1,535 matches
-
De la început, personajul e plasat sub zodie funebră. Mistuit de chinurile geloziei fără leac, Ibis năzuiește să-și ia drept complice infernul și e dispus să-și pună averea la bătaie ca să dispară Ovidiu. El plănuiește să apeleze la un brav gladiator/ Ce are meseria de crunt omorâtor cu gândul ca acesta să-i ucidă pe poet și pe iubita lui ca amândoi alăture să peară (I 1). Din punctul de vedere al funestului personaj, dispariția definitivă a rivalului său e
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Brăila, mergea greu, susținută de Caterina, iar Nel se târa, epuizată, alături de ele. Până la urmă, Constantin a fost nevoit să împartă bagajele cu Caterina, ca s-o ducă în brațe pe Nel. Pentru a face puțină schimbare, deschise micuțul și bravul Macintoch pe care ucenicise. Surpriză! Aparatul îi livră două texte scurte, de fapt, două începuturi rămase fără continuare, scrise la o distanță respectabilă unul de altul. Aparțineau aceluiași arhipelag cu această ultima insuliță pe care ea își organizează rezistența. De parcă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de avangardă Laurie Anderson. În vreme ce Madona se prezintă adesea în ipostaza de subiect suveran care își domină mediul și îi controlează pe cei din jurul ei, artista Laurie Anderson prezintă imagini mai egalitariste ale relațiilor sale sociale. În Home of the Brave, un documentar din 1986 despre spectacolele sale, ea apare și dispare din conversațiile cu membrii distribuției, adesea plasîndu-i într-o poziție privilegiată pe ceilalți artiști sau prezentînd membrii ansamblului cîntînd și dansînd; în aceste scene, Anderson adesea se retrage spre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că este nemaipomenită, că ea domnește asupra tuturor. Această autoreferențialitate narcisistă și această autopromovare este poate tocmai sensul latent al tuturor imaginilor care o prezintă și care spun neîncetat "Madona! Madona! Madona!" Interpretarea lui Laurie Anderson din Home of the Brave oferă, dimpotrivă, fragmente de semnificație care nu se încheagă într-un sistem clar de semnificații. Textul său rupe, în manieră postmodernă, înșiruirea de sensuri, iar imaginile și sunetele nu au legătură cu nimic în special și nu au înțeles. Mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nou sound electronic și cu imagini create pe calculator pentru a produce un nou tip de spectacol și de artă multimedia o "implozie" postmodernistă între artă "înaltă" și "comună" și genuri muzicale familiare. Într-o secvență din Home of the Brave, spune: "Bun venit în spațiul artei dificile" și apoi interpretează piesa "Language is a Virus From Outer Space" ("Limba este un virus din spațiul cosmic"). Acompaniamentul muzical amestecă voci de cîntăreți de blues, cu ritmurile de jazz produse de saxofon
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Ca și John Cage, Anderson pare să sugereze că sunetul însuși poate fi considerat muzică și că el transgresează orice graniță în muzică, aducînd laolaltă sunete familiare și altele noi, produse prin mijloace electronice. În mod similar, Home of the Brave combină numerele muzicale cu narațiunea, cu fragmente din viața de zi cu zi, cu elemente de dramă și comedie și cu elemente multimedia. Ca urmare, într-o manieră avangardistă, Anderson utilizează tehnici postmoderniste pentru a pune problema artei și lărgește
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
între modernismul robust și creativ și postmodernismul plat și tern, așa cum susțin unii. Ci, mai degrabă, este discutabil faptul că strategiile Madonei sînt strict moderniste, în vreme ce Laurie Anderson utilizează strategii postmoderniste în unele din creațiile sale, precum Home of the Brave. Madona proiectează un stil, o viziune și o voce cu o puternică notă individuală și încearcă să producă texte complexe și novatoare sub forma videoclipului muzical. O parte din operele sale descompun imagini familiare, proiectează semnificații complexe și polisemice care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
concertelor mai vechi ale lui Laurie Anderson din seria "United States" conținea o cantitate mai însemnată de comentarii sociale, reflecții asupra culturii, societății, tehnologiei și chiar o viziune individuală mai distinctă decît imaginile dispersate și descentrate din Home of the Brave. Fapt care i-a dezamăgit pe unii critici care au scris despre turneul ce a precedat filmul: "ceea ce a dezamăgit a fost caracterul fragmentar al serii. În monumentalul spectacol în patru părți prezentat în două seri la rînd, intitulat "United
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nu reușesc decît să redea binecunoscuta aură andersoniană." (John Rockwell, New York Times, 4 martie, 1986, C-13) Criticul, desigur, nu înțelege că de la modernismul și critica socială prezentate în "United States", Anderson se îndreptă către postmodernismul din Home of the Brave. Un recenzent al filmului scria: "Mă așteptam ca Anderson să continue să prezinte aspectele mult mai serioase din "United States", adîncindu-și comentariile pe tema nebuniilor personale, culturale și sociale proprii timpurilor noastre. Însă acum ea pare mult mai puțin interesată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o arheologie a viitorului, cu scopul de a delimita structurile, tendințele și dinamica prezentului. Aceste "sisteme de alarmă la distanță" ne oferă povești morale care ne sugerează consecințele viitoare ale unor tendințe și fenomene specifice din prezent. Ca și în Brave New World, 1984 și alte romane bazate pe predicții ale viitorului, opera lui Baudrillard și cea cyberpunk ne oferă atît o cartografiere cît și cîteva sfaturi terapeutice. Extrapolînd, din perspectiva unor tendințe tehnologice, culturale și sociale prezente, către o serie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
oprește la părerea că o luptă se dă între trupele turce și pompierii români. și acesta era adevărul. [...] Din fericire, înțelepciunea comandantului otoman nu întârzie să pună capăt unei lupte care n-a fost decât o neînțelegere, luptă în care bravii noștri pompieri găsiră prilejul să facă astfel ca curajul lor să fie admirat de către dușmanii lor chiar. Ei probară, o dată mai mult, că românii n-au degenerat. A doua zi mi se oferi Prefectura poliției, pe care o refuzasem altă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
înceta focul. Escelenția sa, atinsă de propunerea mea, mi-o priimi îndată; dar generalul Duhamel se opuse, arătând că era prea târziu.] Printr-o fericire neașteptată ingeniozitatea comandantului otoman peste puțin puse sfârșit acestei lupte, provenită din neînțelegere, în care bravii noștri pompieri găsiră ocazia de a face să le admire curajul chiar inamicii lor, probând încă o dată că românii sunt demni de străbunii lor. A treia zi după aceasta, zi de care cei mai mulți dintre noi își pot aduce aminte și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
146; ” 32, Calea Rahovei, 200; ” 33, str. Egalității, 9; ” 34, str. Radu-Vodă, 6; ” 35, str. Călărașilor, 4; ” 36, str. șerban-Vodă, 27; ” 37, str. Fraților, 1; ” 38, Calea Văcărești (la abatoriul Comunei); ” 39, str. Foișorul, 81; ” 40, Calea Văcărești, 159; ” 41, str. Bravului, 13; ” 42, str. Campoducelui, 24; ” 43, str. Vitanul, 1; ” 44, str. Iepurilor, 15; ” 45, str. Olteni, 62; ” 46, str. Lucaci, 59; ” 47, str. Zefirului, 10; ” 48, str. Delea-Vechie, 15; ” 49, șos. Iancului, 68; 280 addenda Circumscripția 50, șos. Pantelimon, 53
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
școala de Aplicație. Sala de arme, str. Occidentului (pp. 334). Expoziții: Expoziția permanentă pentru artiști, str. Stavropoleos (curtea bisericii) (p. 335). Gimnazii: Gimnaziul Cantemir, str. Primăverii, 9, director, Pană Constantinescu; Gimnaziul Lazăr, Calea Moșilor, 23, director, M.I. Ghimpa; Gimnaziul Mihai Bravul, str. Rotarilor, 9, director, C. Stoicescu (p. 339). Piețe: Halele Centrale; Piața Mare; piața Ghika; Piața Mică; Piața Amzii (p. 339). Hoteluri: Hotelul d’Angleterre (M.E. Weinberger), Calea Victoriei, 42; Hotel Atena (C.N. Ayuros), Calea Moșilor, 111; Hotel Avram, str. Bibescu-Vodă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
școala de comerț (lb. franceză); M. Berar, doctor în filozofie, profesor la școala normală superioară (lb. germană); H. Lolliot, bacalaureat al Universității din Cambridge (lb. engleză); Gr. Tocilescu, profesor la Facultatea de Litere (istorie); I. Mărăscu, profesor la gimnaziul Mihai Bravul (geografie); șt. Hepites, inginer, doctor în științe (fizică); G. Gogu, profesor la Fa cultatea de științe (matematică); A. Vitzu, profesor de științe (științe naturale); dr. I. Felix, profesor la Facultatea de Medicină (igienă); P. Ionescu, fost elev al [școlii] de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Național, str. Diaconeselor, 1; Mezzardi, str. Teatrului, 7 bis (p. 357). Pictori de biserici: Serafim, Ant., Calea Rahova, 40; Tatarescu, C.M., Calea Plevna, 19 (p. 357). Farmaciști: Alessandriu, Ch., La Sf. Pantelimon, Calea Victoriei, 79; Belciugățeanu, C., La Heliade, șoseaua Mihai Bravul, 4; Bruss, Fr., La Speranța, farmacie și drogherie, Calea Victoriei, 26; Bruss et. Comp., La Apollo, Calea Grivița, 23; Bruss, I.C., La Hygiea, str. Primăverii, 16; Czeides, A., La Coroana de Aur, str. Colței, 23; Ciura, Aureliu, I., Farmacia națională, farmacist
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și fama cu trâmbița ei. în toată țara se fac alegeri comunale pe 4 colegii, cum erea legea de atunci. anul 1878 47 românești în Capitală s-a dat un înalt ordin de zi pe armată din care cităm începutul: „Bravi oșteni! Țara, prin delegații ei, împreună cu Capitala, împodobită ca niciodată și însuflețită de cel mai sacru simțământ al patriei recunoscătoare, vă primește astăzi și salută în voi nu numai pe eroii de la Grivița, Plevna, Rahova și Smârdan, dară chiar și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
produsă în țară de presiunile Alianței israelite universale și de condiționarea impusă de marile puteri cum că independența României nu va fi recunoscută până ce nu vor fi date drepturi evreilor. Revoltătoarea silnicie a marilor puteri față de un popor mic și brav care-și câștigase dreptul la viață prin eroismul fiilor săi impunea parlamentarilor rezistența ce făceau condițiunii impuse. România nu venise la Congresul din Berlin ca să cerșească independența. Independența o cucerise ea însăși dinaintea Griviței, la Plevna, la Smârdan, la Vidin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
erau pe socoteala statului. Lăpușneanu era o fire modestă și nu se plîngea de originea lui săracă. A purtat însă cu mîndrie uniforma de ofițer de artilerie, la care aspirase și pe care o obținuse. În război a fost un brav. Mi-a fost prieten, nu numai coleg și prin el am învățat să cunosc țăranul român și mai tîrziu, în viață, să înțeleg de unde vine forța neamului românesc. Profesorii aveau multă învățătură de carte și solidă pregătire pedagogică. Poate de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
individualitatea noastră națională și politică, care fusese ferită timp de douăzeci de secole. O, Doamne, dar cîte sînt de spus și cine le va spune, oare, vreodată? Și cine te va plînge, țară blîndă ca o mireasă, popor cinstit, muncitor, brav și sclipitor de deștept, pierdut în beția tuturor demagogiilor și în urgia tuturor răutăților? Lucrări consultate Pamfil Șeicaru, Istoria Partidelor Politice în România, 2 vol., Editura Carpați, Madrid, 1964 Encyclopédie politique, Editions Unions Française, Paris, 1951 Foreign Relations of the
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
oferit personalului un mic dejun, la care au participat cei mai importanți ofițeri ai Prințului Moștenitor Carol; „a coborât și grupul de dădace” și „am băut în sănătatea prețiosului nou născut. Colonelul Rasoviceanu, comandantul vânătorilor (Gărzii Regale - n.n.), un foarte brav ofițer în timpul războiului, a ținut un mic discurs. <...> Carol era mândru și fericit. A dat deasemenea dispoziție ca toți servitorii să bea în sănătatea noului principe”. La ora 13, Regele Ferdinand a plecat din București spre Sinaia cu un tren
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Note ultimative din 26 și 27 iunie 1940. Totuși, în zorii zilei de 29 iunie 1940, tanchiștii sovietici au pătruns și pe teritoriul fostului ținut Herța, în sectorul în care se afla bateria de tunuri a căpitanului Ioan Boroș. Când bravul căpitan a încercat să le explice “parlamentarilor” sovietici că acolo, la Herța, ei nu se află nici în Basarabia, nici în nordul Bucovinei, ci în județul Dorohoi din Vechiul Regat al României de până la 1918, tanchiștii sovietici l-au împușcat
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
O clipă Conrad Își plimbă pri virea Înnegurată peste câmpul roșiatic și și aminti cuvintele lui de odinioară, când În sala mare le dăduse burghezilor de la poalele castelului actul noului oraș: — Am văzut sângele lor curgând laolaltă cu al vostru, bravii mei cavaleri... are aceeași culoare ca și cel al domniilor voastre... „Așa e“, Își spuse, „am avut dreptate. În fața lui Dumnezeu toți suntem la fel...“ În mijlocul curții stăteau palizi și Înspăimântați captivii, Înconjurați de slujitorii ducelui. Erau acolo Amadeus din Genf
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
manifestată prin vârful baionetei și al kalașnikovului la ceafă! Straniu mod de a-Ți arăta iubirea față de copii, nu-i așa "Bunule"?! În sfârșit. "dușmanii poporului" au fost prinși, arestați și încolonați, iar acum, sub vigilenta supraveghere a celor trei bravi ostași români, mărșăluiau spre punctul de îmbarcare, adică spre gară. Drumul a fost obositor, anevoios, stresant. Calabalâcul pe care mama îl strânsese în grabă mare și ni-l repartizase nouă, celor mai mărișori, nu era chiar atât de greu. Însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cuvânt, se și prezentaseră pe șantier. Din resturile de lemne și scânduri, au încropit o schelă, apoi doi inși au trecut la bătut șipcile pe plafon, iar ceilalți doi s-au apucat de făcut mortar și de tencuit. Oamenii aceștia bravi au muncit două zile neîntrerupt, dar au bătut șipcile pe grinzi, au tencuit și pereții și tavanul. Mai rămânea o singură operație de făcut: văruitul. Nu aveți sobă? a întrebat mirat un meșter. Nu încă, domnule, n-am adus-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]