2,230 matches
-
fi purtată și în a doua parte a veacului respectiv, fiind similară, ca formă și decor, exemplarului de la Cireșanu - Prahova. În mormintele din afara bazinului au fost descoperite piese diverse: cercei, ace de păr, fibule romane târzii (cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei), brățări din fier, mărgele de chihlimbar (Roman-Cartierul N. Bălcescu) și o brățară din bronz (M1 de la Valea Lupului). Ritul și ritualul de înhumare dezvăluie, pentru această etapă, caracterul posibil creștin al defuncților, nu doar din Bazinul Bârladului, ci și din afara lui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
similară, ca formă și decor, exemplarului de la Cireșanu - Prahova. În mormintele din afara bazinului au fost descoperite piese diverse: cercei, ace de păr, fibule romane târzii (cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei), brățări din fier, mărgele de chihlimbar (Roman-Cartierul N. Bălcescu) și o brățară din bronz (M1 de la Valea Lupului). Ritul și ritualul de înhumare dezvăluie, pentru această etapă, caracterul posibil creștin al defuncților, nu doar din Bazinul Bârladului, ci și din afara lui (cu excepția celor din cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei). b) Pentru secolele VI-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
caracteristici, incerte privind apartenența etnică și religioasă a defuncților: poziția scheletului pe spate, orientat V-E, cu mâinile pe lângă corp sau pe abdomen. Inventarul lipsește sau este sărăcăcios (maxim două obiecte de port), păstrând aceleași obiecte de podoabă sau vestimentare: brățări din bronz (M2-Secueni), catarame din bronz, bizantine, una pentru centură (M2-Săbăoani), iar alta de tip Sucidava având placa ornamentată cu cruce și semilună ajurate (mormântul de înhumație de la Dănești). Ultimul exemplar se evidențiază prin ornamentul creștin, crucea cu brațe drepte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de săpăligă, otic, topor, foarfec, ac, cui, verigă, lacăt (fragmentar) și un cârlig de undiță; obiecte de port din os, lut, piatră, fier, bronz și argint: catarame (6), mărgele din os și lut (2) și câte o aplică, inel, ac, brățară, cercel și cruciuliță (ultima din piatră); obiecte diverse din lut și piatră: 16 fusaiole de lut (o excepție, una din plumb, decorată cu două cruciulițe), cute (9), două creuzete lut, două tipare de gresie, pentru turnat sfere și altul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pl. XL-XLI), majoritatea agricole (cuțite, cosoare, săpăligi, seceri, un otic) aduc cu exemplarele găsite la Curcani - Ilfov, Dragosloveni - Vrancea, Bârlogu - Argeș, Floreni, Bârlălești, Fedești, Codreni, Giurcani -Vaslui, Fundu Herții - Botoșani, Sinoasa - Iași ș.a. La piesele de port (catarame, aplice, verigi, brățări, mărgele, cercei și inele, ultimele două categorii fiind reprezentate doar de câte un exemplar) se remarcă detaliul artistic realizat de meșterii autohtoni și bizantini; o parte dintre ele au fost realizate local, în ateliere specializate, însă cele mai multe provin din importuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), piese de harnașament (2), greutăți din lut (2), clopote (2), precum și piese de port, pandantive (3), mărgele (2), brățări (2), inele (2), nasturi (2), iar cele mai puține (câte un exemplar) sunt obiectele de vestimentație ori anumite unelte, din afara celor amintite. Datorită materialelor componente, obiectele din siturile bazinului au fost împărțite după cum urmează: a) ceramica, modelată atât la mână
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
2), și câte un exemplar de cui, ciocan, pilă, pensetă, ac, otic, pinten, cârlig de undiță, vârf de lance, tub și spatulă din os; c) obiecte de port din os, lut, piatră, bronz, fier și argint: pandantive (3), mărgele (2), brățări (2), inele (2), nasturi (2) și câte o aplică, cataramă, verigă, cercel, nasture și buton; d) obiecte diverse din lut, piatră și metal: 26 fusaiole de lut (la care adăugăm una dintr-o vertebră de pește), cute (8), piese de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
epocii arpadiene, fiind un accesoriu de vestimentație (se agăța de îmbrăcăminte, în dreptul pieptului). Cât privește măiestria meșterilor, fie autohtoni sau bizantini, aceasta se remarcă prin intermediul aplicei din argint, semisferică, decorată cu proeminențe în tehnica au repoussé (Dănești), a celor două brățări din sticlă (Dodești), a mânerelor din os, unele decorate cu cercuri concentrice (Dănești) sau a schițării chipului uman, pe o bucată de gresie (Gara-Banca) - pl. LXVI; LXIV/8, 11; LIX/1. În cazul armelor și uneltelor, necesare membrilor acestor comunități
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
morminte, doar trei erau de incinerație (M79, M80, M81), depuse în vase, modelate la mână (M80) sau la roată (M79, M81), la adâncime mică (0,20-0,35 m) și lipsite de inventar, cu excepția M81 (fragmente de la fusaiole și de la două brățări din sticlă). Majoritate mormintelor de înhumație erau depuse în gropi de formă rectangulară, fiind orientate de regulă V (capul) - E (picioarele), uneori cu mici deviații, la adâncimi ce variau între 0,60-1,10m. Defuncții erau fie întinși pe spate, cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai puțin la cele cu oseminte masculine (7). Fuseseră depuse vase ceramice, modelate la mână și la roată, decorate cu linii orizontale sau vălurite, arme (cuțite, pumnale, vârfuri de săgeți), obiecte de podoabă (cercei, inele de metal sau din os, brățări, pandantive din bronz, aramă și argint, mărgele din piatră ori din sticlă multicoloră) și vestimentare (catarame și nasturi globulari). Obiectele casnice (amnare, cute, ace, cârlige, fusaiole) încheie gama diversității inventarului funerar din cimitirul de la Brănești. Potrivit trăsăturilor antropologice și a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
femei). Inventarul funerar, prezent în numai 22 de morminte, conținea ceramică, modelată la roată (ornamentată cu linii incizate orizontale și vălurite, unele cu ștampile în relief pe fund, ca niște mărci de olar), obiecte de podoabă (cercei de tâmplă, inele, brățări, pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice (cuțite, amnare), care a determinat o încadrare cronologică a necropolei în intervalul secolelor X-XII. Dispoziția planimetrică a mormintelor de înhumație, grupate în latura nordică, față de cele cenotaf, delimitate în zona
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au găsit mai multe cuptoare speciale de topit (Dodești, Gura Idrici, Bârlad-Prodana) și câteva tipare, cu forme diferite de prelucrare, îndeosebi pentru piese de port, majoritatea acestor artefacte veneau din Bizanț, iar multe obiecte de podoabă și vestimentație (cercei, inele, brățări, pandantive, mărgele, aplice, butoni, catarame, fibule), împreună cu piese creștine (cruci) au fost preluate de către membrii comunităților vechi românești. Alături de piesele menționate, au pătruns în arealul amintit și obiecte uzuale, de regulă unelte din fier, necesare activităților casnice, agricole și meșteșugărești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tipologică și materială impune o selecție și, totodată, o dispunere pe categorii: Obiecte de podoabă: cercel de tip bizantin din argint, lucrat în tehnica filigranării (Dumești - Vaslui); inele din bronz cu chaton circular, uneori decorat (Oncești - Bacău și Negrești - Vaslui); brățări fragmentare din sticlă (Dodești - Vaslui); mărgele din chihlimbar și calcedoniu de la Chircești-Miclești, Vaslui; pandantive: unul cordiform, din metal alb (posibil argint), de la Dănești - Vaslui, altul este decorat cu puncte și linii, fiind o piesă de harnașament (Rateșul Cuzei - Vaslui), câteva
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
modelate la mână ori la roată, ultimele decorate cu linii orizontale și vălurite, obiecte din piatră (cute, tipare), os (străpungătoare), lut (fusaiole, creuzete) și din fier (cuțite, dălți, un topor, o seceră, un cosor). Dintre obiectele de port semnalăm două brățări, o cruciuliță, o aplică și un nasture. Întreg materialul este datat în secolele VIII-IX. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa și Gh. Coman; săpături sistematice, 1967-1975, D. Gh. Teodor, Gh. Coman, C. Bloșiu, V. Bazargiuc (1967), A. Nițu (1969
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în magazinele de covoare și te-ai tîrît pe covoare. ai trecut prin cîteva magazine de bijuterii și ai încercat tot felul de bijuterii pe corpul tău gol. ai alergat gol în parcul municipal și ai împodobit arborii cu inele, brățări, medalioane, broșe, lănțișoare și agrafe de păr din aur încrustate cu pietre prețioase. te-ai lipit de arbori, i-ai înlănțuit cu brațele, i-ai strîns tare în brațe, i-ai îmbrățișat. te-ai tăvălit prin ierburile sălbăticite. te-ai
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
dădu nici un semn de supărare. Făcu el însuși un salut din mână lui Felix, cu obișnuitul aer placid și timid, părând a fi uitat cu desăvârșire incidentul. Cât despre Olimpia, ea nu făcu nici o dificultate morală, ocupată să admire multele brățări ale doamnei Iorgu, care își scotea greoi și cu multă amabilitate bijuteriile, spre a face plăcere musafirilor. Totuși, Felix era tulburat. Titi se afla exact în fața lui, de cealaltă parte a mesei, cu niște bucăți de hârtie de bloc, pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aere misterioase în odaia lui, Felix află sensul urmăririi. Stănică închisese ușa cu precauție și vorbea lui Felix ca și când ar fi fost vorba de vreo problemă importantă pentru G. Călinescu toată lumea. Iată despre ce era vorba: Aglae avea unele bijuterii, brățări de aur îndeosebi, cam demodate, dar, în orice caz, de o valoare materială indiscutabilă. Aurica le socotea, întotdeauna, ca destinate ei. De la o vreme, Aglae găsea că în casă sunt o mulțime de "boarfe" care încurcă odăile. Vându unele mobile
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și ea cu ei. Ei bine, Aurica, bănuind-o, a urmărit-o și i s-a părut că mă-sa umblă pe la bijuterii să vândă ceva. Atunci a desfăcut, cu un ac de cap îndoit, scrinul, unde știa că sunt brățările și a văzut că lipsesc. A fost scandal mare, să nu spui nimănui. Aurica a plâns, a țipat, soacră-mea a pălmuit-o că umblă la scrin, și celelalte. Acum s-au împăcat. Foarte bine. Cine știe ce învoială au făcut împreună
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu bani. Se așezară la o masă, cerură câte ceva, cu economie, priviră împrejur. Stere se uită la femeile de la mesele vecine și parcă atunci deschise ochii asupra lumii. Altfel arătau. Frumoase, subțiri, vesele, împodobite și tinere. Pe mâinile lor străluceau brățări și inele de aur. Se jucau cu mărgelele de la gât și beau din paharele aburite. Se uită și la a lui. Lina avea pe față o oboseală abia ascunsă, și rochia ei, făcută cu luni în urmă, ședea rău pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Vezi, mă, vezi c-așa-i? Păi tu nu te uiți la ea ce ochi are? Asta-i curvă descântată, c-un plan te vinde, cu altu te cumpără! Și așa era. Ce nu-i căra hoțul? Mărgele și inele, brățări și câte alea, dar de învins n-o învingea, codana nu-i da carnea ei. N-o slăbea. Seara, grămadă era la "Doi curcani", unde cânta Sinefta. Se uita. Se mai lipea vreun gagistru de avea parale. Pleca cu el
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
umerii frumoși ai țigăncii. O fetișcană îi pieptăna părul lung și-i așeza cocul. I-a înfipt câteva arcuri de os alb în el, n-o mai cunoșteai. Brațele lungi rămăseseră goale până sus și ibovnica își potrivea pe ele brățările, furate și alea de Bozoncea și aduse de dragul ei. Și cum călca! S-a sculat în picioare și s-a-nvîrtit prin odăi. Stăpânul îi cumpărase pantofi scumpi, mici, cu barete argintate, de-ți luau ochii. Se bunghea și Nicu-Piele, se uitau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cele mai întinse situri de orașe ale civilzației din Valea Indusului, aflate pe teritoriul statului Pakistan, se numără un bust de piatră al unui preot cu barbă și o figurină de bronz a unei dansatoare zvelte, cu un șir de brățări pe brațul stâng. Mohenjo-Daro, care se întindea pe o suprafață de cca 60 de ha, avea o colină-citadelă, ce dădea spre o zonă rezidențială, cu un sistem bine planificat de canalizare; printre clădirile publice se numărau un grânar, o clădire
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
altfel, În proporții diverse, și În cărțile următoare. O TEMĂ CU VARIAȚIUNI După experiența constructivist-integralistă din versurile anilor 1924-1925, poemul Colomba, publicat În 1927, deschide o altă perspectivă scrisului său, pe care cărți ca Ulise (1928), Plante și animale (1929), Brățara nopților (1929) o vor consolida. Schimbarea e vizibilă, mai Întîi, la nivel așa-zicînd tematic: Colomba e un poem Închinat exclusiv iubirii, o odă sau un imn erotic. Observația aceasta n-ar spune mare lucru, dacă n-am adăuga că are
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
metropolei moderne, sub imperiul particularei sale aspirații de comunicare / comuniune cu elementele: sensibilitate al cărei fond romantic poetul român e departe de a-l renega. CONTINUĂRI: ITINERARII NOCTURNE Nu alta, În esență, decît În Ulise e direcția urmată În volumele Brățara nopților și Plante și animale, tipărite, ambele, În 1929. Despre cel dintîi (scris, cum menționează poetul, Între iunie 1927 - august 1929, deci În proximitatea Colombei și, În parte, paralel cu Ulise) s-ar putea spune, sumar, că este o directă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
la limită a rețelei analogice. Apropierea, mai mult decît oricînd În opera lui Voronca, de dicteul automat suprarealist se impune de la sine: „stupefiantul imagine” n-a fost niciodată utilizat Într-o atît de mare măsură la poetul nostru ca În Brățara nopților, unde libertatea asociativă nu cunoaște, practic, nici o Îngrădire. Pe de altă parte, Însăși „mecanica” textului, prin care un termen al ecuației metaforice atrage... automat după sine o nouă Înlănțuire metaforică, orientează spre același procedeu. După cum predominanța imaginarului nocturn și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]