3,756 matches
-
la Palatul Elisabeta din București. Primarul de Chișinău, împreună cu premierul României, Victor Ponta, au stat la masă alături de Majestatea Sa Regele Mihai I al României. Edilul-șef al Chișinăului i-a oferit în dar Regelui Mihai o cămașă națională cu brâu. În cadrul evenimentului, Dorin Chirtoacă a reiterat invitația de a vizita Chișinăul, pentru că Regele Mihai n-a mai vizitat capitala noastră de circa 70 ani. „Am rămas impresionat. Pentru că nu cred că mai este vreo personalitate politică în viață, atât dincoace
SCRISOARE DE MULTUMIRE MAJESTĂŢII SALE REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347284_a_348613]
-
evoluția prichindeilor pe diversele „aparate sportive” aflate în parc. Nu mai e... A fost înghițit de vremurile noi, pentru a face loc stadionului Cluj Arena. Urme ale trecutului Din vechiul parc de distracții, a supraviețuit doar fântâna arteziană, încorsetată de brâul dalelor care au luat locul ierbii de altădată, din jurul ei. Și totuși... mai e ceva. Vizavi de parc, pe partea stângă a Aleei stadion, pierdut printre copacii deși, s-a păstrat un chioșc identic. O alee mică, pavată cu dale
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
bine ochii ce trebuie să-ți facă un băiat ca să te simți bine și atrasă de el. - Eleonora, lasă copilele în pace, nu te mai juca cu ele, strigă Valentina, care mai aproape de mal, unde apa ajungea abia până pe la brâu, se săpunea de zor să se spele. - Lasă-le să nu moară proaste. Trebuie să știe de mici ce și cum este cu băieții, altfel trece viața pe lângă ele. - Ce, crezi că toată lumea este într-un continuu mâncărici ca tine
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
un ton de laudă îmi zice „ Bătrâne, vezi tu acest topor? Zeci de capete am tăiat cu el. Uite! AK-47. Am ciuruit o grămadă de funduri cu această armă. Nu ți-e teamă că aș putea scoate acest pumnal de la brâu și-ntr-o fracțiune de secundă ți-aș ciopârți beregata? Ăă? De ce mă cauți? Nu ți-am zis că ăsta e drumul meu, că asta îmi este misiunea în fața lui Allah? Am aflat că ai venit să mă cauți, la
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
poți folosi și celelalte arme.” „Ai dreptate, dar dă-mi măcar o armă ceva mai dură, mai serioasă!” „Ce armă crezi că ți-ar trebui?” M-am gândit o clipă, iar apoi i-am zis zâmbind arătând cu degetul înspre brâul său „Kisu!” (cuțit!) „Vrei cuțit, cuțit să fie.” Și mi-a dat un cuțit. Îi lucea lama și-n lumina lunii. Tare mândru mai umblam printre mucioși! Iar aproape când să mă plictisesc și de cuțit, m-au luat cu
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
s-a prăbușit la doi pași de mine. Era lunganul pe care-l pocnisem. Spre uimirea mea, își revenise nenorocitul și-a reușit să mă ajungă, avea picioarele lungi, era înalt aproape cât trestia din mlaștină. Am dus mâna la brâu, la kisu, arma care mi-o dăruise tata. Frumoasă armă! Avea patru găuri de-a lungul lamei cu tăiș dublu și se termina într-un mâner împletit în fire de cupru. L-am privit pe negrotei fix în ochi. Era
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
amani hawaijui (nu cunosc calea păcii). Noaptea, când adorm, îmi visez frații și părinții stând în mijlocul satului, în jurul focului și plângând cu lacrimi sângerii. Apoi visez momentul în care tata mi-a dăruit cuțitul pe care-l purta el la brâu. Uite! Ăsta e cuțitul.” Tippu Tip m-a ascultat cu atenție. A rămas tăcut pentru câteva clipe, apoi mângâind cu degetele tăișul cuțitului și pe o parte și pe alta, mi-a zis: „Da. Se pare că nu am cum
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
îl simt în ureche colorat sărată e clipa adusă de zefir ochiul în amurg a plecat să-și caute auzul ce-l respire. Văd cântecul suferind peste râu și peștii planând peste nori în zbor pescarii prind vrăbii afundați până-n brâu în undiți zbătându-se doar un dor ... În implozia finală sub Soare putem trăi trecutul în viitorul pe care l-a trăit născutul ... într-o amurgică suflare. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Amurgică suflare, poem de Al.Florin Țene / Al
AMURGICĂ SUFLARE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348919_a_350248]
-
rău nimănui?! Mamaie zicea că era ca și un șarpe al casei. Mai speria șoarecii, șobolanii... În plus, toți de la noi credeau că fiecare sat, cu nebunul lui... Altfel nici că se putea! Îl jucau în căluș, cu pelin la brâu, de Rusalii, ca să scape de rău. Adică să-l mai sperie pe Satana că prea era uneori doar dracul gol! - Lasă-l pe ăla! Cum arăta ăsta de zicea că ar fi fost taică-tău... - Ăsta? Păi, l-am văzut
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
la ceas de seară... Să dau sărutul de iubire Din care dragostea răsare Și drum deschis spre fericire Pentru un an de sărbătoare... Să rup din luncă ghioceii S-anin femeilor în plete, Pentru băieți frumoși ca mieii Duc ramuri, brâu să dea la fete... Din nea de mărțișor femeii Să-i dau pe față dimineața, Din gura ei până și zeii Să dea zeițelor dulceața... Aș vrea să fiu un Dragobete Să-mpart iubirea peste tot: La păsări, animale, fete
DE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346826_a_348155]
-
în dar un fluier care să-i țină de urât, dar care să-i și înveselească pe oameni cu cântecele lui. În sfârșit, nașa-Iarnă i-a țesut un strai alb cu sclipiri de diamante. Ca cingătoare, i-a dăruit un brâu roșu ... cusut cu perle. Straiul era astfel conceput ... încât creștea odată cu flăcăul, rămânând alb ca neaua, oricât l-ar fi purtat. Pe la 19 ani, Dragobete avea părul negru ca noaptea și ochii verzi precum iarba mătăsoasă de pe munte, vorba îi
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
de acces al bursucilor. Și veghea începu în liniștea acestei nopți de august. Stăteam și ascultam tăcuți cum cânta vioreaua. Număram cozile stelelor care cădeau. Calea Laptelui, această puzderie de stele risipite în pulberea de lumină, încingea cerul ca un brâu cu paiete strălucitoare. Din când în când, câte un fâlfâit de aripi de liliac ne făcea să ciulim urechile. Câte un huhurez din adâncul pădurii, trimitea până la noi huhu-itul lui nocturn, chemându-și poate soața, sau speriind vreun jder care
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
deschis, sprijinit pe stâlpi circulari ciopliți cu măiestrie. N.Iorga asemănă turnul impunător ce se înalță deasupra acoperișului, în poziție centrală, cu cel al bisericii Dragoslavele-Muscel, la rândul ei inspirată de modelul mănăstirii Câmpulung. O caracteristică de valoare o dă brâul care încinge exteriorul, iar în ocnițe existau picturi de sfinți în picioare, azi șterși și din păcate nerestaurați 155. Tot pe peretele exterior (partea de sud )lângă pridvor se află portretul săpat în piatră și încastratrat în zid al lui
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
a fost al doilea portar, pictează sfinții 164. Nouă biserică în formă de corabie este mai mare decât Sf. Treime, pictată în stil bizantin( turcii au deteriorat-o la începutul secolului al XIX -lea. Avea un pridvor deschis și un brâu exterior care separă două rânduri de ocnițe. Două turle octogonale, cu baze pătrate, care apără pridvorul și mijlocul clădirii. Tabloul ctitorilor cuprinde atât ctitorii inițiali ( Pleșoienii), cât și pe cei noi, Glogobevii, fiind zugrăviți cu o 142 artă deosebită care
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
preotul bisericii, în anii 1820-1830. A treia mare biserică a Cernețiului se află pe aceeasi ulița principala, cam la mijlocul distanței între cele două anterioare. Are hramul Sfanțul Ioan Botezătorul și forma deja consacrată de navă. Clădita temeinic din cărămidă, păstrează brâul exterior ce separă cele două rânduri de ocnițe. Pisania mărturisește că a fost teminată în 1820, deci în perioada de creștere a Cernețiului, devenit un important centru comercial în zonă. A fost zugrăvita de popa Mihai “cliricul ot Târgu Jiul
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
larg, șoapte ce trezesc amintiri dragi păstrate în cămara secretă a inimii. Aud ecoul unei muzici ce-mi răscolește sufletul. E un viers încărcat de vrajă. Vraja iubirii! Încet-încet, barca se apropie de mal. Un pescar uriaș, cu barba până la brâu, coboară pe țărm, venind direct spre mine. E un lipovean bine legat, cu barba albă și ochi albaștri, sfredelitori. Cu o voce ca un tunet, îmi dă bună seara, întrebându-mă de nu cumva m-am rătăcit prin acel loc
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
le îmbrace de Paște. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute cu mătase albă, șabace și râuri iar pe ia bunicii, flori la „muscă”. Peste cămașă, bunicuțu se încingea cu „betele” făcute de mama lui, străbunica Mara, sau cu un brâu roșu care era ornat cu mărgeluțe albe, prinse cu dragoste și migală de ea, de pe vremea când el era flăcău. În Postul mare începeau “sărindarele”: În fiecare sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
ctitor de temeiu, alături de soția sa Ecaterina care ține o carte în mână (Sfănta și Dumnezeiască Evanghelie, București , 1911, care a dăruit-o la sfințire) aceștia au mai înzestrat biserica cu clopot, candelabru, strane , jilțuri, icoană ferecată, tetraevanghel. 43. Pe brâul din piartră al fațadei bisericii, se află cioblită însemnarea : In anul 1911, lucrată de mine Gheorghe Ceoroboiu în comuna Turcenii de Jos. 44. Dumitru Norocea, pictor restaurator, născut la 21 septembrie 1880, cel de al nouălea copil într-o familie
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
1975. Alte recorduri demmne de consemnat sunt cele ale lui Aditya Raut, un copil indian de 11 ani și ale italianul Salvatore Cimmino, care a executat traversarea strâmtorii în 8 ore și 18 minute... având un picior amputat! „I-auzi brâul, trece râul...! vorba unei strigături oltenești... iar noi trecem strâmtoarea Cucului de la Wellington la Picton... cât ai zice „pește”, dar nu cu brâul ci cu feribotul. Despre peripluul din Insula de Sud a Noii Zeelande într-o povestire viitoare... George
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
care a executat traversarea strâmtorii în 8 ore și 18 minute... având un picior amputat! „I-auzi brâul, trece râul...! vorba unei strigături oltenești... iar noi trecem strâmtoarea Cucului de la Wellington la Picton... cât ai zice „pește”, dar nu cu brâul ci cu feribotul. Despre peripluul din Insula de Sud a Noii Zeelande într-o povestire viitoare... George ROCA Sydney, Australia 2000-2013
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
a fi bună gospodină, harnică, curată, cuminte. Datoria fetei era să-și alcătuiască zestrea, care era formată din câte 12 rânduri de haine și schimburi ( pentru ea și pentru soț) , inclusiv 12 batiste (cevrea)pe care soțul le purta la brâu sau șold mai ales în zile festive. Pe insulă, din 1940, costumul de mireasă cunoscut a fost cel cu rochie albă (ES 285 ) Până la această dată însularele își mai aminteau că pe insulă s-a purtat și rochia numită Bindali
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
dește; Limba va simți iar gustul De sarut ce ispitește. Voi bea vin pe săturate, M-oi rătăci prin cucuruz, Doruri multe, cenzurate, Din vise m-or trezi confuz. Și-oi pune murături la beci, Iar tu, cu poalele în brâu, Vei face gemuri și ghiveci Și pâine ai să coci, din grâu. De va mai fi să apucăm Următoarea primăvară, Ce multe o să aruncăm! Dar, va fi ultima oară! Voi studia la marketing; Ce să mai car la tomberon! Doar
FĂ-MI, DOAMNE, O BUCURIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346461_a_347790]
-
acorduri de chitare Mustul să țâșnească-n spume! Pe obraz roș de fecioară, Să stropească-a gurii buze, Să ne ardă, să ne doară Mii de-nțepături confuze... Uite cum saltă rochița! De-ar fi s-o suie... pân’ la brâu, Că m-a apucat hachița, Cum curge mustul ca un râu. Dați-mi o ulcică mare, Să fie de un kil, atât! Să iau must de la picioare, Prelins pe țâțe, ochi și gât. Tare este dulce mustul! Cu toții, hai, să
CÂNTĂ, CÂNTĂ, LĂUTARE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346486_a_347815]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ZÂMBEȘTE TOAMNEI! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 662 din 23 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului zâmbește toamnei! cum știi tu, cu palmele în șolduri, legată strâns la brâu și spune-i vorbe dulci, alint-o că e tristă, ea ți-a dăruit: gutui, mere și nuci și șterge-i, în batistă, năsucul ei răcit; pe mine m-amețește că mustul s-a acrit... zâmbește toamnei! vezi că plânge
ZÂMBEŞTE TOAMNEI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346521_a_347850]
-
din prima jumătate a sec XX, destinate unor ținute de sărbătoare sau mare fast, majoritatea au mânecă tripartită și altița- elemnt de veche tradiție, mânecile sunt ample, largi la capăt, unele cămăși sunt despicate la piept foarte adânc sau până la brâu, caracteristică surprinsă de Elenă Secoșan pentru ciupagul de Mehedinți 9. Identificarea și studiul materialului din această parte a Mehedințiului, aflat în teren, ca și a grupei de piese de port înrudită cu ciupagul-cămașa întreaga, a ciupagului din Zona de Sud
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]