1,815 matches
-
fiind represalii pentru atacul japonez de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941, care a ridicat semnificativ moralul americanilor, si a deteriorat moralul japonezilor. Raidul a fost planificat și condusă de locotenent-colonelul Forțelor Aeriene ale Armatei SUA, James "Jimmy" Doolittle. Șaisprezece bombardiere mijlocii B-25 Mitchell au fost lansate fără escorta de avioane de vânătoare de pe portavionul american USS Horneț din Oceanul Pacific de Vest, departe de țărmurile japoneze, fiecare avion având un echipaj de cinci oameni. Planul era că avioanele să bombardeze ținte
Raidul Doolittle () [Corola-website/Science/331706_a_333035]
-
din Oceanul Pacific de Vest, departe de țărmurile japoneze, fiecare avion având un echipaj de cinci oameni. Planul era că avioanele să bombardeze ținte militare din Japonia, si continuându-și zborul spre vest, să aterizeze în Chină, deoarece aterizarea cu un bombardier mediu pe Horneț era imposibilă. Cincisprezece bombardiere a reușit să ajungă în Chină, iar unul a aterizat în Uniunea Sovietică. În afară de trei persoane toți au supraviețuit, dar toate bombardierele s-au pierdut. Opt membri ai echipajului au fost capturați de către
Raidul Doolittle () [Corola-website/Science/331706_a_333035]
-
japoneze, fiecare avion având un echipaj de cinci oameni. Planul era că avioanele să bombardeze ținte militare din Japonia, si continuându-și zborul spre vest, să aterizeze în Chină, deoarece aterizarea cu un bombardier mediu pe Horneț era imposibilă. Cincisprezece bombardiere a reușit să ajungă în Chină, iar unul a aterizat în Uniunea Sovietică. În afară de trei persoane toți au supraviețuit, dar toate bombardierele s-au pierdut. Opt membri ai echipajului au fost capturați de către armata japoneză în Chină; trei dintre acestia
Raidul Doolittle () [Corola-website/Science/331706_a_333035]
-
zborul spre vest, să aterizeze în Chină, deoarece aterizarea cu un bombardier mediu pe Horneț era imposibilă. Cincisprezece bombardiere a reușit să ajungă în Chină, iar unul a aterizat în Uniunea Sovietică. În afară de trei persoane toți au supraviețuit, dar toate bombardierele s-au pierdut. Opt membri ai echipajului au fost capturați de către armata japoneză în Chină; trei dintre acestia trei au fost executați. B-25, care a aterizat în Uniunea Sovietică la Vladivostok, a fost confiscat, iar echipajul acestuia a fost internat
Raidul Doolittle () [Corola-website/Science/331706_a_333035]
-
au eliminat toate mitralierele de 13 mm și s-au înlocuit cu treizeci tunuri antiaeriene Oerlikon de 20 mm. Un indiciu al unei viitoare misiuni a avut loc la 2 februarie 1942, cănd Horneț a plecat din Norfolk cu două bombardiere medii tip B-25 Mitchell pe punte. Pe mare avioanele au fost lansate spre surprinderea și uimirea echipajului de pe Horneț. Echipajul nu a fost conștient de semnificația acestui experiment, astfel că Horneț a revenit la Norfolk, apoi s-a pregătit să
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
să plece de luptă, si la 4 martie a navigat spre Coasta de Vest prin Canalul Panama. "Horneț" a ajuns la Alameda, California, la 20 martie 1942. La 1 aprilie pe puntea de zbor a portavionului s-au încărcat 16 bombardiere B-25 Mitchell. Sub comanda locotenent-colonelului James H. Doolittle, s-au îmbarcat la bord și 64 militari ai aviației SUA. În compania navelor de escorta, Horneț a părăsit Alameda la 2 aprilie , cu ordine secrte, sigilate. În acea după-amiază, căpitanul Marc
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
în Chină. După război, s-a constatat că Tokio a primit mesajul de la Nitto Maru într-o formă deformata și că nava japoneză a fost scufundata înainte de a putea trimite un mesaj clar comandamentului japonez. Horneț era pregătit să lanseze bombardierele, cu valuri de 9,1 m, care zdruncinau navele, udau puntea de zbor și echipajele de punte. Primul avion, comandat de colonelul Doolittle, a avut doar 142 m punte liberă să decoleze. La ora 09:20, toate cele 16 avioane
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
punte. Primul avion, comandat de colonelul Doolittle, a avut doar 142 m punte liberă să decoleze. La ora 09:20, toate cele 16 avioane erau în aer, îndreptându-se spre primul atac aerian american împotriva insulelor japoneze. "Horneț" după decolarea bombardierelor și-a ridicat din hangare pe punte propriile avioane și împreună cu TF 16 s-au îndreptat cu viteză maximă spre Pearl Harbor. Emisiunile interceptate, atât în japoneză cât și în și engleză, au confirmat la 14:46 succesul raidurilor. Exact
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
pe punte propriile avioane și împreună cu TF 16 s-au îndreptat cu viteză maximă spre Pearl Harbor. Emisiunile interceptate, atât în japoneză cât și în și engleză, au confirmat la 14:46 succesul raidurilor. Exact la o săptămână de la lansareaa bombardierelor B-25, Horneț a intrat în portul Pearl Harbor. Misiunea portavionului Horneț a fost ținut secret oficial timp de un an. La 28 mai, Horneț și Task Force 16 părăseau portul militar Pearl Harbor, plecând spre Point „Luck", un loc arbitrar
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
iunie 1942, s-au raportat avioane japoneze de pe portavioane reperate, care se îndreptau spre Midway. "Horneț", "Yorktown" și "Enterprise" au lansat avioanele, la fel ca si portavioanele japoneze, lovind avioanele americane și pregătindu-se pentru un atac asupra insulei Midway. Bombardierele în picaj de pe Horneț au urmat un curs greșit și nu au găsit flotă inamica. Mai multe bombardiere și toate avioanele de vânătoare din escorta au fost forțați să renunțe, atunci când au rămas fără combustibil în încercarea lor de a
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
Enterprise" au lansat avioanele, la fel ca si portavioanele japoneze, lovind avioanele americane și pregătindu-se pentru un atac asupra insulei Midway. Bombardierele în picaj de pe Horneț au urmat un curs greșit și nu au găsit flotă inamica. Mai multe bombardiere și toate avioanele de vânătoare din escorta au fost forțați să renunțe, atunci când au rămas fără combustibil în încercarea lor de a se întoarce pe navă. Cincisprezece bombardiere torpiloare Douglas TBD Devastator depășite moral din Escadrila Torpiloare 8 (VT-8) comandate
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
urmat un curs greșit și nu au găsit flotă inamica. Mai multe bombardiere și toate avioanele de vânătoare din escorta au fost forțați să renunțe, atunci când au rămas fără combustibil în încercarea lor de a se întoarce pe navă. Cincisprezece bombardiere torpiloare Douglas TBD Devastator depășite moral din Escadrila Torpiloare 8 (VT-8) comandate de John C. Waldron au reperat inamicul și l-au atacat. Ei s-au întâlnit apoi cu o forță inamica copleșitoare de avioane de vânătoare la aproximativ 9
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
au întâlnit apoi cu o forță inamica copleșitoare de avioane de vânătoare la aproximativ 9,2 km, americanii neavând escorta de protecție, au fost doborați rând pe rând de japonezi cu Mitsubishi A6M Zero pentru care nu erau inamici redutabili bombardierele torpiloare grele, neescortate și neînarmate. George H. Gay a fost singurul supraviețuitor din cei 30 de oameni, fără să fi produs vreo pagubă navelor japoneze. Alte atacuri de "Enterprise" și "Yorktown" cu avioane torpiloare s-au dovedit la fel de dezastruoase din
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
goale pentru operațiunile de apărare contra avioanelor americane atacatoare, neputând să pregătească un contraatac cu torpile împotriva portavioanelor americane. Multe din avioanele de vânătoare Zero japoneze și-au terminat combustibilul și muniția, doborînd ultimii atacatori americani deasupra lui "Hiryū", cănd bombardierele în picaj de Enterprise și Yorktown au atacat, provocând incendii enorme la bordul celor trei portavioane japoneze, care au dus în final la pierderea acestora. "Hiryū" a fost lovit mai târziu în după-amiaza zilei de 04 iunie cu avioane de pe
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
ale portavionului "Enterprise" au bombardat portavionul "Zuihō", în timp ce avioanele de pe "Horneț" au deteriorat grav portavionul Shōkaku și crucișătorul greu Chikuma. Alte două crucișătoare au fost de asemenea atacate de avioanele de pe Horneț. Între timp Horneț a fost atacat de un bombardier în picaj și de un avion torpilor. Într-o perioadă de 15 minute, Horneț a primit trei lovituri cu bombe de la un bombardier în picaj tip Aichi D3A „Val". Un „Val", după ce a fost grav avariat de focul antiaerian de pe
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
au fost de asemenea atacate de avioanele de pe Horneț. Între timp Horneț a fost atacat de un bombardier în picaj și de un avion torpilor. Într-o perioadă de 15 minute, Horneț a primit trei lovituri cu bombe de la un bombardier în picaj tip Aichi D3A „Val". Un „Val", după ce a fost grav avariat de focul antiaerian de pe portavion, în timp ce se apropia de Horneț, avionul în mod deliberat s-a prăbușit pe portavion, omorând șapte persoane și incendiind puntea cu combustibilul
USS Hornet (CV-8) () [Corola-website/Science/331708_a_333037]
-
avion de recunoaștere japonez a raportat locația Grupului operativ al portavionului Horneț. Ambele părți au încercat să atace primul adversarul. Japonezii au fost în primii care și-au lansat forță de atac, formată din 64 de avioane, incluzând 21 de bombardiere în picaj Aichi D3A2 „Val”, 20 avioane torpiloare Nakajima B5N „Kate”, 21 de avioane de vânătoare A6M3 Zero, și două avioane de comandă și control Nakajima B5N2 pe drumul spre Horneț la ora 07:40. de asemenea, la 7:40
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
Kondo se apropia cu Forța să la viteză maximă, astfel încât avioanele de pe "Junyō" puteau să participe la atacurile asupra navelor americane. La ora 08:10, "Shōkaku" a lansat un al doilea val de avioane de atac, format din 19 de bombardiere în picaj și opt Zero, iar "Zuikaku" a lansat 16 bombardiere torpiloare la 08:40. Astfel, la ora 09:10 japonezii aveau 110 avioane pe cale de a ataca portavioanele americane. Forța aviatică de atac americană era cu circa 20 de
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
de pe "Junyō" puteau să participe la atacurile asupra navelor americane. La ora 08:10, "Shōkaku" a lansat un al doilea val de avioane de atac, format din 19 de bombardiere în picaj și opt Zero, iar "Zuikaku" a lansat 16 bombardiere torpiloare la 08:40. Astfel, la ora 09:10 japonezii aveau 110 avioane pe cale de a ataca portavioanele americane. Forța aviatică de atac americană era cu circa 20 de minute în urmă japonezilor. Crezând că un atac rapid este mai
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
pentru că ei nu aveau combustibil pentru adunarea în formație a multor avioane înainte de atac, avioanele americane au plecat în grupuri mici spre navele japoneze, si nu au căutat să se adune într-o formație mare. Primul grup, format din 15 bombardiere în picaj SBD, șase avioane torpiloare TBF-1 Avenger aerotorpiloare, și opt avioane de vânătoare F4F4 Wildcat, conduse de locotenent-comandorul R. Eation de pe "Horneț"- au fost în aer la aproximativ oră 08:00. Un al doilea grup format din trei SBD
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
de atac american de pe "Horneț" a reperat patru nave din formațiunea lui Abe. Cercetând mai departe au reperat portavioanele japoneze și s-au pregătit de atac. Trei Zero-uri de pe "Zuihō" au atacat formația de Wildcat-uri, atrăgându-le departe de bombardierele pe care trebuiau să le protejeze. Astfel, bombardierele în picaj din primul grup au început atacurile lor fără escorta de avioane de vânătoare. Douăzeci de Zero-uri de pe portavionul japonez au atacat formația de SBD-uri și au doborât patru
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
nave din formațiunea lui Abe. Cercetând mai departe au reperat portavioanele japoneze și s-au pregătit de atac. Trei Zero-uri de pe "Zuihō" au atacat formația de Wildcat-uri, atrăgându-le departe de bombardierele pe care trebuiau să le protejeze. Astfel, bombardierele în picaj din primul grup au început atacurile lor fără escorta de avioane de vânătoare. Douăzeci de Zero-uri de pe portavionul japonez au atacat formația de SBD-uri și au doborât patru dintre ele. Cele 11 SBD-uri rămase au
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
de zbor americani și procedurile de control primitive au împiedicat aproape toate avioanele americane să găsească și să atace avioanele japoneze înainte ca acestea să înceapă atacurile lor asupra portavionului "Horneț". Cu toate ca câteva Wildcat-uri americane au putut să doboare câteva bombardiere în picaj japoneze, cele mai multe avioane japoneze au început atacurile lor relativ nevătămate de avioanele de vânătoare americane. La 09:09, arme anti-aeriene de pe "Horneț" și navele ei de escorta au deschis focul asupra celor cele 20 de avioane torpiloare japoneze
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
cele mai multe avioane japoneze au început atacurile lor relativ nevătămate de avioanele de vânătoare americane. La 09:09, arme anti-aeriene de pe "Horneț" și navele ei de escorta au deschis focul asupra celor cele 20 de avioane torpiloare japoneze neatinse și 16 bombardiere în picaj rămase au început atacurile asupra portavionului. La 09:12, un bombardier în picaj a aruncat bombă să semiperforantă de 250 kg în centrul punții de zbor al lui "Horneț", care a străpuns trei punți înainte de a exploda, provocând
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
americane. La 09:09, arme anti-aeriene de pe "Horneț" și navele ei de escorta au deschis focul asupra celor cele 20 de avioane torpiloare japoneze neatinse și 16 bombardiere în picaj rămase au început atacurile asupra portavionului. La 09:12, un bombardier în picaj a aruncat bombă să semiperforantă de 250 kg în centrul punții de zbor al lui "Horneț", care a străpuns trei punți înainte de a exploda, provocând moartea a 60 de oameni. Câteva momente mai tarziu, o bombă „de teren
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]