1,323 matches
-
În Istoria naturală, Pliniu cel Bătrân (23 - 79), după ce sintetizează cu exactitate cunoștințele acumulate În domeniul metalurgiei În general și a fierului În special, scrie: „Cei care extrag fierul procură omului o unealtă admirabilă dar primejdioasă. Căci cu această unealtă brăzdăm pământul, sădim pomi, lucrăm grădinile roditoare și, tăind lăstarii sălbatici ai viței de vie, o silim să Întinerească În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În Istoria naturală, Pliniu cel Bătrân (23 - 79), după ce sintetizează cu exactitate cunoștințele acumulate În domeniul metalurgiei În general și a fierului În special, scrie: „Cei care extrag fierul procură omului o unealtă admirabilă dar primejdioasă. Căci cu această unealtă brăzdăm pământul, sădim pomi, lucrăm grădinile roditoare și, tăind lăstarii sălbatici ai viței de vie, o silim să Întinerească În fiecare an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
numai de bine! Bucurii și sănătate, Mult noroc și spor în toate! Pace și zile senine În tot anul care vine! La anul și La Mulți Ani! Aho! Aho, aho, ho-ho, Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe a brăzda, Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug, Pentru brazda de sub plug. Doamne binecuvântează, Casa care o urează Plugușor cu patru boi, Plugușor mânat de noi. Sus pe cer că strălucește
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
numai de bine! Bucurii și sănătate, Mult noroc și spor în toate! Pace și zile senine În tot anul care vine! La anul și La Mulți Ani! Aho! Aho, aho, ho-ho, Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește Și începe a brăzda, Pe la case a ura. Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug, Pentru brazda de sub plug. Doamne binecuvântează, Casa care o urează Plugușor cu patru boi, Plugușor mânat de noi. Sus pe cer că strălucește
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dând astfel o imagine de haos și nesiguranță. Cea mai mare parte a peșterii prezintă aspecte r ruiniforme similar cu relieful din imediata vecinătate a Pietrelor Doamnei. Săpată în calcar de culoare alb-cenușiu, calcar în care se văd crăpături ce brăzdează tavanul și pereții în toate direcțiile, contrastând cu petele de c culoare albă ale scurgerilor de montmilch șiroit de-a lungul unor crăpături, în ansamblul ei, peștera e este mică, lipsită de formațiuni carstice concreționate (stalactitice, stalagmitice, c coloane, gururi
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
semnificative acorduri afective. Taina culturii române - ne previne criticul - trebuie căutată în "binecuvântatul pământ carpato-dunărean": Cine ține cu adevărat s-o pătrundă, trebuie numaidecât să vadă cu ochii lui cum curg apele, care ne mărginesc țara, și cele care o brăzdează, vărsându-se toate în aceeași mare, să audă cu urechile lui, de la rădăcina unui pin secular, fâșâitul de deasupra codrilor, săi străbată cu piciorul reliefurile până înăuntrul cetăților muntoase, și mai ales aci, să cunoască acele capodopere unice săvârșite de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ripostează. Îndură până la desfigurare. Dacă n-ar fi acestea forme ale lașității și oportunismului, ar fi forme ale martiriului. Multor profesori le place la catedră. Interacțiunea cu tinerii care rămân frumoși în ciuda oricăror gânduri destructurante dar trecătoare care le-ar brăzda inima, e întremătoare cu condiția să nu întinzi înaintea lor așteptări pe care ei înșiși nu le au. Evoluția unui tânăr e imprevizibilă. Nici nu bănuiești ce declic se poate produce în orice secundă în oricare dintre ei dacă nimerești
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
bănuitor orice cuvânt rostit de oamenii care-I ies în cale; fiecare pas pe care îl face impune gândurilor și sentimentelor sale o datorie, o sarcină. Are auzul fin și e impresionabil, e un om cu experiență, sufletul său e brăzdat de răni provenite din arsuri...” (p.136) Totuși, nu se privește cu simpatie. Dimpotrivă, îl încearcă un dezgust copleșitor privindu-se: „Îmi e scârbă de mine însumi; chiar și mâinile mi se par respingătoare; Această ținută nerușinată, neglijentă a mâinilor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
creativității. Ieșire sub forma unei necurmate unduiri a cărei imagine e dubla reflectare a ascunderii și neascunderii, a mișcării spre ființă și a rămânerii în ființarea pură: "oglindă călătoare, cer mobil" (Râul). Dialectică a unei răsfrângeri încrucișate pe un fundal brăzdat de alternante aparențe și apariții: Când repezi, când sticloase, și umede și rare,/ În orbul mării limpezi - tezaur negrăit -/ Răsfrângeri fără număr, pe rând au oglindit/ Multipla aparență și vecinica schimbare.//...// Și sus, prin golul nopții - mai trist și mai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
timpul lor e imprimat, o, prietene, în respirația spațiului, în proiecțiunea lui de energie"8. Un intermundiu diafan, nevăzut prin sine, euritmia trepidantă în care "armonia țese cu aripa ei, prin firele lumii, o zare măiastră de tonuri"9, transparența brăzdată de forme ale zbaterii, unduiri întrezărite ca într-un vis ce deschide peisajul cerului etern. Nu surprinde faptul că "în transparența de oglindă a nopții", în "diafaneitatea nopții"10, "tremura aripa unor imense paseri diafane" iar zarea țesută de aripi
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ele locul posibil./ Și abia în felul acesta/ realul există". Nimic nu este în absența ființei, nici chiar - cu atât mai mult - rostirea prin care ea arată calea, prefigurându-și ivirea. În toate ea își are locul posibil, luminișul realului brăzdat de imagini diafane - "azur fără hotare", "praguri licărinde", "tăcerea ca o undă" - și, mai presus de toate, "lumină fără capăt" care le proiectează pe ecranul poemului.46 Ce se vede, ce se spune în lumina aceasta? "Marea paranteză a lucrurilor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
tectonici a posibilului sau chiar a condiționalului intuibil. Totul se resoarbe în informul subliminal, în materia pură și în privirea tactilă - virgină - a începutului. Un început neînceput, infra-real, pre-originarul de dinainte de timp și de moarte, nerostibilul preformării: un pământ ondulat, brăzdat de emoția regăsirii numelui, a ipseității subiectului defunct. Un nume pe care nu îl avem, dar sub care stăm; nume a-nume, în bernă, o parolă neagră, "punctul negru" din care se ridică poemul. De aici începe imaginația. Ea "a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
rugos și neted) este bogat și dispus în jurul nucleului, fiind continuat de aparatul Golgi și de granulele secretorii. Mitocondriile (mai curând rotunde decât ovale și mai curând mici decât mari) sunt numeroase și dispersate între celelalte organite celulare. Citoplasma este brăzdată de o rețea de microtubuli și filamente, care realizează un sofisticat sistem de comunicare, de compartimentare a celulei și de transport a produșilor secretori în mediul din jur. Ca și alte celule epiteliale, celulele β sunt polarizate: polul bazo-lateral este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
unde numai greața l-ar putea curma, înrolând clandestin forțele haosului în spasmele incontrolabile ale vindecării. Greața ca paratrăsnet lăuntric al omului împotriva unei dinamici vertiginoase în care apetiturile sale intră, ca dispozitiv de apărare împotriva dorințelor excesive, ce-i brăzdează ființa cu bezna ascuțită a insațiabilului. Cortul începu să se învârtă ca roata unei mori de vânt dinaintea privirii prea străpungătoare a arhitectului; precaut, descălecă de pe taburetul cam mârțogit ce-i fusese alocat și părăsi pentru câteva minute adunarea, îngăimând
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
palpitândă, frământată și înspăimântată de dinaintea-i îi trebuia lui; ar fi putut jura că alta hărăzită lui nu exista. Se arcui a curcubeu protector deasupra ei, într-un salt avântat mult dincolo de sine. Își afundă fața în lutul ei umed, brăzdat de râuri de sudoare. Apoi se rostogoli pe o parte și o ridică în palme deasupra capului, cu tot cu șerpăria-i de zvârcoliri luminiscente, pentru a o cuprinde cu privirea. Fu orbit iarăși de podoaba traficantă de sclipiri și silit să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
principate sub egida Coroanei ungare, cu scopul de a contrabalansa influența în creștere a Lituaniei și a stăvili, mai ales, puterea Poloniei care, după ocuparea Haliciului, în anul 1349, urmărea ieșirea la Marea Neagră pe văile râurilor Nistru și Prut, ce brăzdau Valahia Minoră de la nord-vest spre sud-est. De aceea, și Ludovic se grăbea să acorde brașovenilor în anul 1358, așa cum dăduse bistrițenilor, îndată după instaurarea lui Dragoș în anul 1353, un privilegiu, în virtutea căruia să meargă „liberi și siguri cu mărfurile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
prin urechile acului; cu toate acestea, eram mulțumită că săvârșisem un gest cu-adevărat gratuit". Într-o altă seară, tânăra îl ispitește din nou pe diavol, acceptând să joace o partidă de minifotbal "cu un tânăr flăcău care avea obrazul brăzdat de o cicatrice roz". Înșelându-se cu privire la intențiile fetei, băiatul o invită să tragă cu pușca la țintă și insistă să plătească toate partidele. Îi face cunoștință cu un prieten de-al lui și-i oferă o cafea-cremă. Dintr-o dată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ofițer german, refuză până și să-l privească ori să-i adreseze vreun cuvânt. Tulburarea pe care o încearcă nu este trădată decât de niște semne imperceptibile: o ușoară roșeață a feței, un tremur al degetelor, o cută ce-i brăzdează fruntea. Fata se închide într-o tăcere ostilă, încăpățânată. Și totuși, sub această tăcere clocotește "ca sub luciul domol al apei, încleștarea viețuitoarelor din adâncul mării, [...] viața submarină a sentimentelor tainice, a dorințelor și gândurilor care se dezmint și se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
anotimp, rezervîndu-și decorul nupțial pentru lunile de primă-vară, cînd florile de măr declanșează o adevărată beție suavă de colorit și miresme. Și să nu uităm impresionanta vecinătate a lanțurilor de munți Tian-Șan, impunătoare și spectaculoasă frontieră dintre Kazahstan și China, brăzdată de uriașe prăvălii de stînci de parcă oasele maicii pămînt ar ieși la iveală acolo, în acea depărtare unde am aterizat într-o ploioasă dimineață de mai, după cea mai scurtă noapte din viața mea. Ploaia care ne-a întîmpinat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
un mare actor În vreun oraș al țării, daca nu preot. N-am ajuns nici unul, nici altul. Dar Alexandru Gh. Tăcu nu numai prin costumație ne fascina. Avea și niște ochi mari, cănd Întunecați În orbite, cănd deschiși a mirare, brăzdați pe partea de sus cu sprâncene stufoase, voievodale, niște gene care schimbau macazul ochilor de la o clipă la alta, un nas care sesiza totul, gura bogată, cu buze care măcinau și capitalizau gânduri fel de fel, o frunte Înaltă totdeauna
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
secundare de aici sunt larg deschise, neevoluate din cauza sărăciei debitului de apă și a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au un început de eroziune regresivă, scoasă în evidență prin râpile care brăzdează capricios câmpul dezgolit al dealurilor de aici. Interes deosebit prezintă valea Lohanului și din punct de vedere antropogeografic. Într-adevăr, când privești harta topografică sau când te afli pe teren, în excursie, ceea ce îți atrage imediat atenția în ceste locuri
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
hârtopurilor și a coastei, alături de o sărăcie din ce în ce mai simțită a apei potabile, izvoarele fiind sărate ori sălcii. În rezumat, privitor la valea Lohanului putem spune că: Aă formarea acestei văi este mai nouă decât a multora din văile râurilor ce brăzdează Podișul Moldovenesc, ea pare însă a fi mai veche decât aceea a Crasnei vecine de la Nord și Nord West; Bă în bazinul Bârladului, Lohanul este arteră hidografică periferică, reprezentând, indirect, maximum de înaintare spre răsărit a bazinului râului Siret, în defavoarea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cedăm pana lui Joseph Holzner - a fost rostit cuvântul purtător de mântuire: «Eu sunt Isus», căruia i-a urmat ca o mustrare delicată un alt cuvânt: «...pe Care tu Îl persecuți!». În același moment, i-a apărut Chipul divin, strălucitor, brăzdat de linii purpurii: sângele creștinilor pe care el îi martirizase, se prelingea aici în picături grele. A fost cuprins iarăși de un fior prelungit, de un fulger de lumină: gândul la Trupul mistic al lui Cristos, Care suferă în membrele
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Preotul a început obișnuita slujbă de sărbătoare și apoi a dat citire unei lungi liste de pomenire a celor trecuți la cele veșnice din timpul celui de al doilea război mondial. Deodată atmosfera s a schimbat. Râuri de lacrimi au brăzdat fețele mamelor și fraților celor pierduți pe front. Pentru a se mai înviora situația, domnul director s-a adresat cadrelor didactice prezente să-și înceapă programul. Învățătoarea mea s-a apropiat de mine și mi-a zis: Du-te tu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de lucru. Rupeți știuleții de păpușoi de pe strujeni și-i despănușați! Îi puneți apoi în coșărci! Noi am încremenit. Ne era frig și ne speria cât de multe popuri erau. Am început treaba. Vai de mâinile noastre! Pănușile aspre ne brăzdau palmele ca niște brici. Coșurile se umpleau și câte doi băieți mai "răsăriți" le duceau pe aria șurii. Așa am muncit până după-amiază, fără să ne ofere vreo "prescură" sau o gură de apă. Eram murdari, obosiți și flămânzi. Pe deasupra
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]