2,795 matches
-
Acestea din urmă erau formate din cumanii de la Nipru, din acei din Moldova de Sus, numită pe atunci Cumania (Neagră), din brodnici, în frunte cu voievodul lor Ploscânea din Moldova de Jos, cunoscută din actele emise de Coroana Ungară și bulele papale Terra Brodnicorum. Nu lipseau, desigur, nici românii de sub dominația cumană din Moldova, numiți vlahi la 1164 și 1166 în izvoarele bizantine, blaci sau valati în textele latine din anii 1210 și 1222, referitoare la Episcopia cumană din Țara Românească
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și nu se mai află acolo de vreo patruzeci de ani, nici episcopi și nici alți locuitori catolici. Știrea este confirmată de scrisoarea papei Ioan al XXII-lea, din 4 octombrie 1332, din Avignon, către arhiepiscopul de Strigoniu, reprodusă de bula papei Clement al VII-lea, din 29 martie 1347, către arhiepiscopul de Calacea, în care se precizează că cetatea și Episcopia au fost dărâmate până în temelie, la 1241, canonicii au murit, iar cei puternici ai acestor ținuturi, adică feudalii localnici
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a fost ocupată efectiv trei ani de zile, adică trei veri la rând, în anii 1241, 1242 și 1243, așa cum menționează cronicele ungare și saxone. Numai așa se explică de ce, în 21 iulie 1242, papa Inocențiu al IV-lea emitea bula Plene lacrimis, prin care propovăduia o cruciadă împotriva tătarilor, aflați încă în hotarele din preajma Ungariei. Consecințele Marii Invazii tătare au fost grave pentru popoarele europene, dar, mai ales, pentru cele așezate în stepă. Tăvălugul mongol a distrus toate așezările omenești
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
popoarele orientale să ridice trupe înarmate de la populațiile stăpânite, l-am văzut practicat de pecenegi și de cumani și mai înainte, față de români, și el nu era străin nici tătarilor veniți din aceleași părți. În general, diplomele ungare latine și bulele papale din secolele XIII și XIV vor folosi expresia de schismatici aproape întotdeauna numai pentru românii din Moldova și Țara Românească. Recrutarea soldaților din rândul popoarelor subjugate era un procedeu obișnuit al stăpânirii tătare - scrie B. D. Grecov și A
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Timur Kutlu, Marele Duce al Lituaniei s-a gândit să-l folosească pe fostul mare han și partizanii săi ca instrumente, cu ajutorul cărora să-și supună vastul teritoriu al Hoardei de Aur. Ideea i-a fost întărită de o bulă a papei Bonifaciu al IX-lea, de a se înjgheba o cruciadă împotriva lui Timur Kutlu, care, în urmărirea trupelor lui Toktamâș, își trimisese hoardele sale să prade în Lituania, Podolia, Rusia Roșie, supuse Coroanei polone, și Moldova, dar și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
4 ouă cu 400 g smântână, 2 legături de usturoi verde tocat mărunt, sare, piper și Secretul Gustului. Amestecăm bine și punem peste franzelă, după care dăm la cuptor timp de 20 de minute. Se decorează cu hasmațuchi tocat fin. BULE CU BRÂNZĂ FRĂMÂNTATĂ Din doi litri de zăr dulce de la stână ( sau apă ), 700 - 800 gr. de făină mălai grișat și puțină sare facem o mămăligă mai vârtoasă pe care o împărțim în trei - patru bucăți. Facem bulzi umpluți cu
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
sare și turnăm borș acru, după gust și preferință. Decorăm cu pătrunjel tocat fin. Se poate servi și cu smântână. CIORBĂ DE CONOPIDĂ CU AFUMĂTURĂ 300 g costiță afumată, 2 cepe, 1 morcov, 1 ardei sau gogoșar, o lingură de buli on, 2 ouă bătute, 200 g smântână, leuștean, țelină tocată fin, 500 g conopidă Se taie costița Julien, o punem la călit puțin, apoi punem o cratiță cu apă la fiert, peste care punem costița. În grăsimea rămasă, adăugăm morcovul
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
monahală cunoștea la acea dată Regula Sfântului Vasile cel Mare, a Sfântului Augustin și a Sfântului Benedict de Nursia. Sfântul Francisc a întemeiat un ordin cu o Regulă, aprobată de Sfântul Scaun (mai întâi verbal în 1221, apoi confirmată prin bula „Solet annuere”, din 29 noiembrie 1223, de către papa Honoriu al III-lea), cu un scop unic: trăirea Evangheliei după modelul lui Cristos, în viața de fiecare zi, prin sărăcie, ascultare și castitate spre mântuirea tuturor. Este primul fondator care a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Leon la X-lea a unit toate grupările observanților într-o singură familie, fără a mai depinde de ministrul conventual. Astfel, au rămas două familii franciscane: conventualii și observanții cu miniștri separați. Unirea tuturor grupurilor observante s-a înfăptuit prin bula „Ite vos” a papei Leon al X-lea din 29 mai 1517, când frații conventuali au fost trecuți sub jurisdicția miniștrilor generali și provinciali ai observanților, care au avut la dispoziție banii și bunurile Ordinului Conventual; frații conventuali nu au
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Ioan de Capistrano (semnalată în 1456 de către Luca Wadding), care, prin predicile sale a întors la credința catolică mulți credincioși. Papa Sixt al IV-lea (fost ministru al franciscanilor minori conventuali) a acordat privilegii provinciei franciscane din Polonia (printr-o bulă din 1481), precum și misionarilor franciscani porniți spre convertire în Valahia, Lituania, Rusia, Tartaria. Papa Leon la X-lea a acordat episcopului de Milcov anumite avantaje și împuterniciri în 1520, dar nu și în zona de activitate a franciscanilor observanți de la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
se vor reflecta pe măsură. În cele ce urmează vom puncta doar câteva din momentele în care atât instituțiile papale cât și persoane consacrate, au acordat sprijin românilor pe parcursul ultimelor sute de ani. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) prin bula „Cum hora undicema” din 11 iunie 1239, a oferit misionarilor franciscani și dominicani recompense, pentru a înfăptui convertirea românilor, bulgarilor și cumanilor. El le-a solicitat misionarilor existenți în teritoriu să predice o revoltă a credincioșilor, împotriva țarului Ioniță Asan
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au activat în Țara Românească, Bulgaria și Bosnia. În 1461 papa Eugen al II-lea i-a lăudat pe misionarii franciscani din Valahia și Moldova. Papa Sixt al IV-lea (1471-1484), fost ministru general al franciscanilor a cerut printr-o bulă Provinciei Franciscanilor din Polonia să trimită misionari în Valahia, Rusia, Lituania. Papa Grigore al XV-lea (1621-1623), fost elev al iezuiților și cel care a înființat Congregația „De Propaganda Fide”, formată din 18 cardinali, i-a sprijinit pe misionarii din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
asemenea, că Sheikhul Islam, al doilea în ierarhia musulmană după calif, avea un cuvânt greu de spus în politica Imperiului, iar multe din deciziile majore ale sultanilor nu aveau valoare fără o fetwa a acestuia un fel de binecuvântare, asemănătoare Bulelor papale. De aceea, în Imperiul casei lui Osman, în pofida puterii discreționare a sultanilor, nu a existat niciodată o separare a statului de religia islamică aceasta dominând și dirijând și o mare parte din viața de zi cu zi a credincioșilor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
serie de entități morbide precis diagnosticabile (tabelul 3-2). În general, în desfășurarea reparației unor anomalii ale ADN pe calea NER, se pot distinge patru etape cronologice (fig. 3-??): a) Recunoașterea distorsiunii dublu-helixului; b) Deschiderea locală a dublu-helixului, formându-se o bulă în vecinătatea leziunii; c) Excizia unui nucleotid printr-o dublă incizie de o parte și de alta a leziunii; d) Resinteză și ligatură. Opera de reparare este realizată, la concret, de o serie de proteine specializate, care execută operațiile mai
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
prin NHEJ (fig. 3-66) și HR (a se vedea fig. 3-67). Sindromul Werner (sin. sindrom Elliot sau Cockayne-Touraine), a fost descris clinic încă de la sfârșitul sec XIX, de către dermatologul american G. T. Elliot, sub numele de epidermolisis bulosa (apariția unor bule fără inflamație, ca urmare a iradierii cu UV sau a unor simple lovituri). Britanicii Frederick Parkes Werner în 192684 și Edward Alfred Cockayne 85 în 1938 au adus noi observații asupra aspectelor clinice. Certitudinea transmiterii verticale a fost stabilită în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
între sud și nord. Marea Schismă a fost o ruptură în sînul bisericii creș-tine, ca urmare a neînțelegerilor dintre centrele ecleziastice, Roma și Constantinopol, ruptură oficializată la 16 iulie 1054 prin depunerea pe altarul catedralei Sfînta Sofia din Constan-tinopol a bulei papale prin care era excomunicat patriarhul Mihail Cerulane, acesta reacționînd prin excomunicarea delegației papale. S-a produs, în acest mod, o sciziune care are urmări în comunicarea europeană pînă în epoca contemporană. În Occidentul european, cu centrul la Roma, creștinismul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Negruzzi neagă afirmația sa de la început: „mulți membri ai Junimii cred că societatea lor datează din toamna anului 1863, însă aceasta nu poate fi...” Și într-o notă din lucrarea „1916 zile de vară”, Ed. Eminescu, 1978, București, autor Ion Bulei, găsim: „Carp Petre P. (1837-1918Ă; Fusese unul din fondatorii Junimii în 1863, dar mult mai repede decât colegii săi este absorbit de politică”. Dacă în hățișul afirmațiilor și negațiilor de până aici este greu să ne descurcăm, nu știu ce va fi
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
1886 (an. X); 1887 (an. XI); 1888 (an. XII); 1889 (an. XIII); ROM.: Românul, București, 1875 (an. XIX); 1884 (an. XXVIII); 1885 (an. XXIX); TEL.: Telegraful, București, 1885 (an. XVI); 1886 (an. XVII); 1887 (an. XVIII); 1888 (an. XIX). volume: Bulei, Partidul conservator: Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul conservator, Ed. Politică, București, 1987; 6 notă asupra ediției (1996) Căzan; Rădulescu-Zoner, Tripla Alianță: Gheorghe Nicolae Căzan; șerban Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță (1879-1914), Ed. științifică și Enciclopedică, București, 1979
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
an. XI); 1888 (an. XII); 1889 (an. XIII); ROM.: Românul, București, 1875 (an. XIX); 1884 (an. XXVIII); 1885 (an. XXIX); TEL.: Telegraful, București, 1885 (an. XVI); 1886 (an. XVII); 1887 (an. XVIII); 1888 (an. XIX). volume: Bulei, Partidul conservator: Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul conservator, Ed. Politică, București, 1987; 6 notă asupra ediției (1996) Căzan; Rădulescu-Zoner, Tripla Alianță: Gheorghe Nicolae Căzan; șerban Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță (1879-1914), Ed. științifică și Enciclopedică, București, 1979; Câncea, Viața politică: Paraschiva
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1887-1891), București, 1936-1943; Massoff, Teatrul românesc, III: Ioan Massoff, Teatrul românesc. Privire istorică, vol. III, Editura pentru Literatură, București, 1969; Ornea, Junimea: Z. Ornea, Junimea și junimismul, Ed. Eminescu, București, 1975; Enciclopedia de istorie a României de Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina și Ioan Scurtu, Editura Minerva, București, 2000. Întrucât cea mai mare parte a notelor noastre au fost redactate până în anul 1991, nu am apelat la bibliografia istorică mai nouă decât în cazuri excepționale, intervenind doar de câteva ori
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
apărută, care ne-a parvenit prin bunăvoința prietenului nostru Marcel Popa în timp ce efectuam ultimele corecturi la acest volum: Ion Mamina, Monarhia constituțională în România. Enciclopedie politică, 1866-1938, Editura Enciclopedică, București, 2000, pp. 303- 310. V., de asemenea: Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Ioan Scurtu, Enciclopedie de Istorie a României, Editura Memorii, București, 2000, cap. „Guvernele României, 1862-2000“ (pag. 89-158). 1871 11/23 martie. Demisia ministerului Ion Ghica și numirea ministerului Lascăr Catargiu (reproducem textul integral al decretelor): „Partea oficială București
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
an. XXII); 1879 (an. XXIII): 1880 (an. XXIV); 1881 (an. XXV); 1882 (an, XXVI); 1884 (an. XXVIII); 1885 (an. XXIX); TEL.: Telegraful, București, 1879 (an. IX); 1881 (an. XI); 1882 (an. XII); 1883 (an. XIII); 1886 (an. XVI). pentru volume: Bulei, Partidul conservator: Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul conservator, Ed. Politică, București, 1987; Căzan; Rădulescu-Zoner, Tripla Alianță: Gheorghe Nicolae Căzan; Șerban Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță (1879-1914), Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1979; Ciachir, Independența: Nicolae Ciachir, Războiul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
XXIII): 1880 (an. XXIV); 1881 (an. XXV); 1882 (an, XXVI); 1884 (an. XXVIII); 1885 (an. XXIX); TEL.: Telegraful, București, 1879 (an. IX); 1881 (an. XI); 1882 (an. XII); 1883 (an. XIII); 1886 (an. XVI). pentru volume: Bulei, Partidul conservator: Ion Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul conservator, Ed. Politică, București, 1987; Căzan; Rădulescu-Zoner, Tripla Alianță: Gheorghe Nicolae Căzan; Șerban Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță (1879-1914), Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1979; Ciachir, Independența: Nicolae Ciachir, Războiul pentru independența României în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
1993, apărută la Editura Eminescu din București. Am revizuit textul prin colaționare, îndreptând puținele greșeli de tipar - nu foarte grave - și verificând unele informații, îndeosebi cu ajutorul excelentei lucrări de sinteză, Enciclopedia de istorie a României, alcătuită de Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina și Ioan Scurtu și editată în anul 2000 de Editura Meronia din București. Spre deosebire de primul volum al acestei lucrări, tipărit în 1987, nu a mai fost cazul să reintroducem texte eliminate de cenzura comunistă, dispărută, în sfârșit, în timpul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nu era plătit în bani, cât să-și găsească un loc mai decent sau să-și poată cumpăra o haină, cânta pentru o masă, două pe zi. Cânta pentru o supă fierbinte cu găluște dintr-un orez cenușiu, în care bule imense de ulei pluteau deasupra și aveau un miros îngrozitor. Sau pentru o bucată de carne, mai mult zgârcioasă, lipită de os, pe care o rodea cu poftă, înfulecând din niște cartofi pai unsuroși și de multe ori reci, adunați
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]