88,847 matches
-
și bizare, în avalanșa de diformități neverosimile, ce se așteaptă oare? E o mare indiscreție, un privilegiu al netotului, e un mare abuz să întrebi oamenii ce așteaptă. Tot așa de mare ca faptul de a cere fățiș unui grav bolnav sau unui grav rănit să-și amâne cu câteva ore călătoria și cu câteva zile decesul. Sunt unele întrebări absurde și unele pretenții caraghioase, pe care nici în vis o cugetare cuminte să nu le formuleze. (Liniștiți și neliniștiți) Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
marele artificiu a apărut."66 Prin regresiune, Emil Botta ajunge la o cunoaștere de sine, concomitent cu artificializarea, contrafacerea ireversibilă a acestuia. Și, încet, forma culcată în valuri începu să suspine, să-și amintească. Așa cum, din baia de cloroform, cineva bolnav ieșise, înotând greu, la suprafață. Așa cum, în scoicile ce-s numai uscăciune, marea se întoarce uneori. (Hop-la!) Această "întoarcere" este o mișcare echivocă, sensul ei nu e foarte sigur, nu se lasă ușor decelat: spre interior (scoicile trag în sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
regină pe șatră și niciodată nu aveau de ale gurii de la un an până la altul, adică de la o producție la alta, căci se îndatorau la evrei, că fiecare sat avea câțiva evrei ce se ocupau cu negustoria. Oacheș a căzut bolnav pe la 1944 și nevastă-sa nu voia cu nici un preț ca Ghițișor al ei să fie sluga lui Oacheș. Rarița a hotărât să o mărite pe Creața la Corcodele, că așa au numit-o pe fata pe care a luat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cum părinții fetei erau cam bolnavi, mai cu seamă tatăl fetei, toată înțelegerea a făcut-o fiul cel mare al gospodarului, mai mult fără voia fetei, că avea nevoie de o persoană de parte bărbătească, care să-l îngrijească pe bolnav. Pentru a scăpa de îngrijirea bătrânului, Ghiță, că așa îl chema pe feciorul moșneagului, a făcut învoiala. M..... a spus că ea nu se mărită, că ea vrea să mai stea. Ghiță i-a replicat: Nu ți-e rușine ? Ne
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-l parafrazez pe Eminescu, aș spune ca încheiere: Și te-ai dus, dulce minune! Dăinuie iubirea noastră Floare-albastră, floare-albastră, Chiar dacă e trist în lume. ÎN LOC DE EPILOG Zilele acestea se dezbate pe toate posturile de televiziune problema îngrijirii sau nepăsării față de bolnav din câteva spitale din țară. Au trebuit să moară oameni, mulți oameni, de-a lungul celor douăzeci de ani de anarhie „democratică”, până cineva să se împiedice de doi și să discute public acest aspect. E trist și e trist
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Ăîn orgoliul propriu) pentru societatea în care mai mult supraviețuiește decât trăiește. Ea alternează stările de blazare cu cele de exaltare, o apăsătoare labilitate sufletească o face într-o zi să afirme că a fi calm nu e a fi bolnav, e mai degrabă o vindecare de rostul inegal și tulbure al vieții, ca o convalescență perpetuă sau un tratament radical și inuman. Alternanța stărilor sufletești demonstrează discontinuitatea afectivă a acesteia. În funcție de fenomenul natural Manuela pulsează, dacă plouă se relaxează, dacă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
în continuare vă propun să vedem cam ce fel va arăta Pămăntul, nu peste cinci milioane de ani căt ar mai putea trăi, ci peste o sută de ani. Animație generală în sală. Probabil că Pămăntul va arăta ca un bolnav, a continuat Evelin, care nu vrea să știe că-i bolnav și, mai ales, de ce boală suferă. Pămăntul va da semne grave de epuizare: epuizarea resurselor împreună cu creșterea naturală a populației care a depășit cifra record de șapte miliarde de
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Viața e-o enigmă. Să-ncerci o dezlegare/ e pură vanitate și auto'nșelare". Deziluzia în comunicarea umană îl poartă pe poet către astfel de gânduri profund amare: Azi suverană-n lume e nestatornicia Cine păstrează pure credința, prietenia ? ...Hafiz, bolnav e duhul acestei vremi. Cum oare Un înțelept sau doctor să-i afle vindecare ? Cei drept siliți sunt astăzi, când vremea e hapsână, La cei nedemni să-ntindă a lor loială mână. Totul culminând cu un strigăt suprem: "Ah! În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cu Mortua est!, care sfârșește cu declararea absurdului morții și, de aici, ateismul continuând apoi cu Rugăciunea unui dac, unde are loc condamnarea și renunțarea la existența umană, spre admirația superlativă a lui Emil Cioran. La un alt pol, postuma Bolnav în al meu suflet, postulează spaima de existență, teama de a reveni identitar, iară și iară, pe toată rostogolirea veșniciei. Iar răul este condamnat într-o serie de postume, mai ales în Confesiune, odată cu demiurgul, care pare că l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
viață din Rugăciunea unui dac, cu demascarea neputinței demiurgului și a răului esențial lumii, în postumele Confesiuni, Demonism, Mureșanu, apoi cu imposibilitatea unirii dintre lumea Cătălinilor și sfera hyperionică, în Luceafărul, pentru a culmina cu spaima de a exista din Bolnav în al meu suflet: imposibilitatea de a ieși din ciclicitatea existențială, odată ce ai avut neșansa de a te naște, revenind la nesfârșit în aceeași formulă fatidică viață-suferință-moarte, pe întreaga derulare a timpilor. Astfel, imposibilul formulei ontologice a omului atinge absurdul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Spiritul divin din preziua creației, care este astfel anulată. Iar mai sus, transcenderea solitară dincolo de ființă și neființă și dincolo de orice formă de lume, în anterioritatea absolută cea mai înaltă viziune a libertății spirituale din istoria gândirii. Posibilul uman este bolnav de imposibil. Salvarea este transcenderea dincolo de ființa și neființă. Așa cum am notat și în alte scrieri, Nietzsche a întrevăzut și el necesitatea transcenderii radicale: "Eu nu sunt nici trup nici suflet, sunt homo sui transcendentalisom transcendental sie însuși. Cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
lui, necazurile cu banii au început cu mult timp în urmă, ei bine, cum și de ce și prin ce mijloace îl găsim pe studentul acesta neinstruit în nimic altceva decât literatură și fantasmagorii pe vasul imaginat de tatăl lui, cel bolnav de Nord, care l-a părăsit pentru că, nu-i așa, nu putea sta locului, rămâne un mister. E un episod asupra căruia nu merită să insistăm, posibil impregnat de acele detalii realiste care ar face povestea credi bilă și, ca
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
îmbătrânit-o sub ochii mei, a scofâlcit-o brusc și i-a făcut rădăcinile nevopsite să crească vizibil, cărunt, dezolant. Mi-a gătit morun cu sparanghel și afine. Delicios. Spumă de vișine la desert. Mama nu credea în mâncarea de bolnavi și-n virtuțile ceaiului de mușețel. Slavă Domnului. — O să am o rugăminte la tine, Alex. Coc sever. Încruntătura dintr-odată lipsită de eleganță. Ochii afundați în orbite, în sfârșit neorbiți de atâta visare. Căldura din spatele lor. Eu din nou mic
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să îi smulgem, tovarăși, s-o schimbăm și s-o punem în slujba noastră! Asta-i dialectica! Dialectica a intervenit și în viața tovarășului Căpuștean. Microbist înrăit, a schimbat doar microbul: sportul cu scrisul. La facultate auzise că și Eminescu, bolnav la Neamț, încercase să ridice haltera unui student. Macedonski a făcut ciclism, Sadoveanu - pescuit și vânătoare plus șah, Camil Petrescu - cronică sportivă și tot așa înainte! Mai bine să scotocească în arhivele orașului, să afle modele și printre oamenii locului
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
joc mut cu Efimița care e lîngă el. RICĂ: Jupîne! LEONIDA: Da, puiule! RICĂ: Trebuie să facem mandat de arestare. Nu vrea să iasă la izirciț cu nici un preț. LEONIDA (îngrijorat): Dar pentru ce nu vrea? RICĂ: Zice că-i bolnav! LEONIDA (ca în Tartuffe): Săracul! RICĂ: Am trimis gornistul de trei ori la el cu biletul și l-a primit cu refuz. LEONIDA: Aoleu! RICĂ (sardonic): Zice mă-sa că nu poate umbla! (rîde diabolic) Că... LEONIDA (plîngînd): ...Abia s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ceilalți, Cleopatra a VII-a, Pescărușul din livada de vișini, Stăpînul tăcerii) și piesele din al doilea volumaș apărut, la scurtă vreme după, în aceeași colecție (Mephisto, Miss Waterloo, Mereu Electra, Abraham Lincoln coboară în iad, Pisica de lîngă Baskerville, Bolnavul încercuit, Ion Vodă sau implementarea aș întîrzia puțin printre rîndurile acestui "fals tratat", nu numai pentru a reține cîte ceva din "motto"-ul lui Jules Renard: "Dragul meu, scriitorii despre care îmi vorbești au fost și ei oameni ca mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
proteze ale teatrului său. Voi semnala doar cîteva cum să le spun? infantilisme, evidente în hiperstrăveziul (încă din titlu) text Ion Vodă sau implementarea (unde tocmai starostele băcanilor găsește niște înscrisuri îngropate, scoase la iveală de ploi și săpături), în Bolnavul încercuit (unde jocul numelor proprii este cam debil) sau în Pisica de lîngă Baskerville (un text "ocazional", scris pentru "Suplimentul Literar al Tineretului Liber", cu replici de tipul "nu lungi vorba că trebuie să-ncepem în trei pagini". Dincolo însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
noimă nu exprimau decât Întunericul din sufletul lui, Întuneric gros, asasin. Oamenii frumoși pe care Îi cunoștea nu făceau litera tură - o, scriitorii nu sunt frumoși decât văzuți de departe. În fond, geniul ălora care au geniu, Își zicea, e bolnav de „geniul“ lui Căreală, e bolnav de un Întuneric din care Încearcă să se salveze cu disperare, și Întunericul, de fapt, nu poate nimic Împotriva disperării. Disperarea te salvează numai În momentele critice, asta credea Vasile. Căreală era doar beat
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
s-ar fi oprit, de scârbă, perplex În fața unei victime care nu merită să moară. Ce trebuie să faci ca să meriți moartea, spune-mi, Matei? Să iubești? Ai dreptate. Nu pot să iubesc, iar dacă aș iubi aș fi la fel de bolnav În iubire ca stricata aia de Anaïs Nin. Și atunci de ce Îmi trebuie dra gostea altuia? Ce să fac eu cu ea, neștiind, nevrând să-i răspund? Ce ai iubit tu, Matei, de ai reușit să mori? Nu cumva eu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
autoritate, ba chiar unii spun că ele nu mai există decât fizic. Libertatea fără autoritate, pusă pe tavă unui popor cu un specific binecunoscut de istorici și psihologi, s-a grefat perfect pe un organism social, în marea sa majoritate, bolnav de hoție, lene și frustrare, care acuză, fără temei, chiar și după 24 de ani, comunismul. Treptat, pe acest fundament, s-a ajuns la marea nesimțire a unora, foarte mulți, din zilele noastre. În Monitorul Oficial al României nr. 202
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
care nu plătește taxe de școlarizare. În condiții foarte stricte, el poate beneficia de reduceri sau ajutoare financiare sub formă de burse, dar, deja, ne situăm pe un segment îngust de acoperire reală. În același context, se cuvine amintită situația bolnavilor internați în spitalele din România care beneficiază de sume apropiate de pragul modic, alocate strict pentru tratament și masă. La polul opus al societății se află deținuții pentru care statul alocă sume considerabile în vederea acoperirii necesarului de cazare, hrană, utilități
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
social fără aport pozitiv. Problema este dacă nu ar fi echitabil ca și deținuții să-și asigure necesarul existenței în penitenciar prin roadele muncii lor, în mod obligatoriu, și nu facultativ, la fel cum nu au de ales studenții sau bolnavii internați în spitale? “În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care ești luat; căci pământ ești și în pământ te vei întoarce.” (Facerea 3, 19). Este mai mult decât evident faptul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
drepturi. (5) Persoanele protejate de dreptul internațional umanitar sunt: A) într-un conflict armat cu caracter internațional: persoanele protejate în sensul Convențiilor de la Geneva din 12 august 1949 și al Protocolului Adițional I din 8 iunie 1977, în special răniții, bolnavii, naufragiații, prizonierii de război și civilii; B) într-un conflict armat fără caracter internațional: răniții, bolnavii, naufragiații și persoanele care nu participă direct la ostilități și care se găsesc sub puterea părții inamice; C) într-un conflict armat cu sau
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
internațional: persoanele protejate în sensul Convențiilor de la Geneva din 12 august 1949 și al Protocolului Adițional I din 8 iunie 1977, în special răniții, bolnavii, naufragiații, prizonierii de război și civilii; B) într-un conflict armat fără caracter internațional: răniții, bolnavii, naufragiații și persoanele care nu participă direct la ostilități și care se găsesc sub puterea părții inamice; C) într-un conflict armat cu sau fără caracter internațional: membrii forțelor armate și combatanții părții inamice, care au depus armele sau care
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
care nu participă direct la ostilități; B) declanșează un atac prin mijloace militare împotriva bunurilor civile protejate ca atare de dreptul internațional umanitar, în special clădiri consacrate cultului religios, învățământului, artei, științei, acțiunilor caritabile, a monumentelor istorice, spitalelor, locurilor unde bolnavii sau răniții sunt adunați, precum și a orașelor, satelor, locuințelor sau clădirilor neapărate ori a zonelor demilitarizate, sau asupra instalațiilor ori echipamentelor ce conțin substanțe periculoase, în măsura în care acestea nu sunt folosite ca obiective militare; C) desfășoară un atac prin mijloace militare
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]