupul din fundul conștiințelor tulburate; și el a fost poate singurul bolșevic consecvent până la capăt. 118 Nici o jertfă n-a cruțat-o, nici un sentiment de umanitate nu l-a reținut. Doctrinar consecvent, a încercat cu violență extremă să introducă sistemul de viață construită după filosofia materialistă a lui Karl Marx. Și în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
îndrăznit să vorbească întro limbă străină, afară de germană și maghiară.” Unirea cuprinde rubrici multe: „Galeria oamenilor politici - Octavian Goga - de Hero; „Crăciunul din punct de vedere istoric” - semnat Clericul; „Epopeea română - Războiul nostru pentru întregirea neamului” de generalul C. Găvănescul; „Bolșevicii din punct de vedere soacialpolitic” de dr. Leo Goldfarb; „Cronica economică - Criza financiară și economică” de Andrei Popovici; „Cronica literară - Țara fagilor” de Mihail Sadoveanu; „Cronica artistică - reprezentațiile trupei, de Paul Guttmann”; o pagină cu „Știrile Săptămânii”, reclamă comercială. Ziarul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
interesante Nicolae Șapcă, Ion Beldeanu, Mircea Aonei, Vasile Pânzariu, Zinaida SmochinăRotaru, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, ei însăși creatori de literatură și artă. La capitolul Golgota neamului românesc atrag atenția studii și articole ca acestea: „32 de ani ascuns de frica bolșevicilor” de Dragoș Tochiță, „ Ne-au dus păgânii la moarte”, de Aurora Bejan, „Păgâni au fost și de-ai noștri, nu numai veneticii” de Procopie Meglei, „Am fost suspectați în 1941, nu suntem crezuți nici acum” de Vasile Plăvan, „Amintiri din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
patriei noastre întregite și iubite, urândui spor și izbândă” - se spune în Glasul Bucovinei nr.284 din 8 noiembrie 1919. Numărul 4 al revistei Unirea are următorul cuprins: În chestiunea minorităților, Galeria oamenilor politici, Curente și atitudini în noul parlament, Bolșevicii din punct de vedere socialpolitic, Critică literară, Cronica săptămânii. Foiță: Războiul nostru pentru neatârnare. * Urzica, revistă umoristică, satirică și de... spirit, Cernăuți, Anul I, nr.1 -1927, (splendid ilustrată; cu realizări umoristice, de durată, nu numai efemere). (Din bibliografie la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ancheta noastră. Ce-ați declarat? Despre activitatea mea în organizația Pușcașu. Că, încă de prin 1938, fiind elev la gimnaziul industrial, am înclinat spre naționalismul creștin. Apoi m-am gîndit că trebuie să luptăm pentru reîntregirea țării. Și, mereu, împotriva bolșevicilor, a comuniștilor. Ca să se înțeleagă ce credeau ei despre organizația noastră, am să citez un fragment din sentința nr. 351 din 21 martie 1949: "Aspectul subversiv, fascist și paramilitar al organizației în care au activat acuzații din acest lot s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
carte, Drumul Damascului, narează un caz rarisim, spovedania unui fost torționar. Franț Țandără, viitorul torționar (părinții fiind despărțiți), a avut o copilărie nefericită, de la 12 ani intră copil de trupă, unde servește pînă la invazia sovietică, apoi intră în mișcarea bolșevicilor, participă la măsluirea alegerilor din '46. Tatăl încearcă să-l recupereze de sub influența comunistă, să-l aducă acasă, unde să aibă grijă de gospodărie. Vor locui împreună între '47 și '48. Tatăl schimbă în acest interval cîteva concubine. Vechii tovarăși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
creadă! Totul părea atât de absurd, Încît nu putea fi decât un accident, nu peste multă vreme, poate peste o lună, hai să zicem un an!, lucrurile se vor „aranja”, doar lumea liberă nu poate să ne lase la cheremul bolșevicilor! Nu, nu e posibil! Ei bine, da, a fost posibil și nu peste multă vreme am constatat că „Ialta” a devenit o realitate globală, noi am fost aruncați, ca un pachet incomod, poftelor rusești vechi, lui Stalin, În speță, fost
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]