1,967 matches
-
7 CRONICA CRONICARILOR................................... ..9 MOTIVAȚIILE AUTORULUI..................................13 IMAGINI DIN BÂRLADUL DE ALTĂDATĂ..............18 Din ziarele vremii........................................... ......19 Acțiunea....................................... .......................21 Adevărul de Vaslui......................................... ......21 Alegeri libere......................................... ...............22 Apărarea Națională ..............................................2 2 Aurora......................................... ........................22 Aurora ționistă ............................................... .....24 Bârladul....................................... ..................25 Bârladul cultural ............................................... ..28 Brazdă nouă ............................................... .........30 Breslașul ............................................... ..............36 Buletinul căminului...................................... .......38 Cheia.......................................... .........................39 Curierul de la Banca.......................................... ..39 Curierul Bârlădean ..............................................4 1 Cuvântul liber ............................................... ......42 Conservatorul ............................................... .......43 Cooperația Tutoveană ..........................................45 Dați Ajutor ............................................... ...........46 Democratul..................................... .....................49 Desrobirea..................................... ......................49 Drapelul ............................................... ...............50 Drapelul ............................................... ...............51 Dreptatea ............................................... .............52 464 Drumeții
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fel de adunătură iar albinele-s rele și neprimitoare. La Gârceni am văzut grupuri de țărani ieșiți la marginea unor loturi (mici) de arat, discuit și semănat. Chiar am pus mâna pe coarnele plugului cu 2 cai să încerc o brazdă mai adâncă ! L-am văzut pe moș Gheorghe Teslaru (peste 70 ani) semănând pe rând bob cu bob (de porumb) dintr-o pestelcă, exact ca acum 70 225 de ani. Cum și locurile sunt sărace, posibilitățile financiare absolut precare, cam
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ce izvorăsc scântei Dar oricât ele ar fi de sus Ca tine nu-s, ca tine nu-s! Și tot Eminescu, în admirabila i „Dorință” o chema: Vino în codru la izvorul Care tremură pe prund Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund Și în brațele-mi întinse Să alergi pe piept să-mi cazi, Să-ți desprind din creștet vălul, Să-l ridic de pe obraji. Pe genunchii mei ședea-vei, Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate Or
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pervertit nu iasă-n veci Un prunc spre cinstea-i. Dacă-i de-a prăsi, Fă plodul ei din ură, ca trăind, Să-i fie-un chin pervers, denaturat. Să-i pună-n fruntea tînără zbîrceli, Cu lacrimi sape-i brazde în obraji, Tot chinul ei de mama și-al ei drag Prefă-l în rîs și în dispreț, să simtă Că-i mai cumplit că dinții-unei năpîrci Să ai copil ingrat. Afară,-afar'! (Iese) ALBANY: Dar, zei slăviți, din ce
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
am mai văzut măcar o casă, nici măcar un bordei oricât de prăpădit. Mamă, ce țară mare mai e și asta! Nu cred că are sfârșit. Și când te gândești, Doamne iartă-mă, că pe la noi se ucideau unii pentru o brazdă de pământ... Cred că în țara asta nimeni nu te omoară pentru o palmă de țelină nearată. Halal de ei! Mihu mormăi... - Ce să crească nene aici? În afară de spini nu cred să crească ceva. Nu vezi că soarele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
răzgândi deodată urcă din nou treptele și o ascunse în fân. În ziua ceea nu a băut nimic. A umblat până seara pe câmp, călcând agale fără nici o grabă, vorbind de unul singur, speriind ciorile care căutau de mâncare printre brazdele arăturilor de primăvară. Nici nu-i păsa că pe suprafața destul de roasă a pantalonilor săi se adunau ciulini și scai. Nu s-a oprit deloc să-i curețe chiar dacă începuseră să-l înțepe dureros. Seara podul grajdului a rămas pustiu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
auzi. Prea adesea - pe unde prin minte nu-ți tună - dai ochii cu martori și soli ce vorbesc despre niște trăiri pentru care, noi, astăzi, cu greu încropim înțeles.” ,,Și ce încîntare pe înfriguratele degete cînd, prefirînd răveneala călduță a brazdelor mari, nimereau pe cei trei minunați ochișori învăscuiți pe o mică mărgică de sticlă, abia cît e bobul de nohot; sau, cînd, lunecînd în ispită, pe rînd, cîte unul, cercau inelușuș de fildeș țîșnit rostogol spre lumină prin vreo crăpătură
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Alfred Moses, care venise ca reprezentant al B'nai B'rith și al Conferinței președinților principalelor organizații evreiești din America, în locul lui Jack Spitzer. Aceștia considerau că suspendarea Clauzei pentru șase luni este inutilă și nu-i poate "da pe brazdă" pe români. România nu avea nevoie de "Clauza națiunii celei mai favorizate", se putea descurca și fără ea. Sistemul actual de revizuire anuală era eficient și trebuia păstrat 2389. John Crossley, reprezentant al organizațiilor Creștinii pentru Eliberarea Disidenților, Eastwatch International
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Dumnezeu i-a refuzat sau mai bine zicând ceea ce Dumnezeu a voit ca să fie rezultatul muncii a multe generații dedate la lucru."143 Deși uriașă ca întindere, comparativ cu Europa civilizată, Rusia e ca un Flămânzilă veșnic neostoit, mâncător de brazde de pământ, fără șansa de a se îndestula vreodată și a-și găsi liniștea, lăsându-și vecinii în pacea lor: Căci stă oare destoinicia unei nații în vrun raport cu întinderea teritoriului pe care ea-l ocupă? / Mica Veneție era
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Melodie fără sfârșit). Dacă în Rosarium prevalează dicțiunea megalinară, preasălvirea Madonei, în Doina prioritar e spectrul dispariției. La centenarul Doinei lui Eminescu (prilej de encomion), Cezar Ivănescu se înfățișa cu un serial. Modul lirico-epic al lui Arghezi vârstnic, "întors la brazdă" și autor de doine (Doină din frunză, Doină din fluier, Doină pe nai), e și modul cu alte particularități al lui Cezar Ivănescu, la care vechea ratio cordis din folclor e mai puternică. Pe suprafețe ample, doinele ivănesciene sunt motive
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cu idei copiate din manuale, nu cu promisiuni electorale, ci cu fapte, cu energii angajate efectiv în lucrări concrete, cu opiniile și sprijinul specialiștilor, ale celor autentici, cu ale celor profilați, pe domenii, dispuși să se consacre total muncii în brazdă" (p. 496). Venerabilul Profesor Dropu ne dăruiește o carte esențială pentru o parte esențială din noi: natura. Dum nealui, deși nedreptățit, și-a dedicat toată viața economiei agrare din și cu dragoste. Iar finit coronat opus. Viața pînă la urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
coordonate existențiale a avut loc prin sedentarizarea lui. S-au dezvoltat tipuri revoluționare de viață socială și economică. Din munca pământului 17 a rodit lumea satului cu credințele ei și cu speranțe adunate în broboane stoarse din frunți îngândurate. Din brazde, sub dezmierdarea razelor de soare, s-au născut ogoare. Lanuri îmbelșugate, udate de ploi și sudoare, au împânzit ținuturile noastre. Omul avea să reușească nu doar grație sârguinței sale, ci și naturii care își arătase mărinimia. Momentul izbânzii a coincis
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
divergente. Aflate în coliziune, războiul avea să tulbure mintea și sufletul ființei umane. Perfecționarea prelucrării metalului în epoca fierului a făcut nu doar ca agricultura să performeze, ci și războiul să devină mai ucigător. Plugul se înfigea mai adânc în brazdă, dar, sub ascuțișul armelor, aveau să se prăbușească neîncetat regate și imperii ce păreau eterne. Totul s-a petrecut odată cu cea de a doua etapă a migrației indo europene din nordul teritoriilor ponto caspice. Erau în căutare de pășuni pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se apucă, de îndată, de iujdeală. Deshămă boii de la car și îi înjugă la plug. Își frecă palmele bătătorite de munca grea și, răcnind la dobitoace, se puse a desțeleni pământul. Apăsându-l din puterea brațelor, înfigea adânc plugul în brazdă, de se zguduiau împrejurimile. Din arătura răscolită, se ițea pământ reavăn. Răcoreau tălpile crăpate și uscate ale țăranului care îl călcau cu sete. Lăsă în urma lui dâre adânci în care avea să semene, la toamnă, grâu. După ceasuri de trudă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de tînărul poet înainte de 1870 și din care de-abia una singură, Din străinătate, îl atrage din nou, cu fire nevăzute, la Ipotești. Se cereau studiate toate descrierile cadrului ipoteștean, cu codrul, lacul, lunca, Stînca stearpă, izvorul cu prispa de brazde și "teiul sfînt", așa învăluite în lumea de basm a copilăriei sale și văzute de el cu ochi de poet. Și încă un motiv, ca să rîmînem în același cadru ipoteștean: pentru a dezlega problema pusă de Iubita de la Ipotești, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Intelectualii din Cucorăni citiseră poeziile lui Eminescu, dar le localizaseră la Cucorăni. Pentru ei, codrul de aramă era o pădurice de mesteceni de lîngă satul Cucorăni. Tot prin pădurea Cucorănilor s-ar fi aflînd și izvorul cu prispa cea de brazde, undeva pe unde fiecare le-a localizat cu fantezia. Unii, tot cu fantezia, au adăugat pe acolo o casă de pădurar, alții au stăruit pentru o casă a morarului Lăzărescu, care ar fi avut o fată frumoasă, Ileana, și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Dums. căminăresei Ralu Eminovici (născută Iurașc), precum știut să fie că avînd eu parte de moșăi, în moșia Orășănii (acum de țănut Botoșanii), clironomie di pe răps. părintele meu sulgeriu Constandin Urechi, care este aleasă și dispărțită cu pietri și brazdă pe fața pămîntului din cap în capul mășăi, precum și osăbit clin de pămînt dinspre hotarul moșăi Sarafineștii, în păduri, iarăși cu a lui pietri hotară împregiur, după învoiala ci am (avut) cu răps. boieri vist. Iordachi Balș din 1807 mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
învoiala ci am (avut) cu răps. boieri vist. Iordachi Balș din 1807 mai 11 zile, cu acaret pe dînsa, casă boerești de cărămidă cu două rănduri, locuitoare și șaisprizeci pogoani vii roditoare, însă cu patru pogoani vii ce sunt piste brazdă, pe partea vîndută mai din vechi răps. comis Ioan Mavromati, și care pogoani după alcătuire(a) urmată între mine și răps. Mavromati au rămas întru a me stăpînire, măcar deși vin pe a sa parte, fiindcă la vînzarea ce o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de Veronica Micle, ci de Casandra, la Ipotești, cu 13 ani înainte de această donație. Era dorința poetului de a se întîlni cu iubita, la izvorul din codrul Ipoteștiului, unde cunoscutul tei bătrîn, cu ramurile aplecate, acoperea izvorul și prispa de brazde, de alături. Acolo dorea el să stea, toată noaptea, îmbrățișat cu iubita, în timp ce peste ei or să cadă lin florile de tei. Cîteva lovituri politice l-au trezit intr-o cruntă realitate. La 3 iunie, prin Decret Domnesc, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ieșit din turn. 5. Pictorul de război a dat pe gât paharul (prea mult coniac și prea multe vorbe În acea seară) și a aruncat o ultimă privire farului care clipea În depărtare. Fasciculul de lumină se rotea orizontal, ca brazda unui trasor În zare. Adesea, privind acea lumină, Faulques Își aducea aminte de una dintre vechile lui fotografii: o vedere panoramică, nocturnă, urbană, a Beirutului În timpul bătăliei hotelurilor, la Începutul războiului civil. În alb și negru, siluetele Întunecate ale clădirilor
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lumină, Faulques Își aducea aminte de una dintre vechile lui fotografii: o vedere panoramică, nocturnă, urbană, a Beirutului În timpul bătăliei hotelurilor, la Începutul războiului civil. În alb și negru, siluetele Întunecate ale clădirilor care se profilau peste vâlvătăile exploziilor și brazdele trasoarelor. Una dintre fotografiile unde geometria războiului era indiscutabilă. Faulques o făcuse În primii ani de meserie, conștient deja că, din cauza perfecțiunii tehnice, fotografia modernă era atât de obiectivă și exactă, Încât era adeseori falsă - vestitele fotografii ale lui Robert
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de o frumusețe sumbră, ascultând scrâșnetul pietrelor sub pașii lor, În tăcerea absolută a imensității pustii, părăsită de mâinile omului de aproape un secol, dar pe care vântul și ploaia continuaseră s-o erodeze În forme capricioase, născătoare de torente, brazde Împletite, prăbușiri. S-ar fi zis că o mână gigantică și haotică răscolise pământul, manevrând unelte puternice, până când Îi smulsese viscerele de mineral și piatră, lăsând apoi timpul să lucreze peste tot, ca un artist Într-un atelier enorm. Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nu calci, la câțiva centimetri de tine. Ori pe care calci. A ridicat privirea, și Faulques l-a imitat. Foarte sus, aproape invizibil la șase-șapte mii de metri Înălțime, se zărea reflexul metalic minuscul al unui avion care lăsa o brazdă de condens lungă și dreaptă, de la est la vest. Au urmărit-o cu privirile, până când linia i-a dispărut În spatele crengilor de pin. — Unii Îi zic hazard, a continuat Markovic. Dar dumneata nu crezi cu adevărat că e asta. După ce
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
usuce, așa cum era - și a Încercat să obțină efectul, băgând degetul mare de la mâna dreaptă direct În conglomeratul de pe paletă. Apoi a frecat locul, lunecându-și degetul În lungul drumului abia pictat și făcându-l asemenea unui râu inexorabil, cu brazde prelungi, linii și creste minuscule, greu de apreciat la o simplă privire. A continuat să lucreze cu mâinile, fără peneluri. Acum aplica vopseaua cu degetele, alb, albastru, galben și alb, obținând nuanțe unice de verde, asemănătoare luminii de dimineață pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de fotbal (2); mîncare (2); neagră (2); nucă (2); prăjită (2); puiet (2); rădăcini (2); roditoare (2); sare (2); semănat (2); spermă (2); urmași (2); uscată (2); adevăr; agricol; albă; altoire; anti trafic; belșug; bob care dă roade; de bostan; brazdă; budist; bujor; Bulgaria; cald; cantitate; casă; de ceva; ceva mic; a ciopli; cîmp; coaptă; coji; colorată; colte; copii; creare; creație; credință; crește; cultivare; diferită; divinitate; dor; drog; duminică; fericire; fertilă; fertilizare; de floarea-soarelui; de flori; floricele; fotbal; freamăt; generație; germen
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]