5,404 matches
-
ce-m’ dau eu, (R), Că eu îi cunosc pă ei, Plătesc zeciuri de berbeciuri, (R), Plătesc sute de cornute, Pă ie cu năsâpie, (R), Plătesc mii de miorele. Cizme-nalte ce-m’ dau eu, (R), Plătesc plug negru de boi, Șî pă murgu’ cel din grajdi, (R), De-nșelat și de-nfrânat Cum e bun de-ncălicat, (R), Unde-i (cutare băiat) cel frumos, Cu (cutare fată) de-a-mpreună, (R) Ei să-m’ fie sănătoș’! În timpul interpretării concrete (la fața locului), cutare băiat
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
acest cântec evidențiază îngrijoararea celui dintâi că-și va pierde din avuție pentru că pețitorii nu-i vor cere să le-o dea doar pe sora sa, ci și ,,zeciuri de berbeciuri”, ,,sute de cornute”, ,,mii de miorele”, ,,plug negru de boi”, ,,pe murgu’ cel din grajdi” și chiar ,,cea iie cu năsâpie”. Dar fata îl liniștește, conștientă fiind de frumusețea ei și de faptul că aceasta este suficientă pentru a fi pețită și luată și fără zestre, ba dimpotrivă. Remarcabil este
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
lui A. Golopenția în cercetările etnografice și folclorice efectuate dincolo de Bug între 1942-1944 găsesc în orașul Melitopol de la Marea de Azov, unicul restaurant din localitate cu numele de București. Bătrânii spuneau că fiecare familie primise 50 ha, două perechi de boi, scutiri pe 50 de ani, și că sosiseră din sudul Basarabiei(28). Cu gust pentru numele antice, Ecaterina a II-a va construi puternice fortărețe pe malul stâng al Nistrului: Tiraspol în fața Tighinei și Ovidiopol în fața Cetății Albe(29). Marea
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
fi vii, și nu vom muri ca Adam. Hristos Se naște ca să ridice chipul cel căzut mai înainte" (stihiri la Vecernia Înainte prăznuirii Nașterii). Chiar lângă leagănul Pruncului se află două animale, către care trimite o profeție a lui Isaia: „Boul își cunoaște stăpânul și asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaște; poporul Meu nu Mă pricepe" (Is. 1, 3). Contemplată de sus în jos, în icoana Nașterii pot fi distinse trei paliere, cel superior, ceresc, cel intermediar, în
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
nicio umbră ploaie de vară - vârful bărcii despică curcubeul nori negri-n apus - vechiul povârniș cu fragi parcă mai abrupt din primul cules pomană-n ulcea nouă - candelă luna culesul în toi - coșurile vechi pline cu musculițe miros de reavăn - boii înjugați la plug aburind brazda pâclă peste deal - ecoul tălăngilor ritmând liniștea răcoarea serii - în palma strânsă căldura castanei Cer plin de stele - sub tei șoaptele mătesc tainele nopții luna în beznă- pepenii luminează calea hoțului capătul zilei - bătrânul culegător
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, DOINA BOGDAN WURM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348123_a_349452]
-
de sprijin decât balamaua care mai ține ușa nopții fără nici-o stea iar carul mic pe cer își frânge oiștea de sare și crapă limba cotidianului ca într-un tablou de Dali și razele de lumină ca două coarne de bou își lasă gelatina în creierul nostru și nu observă că în ochii nopții se nasc noi melodii iar nepoții nu întrezăresc simbolul pe cer când eu tot mai puțin simt copitele cailor ca o mângâiere și cer ca siluetele gândurilor
ETERNUL NUD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348133_a_349462]
-
fac la ora asta? - Ești gospodina casei... - Lasă prostiile! Comandă ceva! E noapte... - Vii la ora asta și ai tupeu să... - Pleacă din fața mea, mototolule! A plecat încruntat. S-a întors cu perna și pătura. „Nu ești bun de nimic, boule!” L-a privit urât și s-a încuiat în dormitor... MIERCURI Ziua a trecut greu pentru amândoi. Sarcini multiple și gânduri încărcate de întrebări fără răspuns. Ea a ajuns pe înserat. El nu era. După duș, bucătăria. Supă de pui
SĂPTĂMÂNA ORBULUI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348191_a_349520]
-
bolșovici, “Borea, beghi, balvan!”, “Bliat’!”, baloate, bagaje, banițe, boccele, băbătii, babete, baci, bătăuși bezmetici, badea Baboi, bădița Blejușcă, bistrițeni blajini, bărboși, borcoi buzați, “Baragladină!”, boroaice, “bahtă! bahtă! bahtă!”, bubuline, bașoalde, balabuste, borțoase, băgăreți, blegi, buzunăreli, bruftuluială, burdușeli, buchiseli, “Buf, bof!”, “Boule!”, “Beșinos bătrîn!”, “Bătu-te-ar benga!”, bocete, bășcălii, batjocură buruienoasă, baliverne, “Bărbatu-i bine?”, “Bolește”, brașoave, bancuri, bîrfe, bodogăneală, Bombonel bagă bețe Bunicii, Brucan bîjbîie, Bogdan Baltazar bănuiește, barem Băsescu beștelește, boborul blastămă, beție, barbarie, biznis, bunăstare, baligi, beneficii, balamuc
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
și cu presupusa ridicare a nivelului de trai bazat, pare-se, pe o mortalitate galopantă. În consecință, undeva într-un birou, la un minister, un șeful serviciului demografic, proaspăt muștruluit de ministru, urlă în pragul apoplexiei: - Să vină la mine bou’ dă Istrate de la Registratură! Șeful, ca aproape orice șef, suferea de sindromul biciclistului care stă cu capul plecat și dă din picioare, era gras, vinețiu la față și zbiera fără întrerupere pentru a crea impresia de competență. Istrate de la Registratură
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
mai tarziu posibil”. Credințe și obiceiuri Acestea sunt legate de o serie de simboluri legate de mijloacele agricole și de muncile câmpului. Interesant este faptul că funcția de vraci este ocupată de femeie și nu de țăran. Așadar, bărbatul pune boii la căruță, urcă plugul în atelaj, după care vine femeia înarmata cu tămâie, apa sfințită și un buchet de busuioc, da ocol de trei ori carului în timp ce le stropește cu agheasma și le afuma cu tămâie, rostind cuvintele: „Cât de
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
le afuma cu tămâie, rostind cuvintele: „Cât de curată este tămâia și agheasma, atât de curați să fiți voi (plugarii) și să umblați nedespărțiți la arăt și să nu dați de strigoi sau moroi să vă facă vreun rău”. În fața boilor se așeza un ou, dacă acesta rămânea întreg după pornirea carului însemna că plugarilor le va merge bine tot anul agricol și că vor avea recolte îmbelșugate. Semnificația oului este, bineînțeles tot de sorginte precreștina. Plugarii primeau traista cu merinde
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
după pornirea carului însemna că plugarilor le va merge bine tot anul agricol și că vor avea recolte îmbelșugate. Semnificația oului este, bineînțeles tot de sorginte precreștina. Plugarii primeau traista cu merinde, după care gospodina aruncă agheasma rămasă la picioarele boilor. Tot acest ritual avea loc în gospodăria plugarului. În unele zone, există obiceiul că toate plugurile să se adune pe islazul satului, unde în prezența plugarilor, preotul oficia o slujbă de sfințire a apei pentru fiecare gospodar în parte, după
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
mai mare smerenie decât acesta pe care ni l-a dat nouă oamenilor, Pronia Divină: Făcătorul tuturor celor văzute și nevăzute să se nască într-o iesle și să fie încălzit de măgarul pe care călătorise Sfânta Fecioară și de boul luat de Iosif la drum pentru plata dajdiei împărătești. Facem aici legătura cu cele spuse de Dumnezeu că boul și asinul cunosc ieslea stăpânului lor dar Israel nu Mă cunoaște (Isaia 1.3). Mai departe sfinții Părinți socotesc că într-
NAŞTEREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347679_a_349008]
-
și nevăzute să se nască într-o iesle și să fie încălzit de măgarul pe care călătorise Sfânta Fecioară și de boul luat de Iosif la drum pentru plata dajdiei împărătești. Facem aici legătura cu cele spuse de Dumnezeu că boul și asinul cunosc ieslea stăpânului lor dar Israel nu Mă cunoaște (Isaia 1.3). Mai departe sfinții Părinți socotesc că într-o zi de vineri a zămislit Fecioara pe Domnul de la Duhul Sfânt și tot vinerea a pătimit pentru mântuirea
NAŞTEREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347679_a_349008]
-
Toate Articolele Autorului Părinții mei s-au dezlipit din vis Alunecând în umbră sub pământ, În cer o poartă albă s-a deschis Ca sufletul să intre în cuvânt. Tata ară câmpu’-n interior Cu plugul strămoșesc cel tras de boi,p Mama toarce fuior după fuior S-aibă-n iarnă ce țese la război. Fluieră prin oase câte un vânt De crucile ușor li se-nclină, Prin aerul zidit în duhul sfânt Ce satu’-l împinge sub colină. Nici la asfințituri nu
PĂRINŢII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347710_a_349039]
-
să-mi fie bine. Și nicicând n-au cerut mai mult La viață sau ursite : Doar să muncească ei au vrut, S-avem mai multe pite. Și slana s-avem din belșug Pe masă, Si in tinda Dormeau și puneau boi la plug Că ziua să nu-i prindă. Cand fără pământ au rămas, Căci l-au luat cu japca, Din soare ei au făcut ceas : Sa-nvete carte față. Și au muncit zile și nopți, Far-a ști ce-i
NTRO ZI DE IARNA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347750_a_349079]
-
poate vorbi simultan și de imprimeul rochiei, și de privirea prea indiscretă a vreunui admirator. Nu știm ce e mai decoltat în poem, rochia sau insistența privirii. Și nimic nu ne obligă să alegem. balul bobocilor - pe rochia decoltată ochiul boului La urma urmei, ispita rămîne unul din condimentele vieții: ajun de Crăciun - Moșul ispitit din nou de poale în brâu Sunt în carte și destule poeme care sînt înclinate prea mult să biciuiască moravurile satiric și sarcastic. Sînt și poeme
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]
-
dar tot cu ochii după mădulare scârbavnice. Ne place. Dar fără chiloți. Ce atâta mister? E prea acoperită...noi vrem femei dezbrăcate de mister. Să știm și noi ce luăm acasă. Da.Un impact cultural deosebit, URIAȘ cît caru cu boi! Misterul Chilhoții aia o reprezintă pe Isis învăluia, e khulmea khulturii. Smerenie, bun-simț. Dicolo de faldurile chiloților apare taine minunate, dezlegări la MIROS DA PESTE, feștile cu aromă de vin Zarea. O Revoluție khulturală. Noi suntem incapabili de frumos, eu
LA LIZEANU ÎN STAȚIE ISIS DEZVĂLUITĂ. KHULMEA KHULTURII! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350021_a_351350]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > PLUGUSORUL 2015 Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Aho, aho copii și frați Lângă "boi" să nu mai stați Și cuvântul mi-ascultați : Ce vă spun eu, nu sunt bancuri, Că din Est veniră tancuri Cu Vasile, Ana, Dej Și ura lor pentru "burgheji"... Se spunea trist cu tot oful : Românu-i ca și cartoful... (Care
PLUGUSORUL 2015 de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350044_a_351373]
-
să-și practice cultura tradițională. Oricum, lumea căzuse pe gânduri... Păi, nu era oare mai bine s-o arzi toată ziua cu cerșitul, iar seara s-o dai pe furăciune!? Că, uite, era parcă mai ușor decât să robești ca boul toată ziua și să te dea afară orice neisprăvit de patron când îi venea lui cheful. Păi, și dacă te prindea, ce? Doar pușcăriile lor erau bine dotate cu aer condiționat, televizor și vizite ale soției săptămânal, în camere speciale
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
beteală. Mai apăru și domnul Leo cu doamna Leona, cu nasurile pe sus. Iar în urma lor, țopa, țopa, ca un caraghios, domnul Lup. Căutară o bancă mai în față, cu iarba mai deasă și mai verde, pe care ședeau un bou și o vacă. Domnul Lup rânji la ei, iar aceștia, smeriți, înțeleseră că trebuie să se retragă pe altă bancă, mai în spate. Domnul și doamna Leo se așezară tacticoși, ridicându-și cozile. Domnul Lup își desfăcu blana și o
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PA-RODII NATURALE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Duminică, 8 Ianuarie 2012 „Olarul invidiază pe olar, cerșetorul pe cerșetor.” Hesiod *** Rânjește boul de mânie. A fătat vaca. Vițelul seamănă cu ea, Săraca! Fir-ar Să nu fie! Cineva Și-a uitat dinadins Bocancii În sufletul Acestui poem. I-am umplut cu dragoste Și Cu gem... Referință Bibliografică: Pa-rodii naturale... / Nicolae Nicoară Horia
PA-RODII NATURALE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361869_a_363198]
-
o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
cedeze după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea de intrare. A fost mare tragedie când au venit și ne-au luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
care conducea secerătoarea bunicului și avea la îndemână un bici lung, împletit din fâșii de piele argăsită și îmbibate cu păcură. El mă făcea să simt lungimea și usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]