1,819 matches
-
contractate și viciu. A fuma sau a nu fuma nu este neapărat un viciu sau o virtute, ci strict o trebuință contractată, de care omul se poate lipsi, ca de atîtea altele: " Dacă nu-și poate face casă șade-n bordei, dacă nu poate frige carnea o mănîncă crudă, în fine dacă nu se poate îmbrăca umblă și-n hainele lui moș Adam. Toată mișcarea economică a omenirii consistă în crearea de trebuințe noi și numai excesul acestor trebuințe e un
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
propice de trai, adăposturi pentru a se proteja de intemperii și de pericolele venite din exterior. Fără a avea precursori În arhitectura cultă și modernă, găsim ex emp le În istoria Îndepărtată: peșteri folosite ca adăposturi, locuințe săpate În stâncă, bordeie, amfiteatre, piramide, zigurate etc. Dacă analizăm câteva dintre aceste exemple din arhitectura veche, vom observa că În ciuda unei aparente simplități, construcțiile erau așezate strategic, În scop defensiv și exploatau la maximum solul și relieful. De cele mai multe ori, mai ales În
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
noi, Teatrul muzical și Clădirea centrală de servicii, Biblioteca și Arhiva de reviste. Prin modelare și injectare ne referim la spațiile create sub suprafața terestră, astfel Încât se evidențiază elasticitatea pământului ca material de lucru. Pentru acest model, arhetipul istoric este bordeiul. Din exterior, clădirea nu apare ca un obiect, ci ca o variație În suprafața terenului, ca o topografie artificială foarte bine deghizată. La acest nivel nu se mai poate vorbi de contextualism, deoarece arhitectura este deja o parte din context
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
decanta spiritul rostirii românești. Similar cu limba căruțașilor și tăbăcarilor la care Platon făcea apel în dialogurile sale, Noica pare să ne trimită, cum s-a observat 66, la lexicul primitivilor moderni, la cei care vorbeau în cătune, colibe și bordeie, personaje care i-au furnizat materia primă și lui Hașdeu în Magnum Etimologicum. Această română vulgară putea fi limba originară a filosofiei spațiului românesc, cu ea pare să înceapă "dreapta numire a lucrurilor", pentru a invoca o altă intrare în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
unele precizări. În comentariul său intitulat " În cătune și colibe"67, Noica îl citează pe Hașdeu care, în Prefața la volumul II din Magnum Etymologicum, spune că "materialul brut al lingvisticii se află mai întreg în cătune, în colibe, în bordeie" (subl. ns., I. D.). Numai că, ieșite dintr-un asemenea material brut, cuvintele sînt folosite de tîrgoveți, cărturari și profesori și, după o vreme, ele, observă Noica, "își pierd din bogăție, frumusețe și adîncime". Limba secătuiește la un moment dat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
numai așa putem ajunge să descifrăm și să comunicăm tot mai multe sensuri din cele virtual posibile, înțelesuri pe care potirul cuminecării (ni) le lămurește printr-o insolită alchimie a spiritului limbii. Și nu degeaba considera Noica limba cătunelor și bordeielor ca fiind falia fondatoare a spiritului rostirii noastre, căci "lumea viziunii noastre populare" este deopotrivă și "lumea de cuminecare". În jurul inșilor și a persoanelor umane, în jurul femeii, a satelor și cătunelor, "cuminecarea era legea", concluziona filosoful de la Păltiniș. Dar tot
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
același drepturi cu românii. Statul are deopotrivă grija noastră. Copiii ne sunt la școală, iar noi și soții putem munci oriunde. Iată, eu și familia mea, locuim într-o casă tencuită și cu lumină electrică, nu ca înainte într-un bordei umed și întunecos"39. Implicarea femeilor în viața politică le plasa, de asemenea, și în poziția de candidat, nu doar în cea de alegător. Cu ocazia alegerilor de deputați pentru consiliul popular sau pentru Marea Adunare Națională, Săteanca și Dobrogea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
predominant: adverbe și verbe modale pun totul sub semnul ipoteticului: "casele...parcă ar fi fost părăsite", "parcă arșița își pierdea din văpaie", "în susul străzii era parcă o oază de umbră", "umbra i se păru mai puțin deasă"305, iar în bordei, cele două povești, cu planurile lor temporale se vor suprapune, tocmai datorită corespondenței semnelor: "Era tot așa, o zi caldă ca asta, o zi teribilă de vară. Am văzut o bancă și m-am îndreptat spre ea, și atunci am
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
asociat sexualității, magiei erotice, în cadrul invocărilor și farmecelor de dragoste; de asemenea, miezul de nucă dual, gemelar are o simbolistică hermafrodită 308). Al treilea semn este refuzul nemțoaicei (semn lipsit de orice comentariu, adresat mai degrabă lectorului) la intrarea în bordeiul țigăncilor. Când ajunge în bordeiul țigăncilor, "inima începe să-i bată din ce în ce mai puternic", "sunt emoționat, spuse, și nu-mi dau seama de ce..."309, pentru ca apoi anamneza să se producă: "în acea clipă se simți deodată fericit, parcă ar fi fost
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
invocărilor și farmecelor de dragoste; de asemenea, miezul de nucă dual, gemelar are o simbolistică hermafrodită 308). Al treilea semn este refuzul nemțoaicei (semn lipsit de orice comentariu, adresat mai degrabă lectorului) la intrarea în bordeiul țigăncilor. Când ajunge în bordeiul țigăncilor, "inima începe să-i bată din ce în ce mai puternic", "sunt emoționat, spuse, și nu-mi dau seama de ce..."309, pentru ca apoi anamneza să se producă: "în acea clipă se simți deodată fericit, parcă ar fi fost din nou tânăr. Și toată lumea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
oprește la Eleusis ("episodul cel mai emoționant al mitologiei creștine a lui Demeter" cum îl numește Eliade în Istoria credințelor 313), cu mașina din romanul Noaptea de Sânziene, cu trenul din Podul 314, și care-l poartă dintr-un labirint (bordeiul) într-altul (București). Toponimele aparțin atât Realului, cât și Realului modificat. Un prim toponim, Strada Preoteselor unde locuiesc Otilia Pandele, eleva lui Gavrilescu și mătușa ei, doamna Voitinovici, este locul de unde vine abulicul profesor înainte de a ajunge la țigănci; relația
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fapt, labirinturile prin care rătăcește Gavrilescu sunt create de propria frică, atât cel din planul real, pe care și-l construiește prin renunțarea la Hildegard și la vocația de artist, devenind un bovaric profesor de pian, cât și labirintul din bordeiul țigăncilor, creat prin neghicirea țigăncii (proba ghicirii fetei sau "a ordaliei ratate" o găsim și în Ghicitor în pietre). Abandonarea iubirii vieții sale, Hildegard, pentru comuna Elsa, marchează căderea, intrarea într-o existență fragmentată, labirintică din care va ieși intrând
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a hotarului lumii subpământene sunt întotdeauna acvatice 471: dispariția lui Iozi, băiatul rabinului, într-o pivniță plină cu apă, unde recunoaște semnele, căutările chinuitoare ale acestor semne de către Lixandru, în pivnițele părăsite (băieții au "o mare slăbiciune de pivnițe și bordeie părăsite"472, caută niște semne care arată că locul este vrăjit și că se poate trece pe tărâmul celălalt; dintre toate pivnițele părăsite, doar două sunt pline de apă, și doar la una "s-au potrivit semnele"473. Ele au
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în fumăraia insuportabilă a cortului și frazeologia semiarticulată specifice lui? Nu e penibil să bănuiești aparența sărăcăcioasă că ar ascunde cine știe ce comori inestimabile și să faci atât tapaj pe chestia dării lor la iveală? Chiar dacă neputința sălășuiește doar într-un bordei, nu s-ar cuveni să fie mai degrabă lăsată în pace decât asaltată cu proiecte de împuternicire, salubrizare, mobilizare a unor așa-zise energii latente ale ei, autotransformare radicală - toate produse ale unui idealism provenind din alte contexte? Transferul de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
caii, a parcurs în timpul unei nopți 8 mile, drumul până la malul drept al Mureșului, cu intenția de a intra în Cenad. Acesta, însă, fusese ocupat cu o zi înainte de tătarii lui Budjek. Obligat să stea o zi ascuns în niște bordeie, din cauza cetelor mongolilor care trecuseră Mureșul pe malul drept, în prima noapte a luat calea înapoi spre insulă, pe care o părăsise, și în zorii zilei au ajuns din nou în ea. Tătarii plecați dinspre Oradea ajunseseră, în acest timp
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care ne sfințește și ne răscumpără. Cu mintea senină și inima curată misionarul franciscan împarte cu frații tot ce are, cu dăruire de sine și spontaneitate și astfel cele mai îndărătnice suflete sunt îmblânzite. De pe o rogojină sau dintr-un bordei, el trece cu naturalețe în palatele prinților, și apoi, în cortul nomazilor, cu aceeași simplitate și libertate de mișcare, numai pentru a-L predica pe fratele Cristos. Și este firesc ca evanghelizarea aceasta să prindă rapid în acel segment al
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Dar în realitate nu era așa. Ei, ca mai toată populația Moldovei, dar îndeosebi cei de la sate, înotaseră în mari nevoi de care era dificil să scapi, deși se scurseseră anii. Satul nostru, de exemplu, evoluase cătinel-cătinel. De la locuința tip bordei, se ajunsese la locuința cu o cameră, că reia i se mai adăugase o sală, un fel de antreu, lângă el a apărut altă cameră, ca să fie casa cu două camere, iar pe lângă locuința întemeiată a venit poiata pentru animale
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
luat și noi o bucată de pământ pe care am semănat legume și pepeni. Îmi amintesc că legumele n-au mers bine, în schimb recolta de pepeni a fost foarte bună. Așa am ajuns paznic la bostănărie, unde într-un bordei improvizat am petrecut vreo două săptămâni. Deoarece mâncarea de acasă ajungea mai greu, cura mea cu pepeni a compensat nevoia de hrană. Astfel că, la sfârșitul “sezonului”, m-am ales cu o burtă care aducea cu o “sarcină” deja avansată
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
au început să plece dincolo de graniță, luând cu ei ce se putea. Am plecat și noi, și ne-am oprit în satul vecin, Pomârla, foarte aproape de noua graniță. În noile condiții, familia unită, muncind din greu a reușit de la un bordei de început, să construiască o casă și chiar să deschidă o mică băcănie, cu ajutorul unor neamuri dar și prin priceperea tatălui meu. În vara anului 1941, când sovieticii s-au retras, ne-am întors în satul nostru, unde am găsit
POVESTE TRISTĂ DAR ADEVĂRATĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ianos () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1689]
-
dorința d-lui Lahovary de a o vedea scoborâtă la nivelul blazoanelor vechilor boieri. După un discurs al lui Kogălniceanu și altul al lui Ion Brătianu, Camera a trecut la ordinea zilei. petreceri ale vechiului bucurești Prin anii aceștia, grădina Bordeiului, care era lipită de Herăstrăul vechi, pe aceeași șosea care duce astăzi la grădina Fronescu, erea în toiul ei. Obiceiul erea ca la Paște, la Sf. Gheorghe și la 1 Mai poporul să petreacă în această vastă grădină. Lumea putea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
plăcerea lecturii totdeodată. Câteva dintre coordonatele acestui univers trebuie reținute: onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Fiind singură la părinți, cu pământ destul, a făcut până în cele din urmă o partidă neașteptată. S a căsătorit cu Grigore a lui David, care s-a făcut factor poștal, după pensionarea lui Ion Bodașcă. La dugheana lui Iftimie Ciotău (Bordei) Ca să ajungi să cumperi ceva de la prăvălia lui Iftimie (Bordei) trebuia să treci prin fața cimitirului. Se zvonea că, seara sunt "moroi" și umblă în jur. Dacă te prinde, te ia cu ei în mormânt. Ce frică îmi era să trec
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cele din urmă o partidă neașteptată. S a căsătorit cu Grigore a lui David, care s-a făcut factor poștal, după pensionarea lui Ion Bodașcă. La dugheana lui Iftimie Ciotău (Bordei) Ca să ajungi să cumperi ceva de la prăvălia lui Iftimie (Bordei) trebuia să treci prin fața cimitirului. Se zvonea că, seara sunt "moroi" și umblă în jur. Dacă te prinde, te ia cu ei în mormânt. Ce frică îmi era să trec prin cimitir și ziua, nu numai noaptea! Mama își găsea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vecini, dar numai când era cineva mort. Ajutam la tras clopotele cele mici, îmi țineam urechile să nu-mi spargă timpanul și-alergam treptele-n sus și-n jos, de câteva ori, până nu mai puteam. Mihai, băiatul lui Iftemie Bordei, fiind pocăit, căuta să mă convingă cum stau lucrurile cu "strigoii" și "moroii". Fiind însă de vârsta mea, nu-i dădeam crezare. Ba dimpotrivă, îi spuneam că nu știe multe, că nu vine duminica la biserică. El învăța bine și-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu spâcmă (ața de cânepă, de haldani) lungă și pe cuptor cu mâța, mă întreceam la joacă. Sora mă chema mereu la ajutor și o înțelegeam, că-i necăjită. Spărgeam măcar nucile și mai cumpăram ce-i trebuia, de la Iftemie Bordei. Mama cu cele două femei, luau carnea sortată de măcelar și o puneau la foc (pentru chiște). Pregătea în paralel friptura, mujdeiul și mămăliga pentru pomana porcului. Curățau ceapa, usturoiul și răspundeau la solicitările măcelarului, care era cel mai "șef
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]