3,270 matches
-
pariziană nu ezita să scrie, în legătură cu unul dintre procesele orchestrate de Moscova, că "inculpatul" Kostov, executat mai apoi, "adevărat trădător în viață, nu a urmat scenariul pe care l-a urmat dl. Arthur Koestler. Marionetele lui Koestler îi încântă pe burghezii din Occident, fericiți să-i reducă pe comuniști la justa lor măsură..." etc., același curs, aceeași limbă de lemn care celebrează logica istoriei și morala clasei muncitoare. De ce să amintim toate acestea? Se întâmplă că, recent, jurnalista respectivă a criticat
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
câte ceva din orele de umanism din colegiu: nu astfel procedau sicofanții din Grecia antică? I se făcea proces cutăruia. Era declarat nedemn public. Cu scopul de a pune mâna, legitim, pe bunurile lui. Bătrânul Marx avea dreptate atunci când spunea în legătură cu burghezii: nu au morală, ei se servesc de morală. Nu o să le facem onoarea de a-i "numi". Să-i amintim sociologului nostru catolic expresia evanghelică a lui Iisus: Qui potest capire capiat, să înțeleagă cel ce poate! De fapt, acestea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
care, din nefericire, ne-am obișnuit poveștile unui spațiu apropiat și totuși atât de străin. Pentru început, reține atenția specificitatea unei urbe cum este Chișinăul anilor '30, invocat pentru a retrezi la viață lumea cafenelelor unde își făceau veacul mica burghezie, dar și crema cartoforilor, a jucătorilor la bursă, a pariorilor la cursele de cai sau a comercianților cârcotași și a hoților de buzunare. Mai apoi, orașul sub teroarea roșie care se instaurează treptat, dar sigur și fără putință de a
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ceas. Și nu numai în legătură cu posibila lui vânzare, ceva mai târziu. O dată, pe la începutul anilor '30, ceasul i-a fost furat din buzunar, în tramvai. Pe vremea aceea tata frecventa o cafenea celebră din Chișinău, unde își făceau veacul mica burghezie a orașului dar și crema cartoforilor, a jucătorilor la bursă, a pariorilor la cursele de cai. Și printre toți aceștia, de un rang cu nimic mai prejos, se pare, se amestecau și tartorii hoților de buzunare. Tata nu numai că
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
stricte! Fac de râs clasa lor socială... care oricum s-a făcut de râs în fața istoriei. Așa că am putea spune că din punctul ăsta de vedere n-au decât să se destrăbăleze cât doresc dacă prin asta fac de râs burghezia din care au făcut parte până de curând!... Dar pe lângă asta, ele sunt un exemplu negativ, cum spuneam. Și acest lucru noi nu-l putem tolera". Instructorul Cerchez n-avea nicio hârtie pe catedră. Doar o servietă veche, pe jumătate
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
monovalenței. Obsesia țarcului, alergia la insubordonare și varietate, groaza mediocrității (și a oficialității) față de per sonalitatea alchimică, senin însumatoare de polarități. Boală veche. La fel fusese-n vremea boierimii degrab’ tăietoare de capete, potrivit facțiunilor turcofile sau rusofile, apoi a burgheziei germanofile sau francofile, întru pacostea comună și folosul alogeniei hrăpărețe. Ca și la instaurarea monarhiei, în vremea carlismului, legionarismului, antonescianismului ș.a.m.d. Totul, cu o istoriografie mai mereu pigmentată partizan, de la Xenopol și Iorga la Florin Constantiniu, de la Hasdeu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
iluzii, la locul nostru. Am fost educați să trăim cât mai departe de eul și ființa noastră, cât mai înspre afară. Cât mai departe de pragmatism, de respec tul de sine și tot ce ținea de elementarul bun-simț al micii burghezii interbelice. Și, prin urmare, cât mai branșați „idealist“ la colectivitate, la utopia binelui social, care pre supunea, nu știu de ce, uitarea de sine, destrămarea pro priului blazon. Nu am fost educați vestimentar, igienic, financiar, sportiv, gastronomic și economic. Maică-mea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
din Opinia dâmbovițeană s-a arătat adeseori gata să beregățească bogăția în numele netreb niciei, să sufoce elitarismul productiv de dragul egalitarismu lui atoatedistrugător, să scuipe și să calce-n picioare bla zoanele, indiferent dacă era vorba de boierimea conservatoare ori de burghezia liberală. Iar comunismul n a făcut „decât“ să ducă la paroxism furia slugii față de supe rioritatea naturală a stăpânului, alterând Ierarhia și Autoritatea, adică rânduiala, însăși energia vitalizantă a organismului social. Cât despre literatură, „eu îmi apăr sărăcia și nevoile
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dintre Roma antică și America (spiritul ingineresc, constructor; forța militară; "pax romana" devenită "pax americana"; cultul Justiției; complexele Romei în fața Greciei, complexele Americii în fața Europei). San Francisco are o distincție, o eleganță, care-l ajută să fie modern fără ostentație. Burghezia s-a "aristocratizat" aici, a deprins perfect bunele maniere. La prânz, ne oprim, la un mic restaurant italian, să mâncăm câte o pizza. E înghesuială și trebuie să așteptăm până se eliberează o masă. Ne permitem și o bere. E
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
yankei, ca să-i dau câștig de cauză generalului Lee. Și mai târziu Sudul a rămas pentru mine un tărâm fabulos, cu pasiuni și rigidități feudale, o Americă în care timpul curgea mai încet, după alte reguli decât cele impuse de burghezia din Nord. Nu mă bazam pe nimic în acest partizanat sentimental. Cel mult, am dovedit că sensibilitatea mea era, încă de atunci, conservatoare. "Nordiștii" întruchipau "noul", pe când "sudiștii" întruchipau "vechiul", cu toată fosforescența lui de legende, de tradiții, de prejudecăți
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Papadima remarcă un fenomen general: ”visam cu ochii închiși, cântând doar în gând colindele”... De Sfintele Paști în Jilava, fostul fort nr. 13, la 12 metri sub pământ, umezeala era continuu-prezentă și deținutul-scriitor prezintă culoarele sumbre, soba ”godin de pe vremea burgheziei”, rece și iarna, becul ”chior”, camerele vechiului Reduit (centru strategic al fortului 13) “erau croite cam pentru 60 de oameni fiecare”. La sosirea scriitorului, erau ”cam câte 160 de oameni”; peste ”șerpărie” se înălțau cele două rânduri de priciuri pe
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
priviri, cu chip din rotunzimi desăvârșite și urechiușe lucrate în arabesc, cu frăgezimea pielii care trezea irezistibil pofta masculilor în uniformă, cum să nu se întâmple atâtea ? Târgul era mediocru iar fata avea altă vocație decât tihnita viață a groasei burghezii. Fiind mai realizată decât cei din jur, ființa aceea era nenorocită. Darurile sale au azvârlit-o în mocirlă. Și cum n-a găsit de ce să se agațe și pentru că avea un suflet pătimaș, mocirla a absorbito până la fund. Cleopatră neagră
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
vieții, în aceeași măsură. A.P. : Cum găseați energie pentru scris ? Presupun că aveați și nopți nedormite, cu un copil care e mic, are fel de fel de nevoi și plânge... A.M. : Din partea tatălui, eu am aparținut unei familii din marea burghezie, familia Simion Marcoviciu. Tatăl meu a vrut ca eu să am un copil. Eu eram foarte grav bolnavă de plămâni. Sunt operată de plămâni, dar pe el nu-l interesa că mă fac bine sau nu, c-o să trăiesc sau
Plăcere și neplăcere întunecată – interviu cu Angela Marinescu –. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Alina Purcaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1773]
-
ani și a ținut până la 28 de ani. Tata întreba tot timpul : „Fata mea va putea avea copii ?“. În general, eu îl fac pe tatăl meu aristocrat nu pentru că era aristocrat, nu făcea parte din familii regale, dar din marea burghezie făcea parte. Și ăștia au un spirit feudal mai dezvoltat, familiile astea mari. Și sigur că ei voiau descendenți și voiau familie, și pentru ei familia era centrul universului. Și cred și acum și pot să spun același lucru : familia
Plăcere și neplăcere întunecată – interviu cu Angela Marinescu –. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Alina Purcaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1773]
-
viitorul imediat ar fi posibil să ne confruntăm cu o presiune sporită asupra independenței editoriale a trusturilor media cumpărate de capitaliștii autohtoni controversați care vor forța legitimarea juridică și de imagine înaintea integrării de la anul pentru a intra în rândul burgheziei onorabile și a patronatului european. Mircea Toma atrage, de altfel, atenția asupra acestei posibile confiscări a libertății de opinie prin control economic. Câinele de pază riscă să latre cu voie de la patronat dacă nu există o independență clară a politicii
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
al zecelea și al unsprezecelea, ajungem în vechile cartiere populare și industriale, aflate astăzi în curs de îmburghezire. De la cel de-al 12-lea la cel de-al 20-lea, arondismentele sînt alcătuite din cartiere rezidențiale. Traseul pornește de la mica burghezie intelectuală din sud, se continuă cu înalta societate a cartierelor șic din partea de vest și se sfîrșește cu marile concentrări de locuințe sociale ale capitalei din partea de nord-est. Fără a fi în măsură să precizeze imediat poziția arondismentelor unele față de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
anumite familii în secolul al XIX-lea. Proprietarul său, Émile Gaillard, era consilier general al Băncii Franței, și a cumpărat clădirea în 1919 pentru a instala aici o sucursală. Din strada Georges-Berger spre strada Legendre, se face trecerea de la marea burghezie foarte avută la straturile sociale mai modeste. Și asta se vede în lărgimea străzii, care se îngustează mult, în arhitectura imobilelor, care devin sobre, în apariția amplasamentelor industriale și meșteșugărești. Comunitatea portugheză este suficient de vastă pentru a beneficia de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
în limba maternă în fiecare duminică, la biserica Sainte-Marie-des-Batignolles. Un clivaj social separă foarte clar al 17-lea arondisment în două părți, la sud și la nord de liniile ferate ale gării Saint-Lazare. Personalul aflat în serviciul familiilor din marea burghezie, adesea de naționalitate portugheză, lucrează în partea de sud a arondismentului 17 și locuiește în partea de nord a acestuia. Bulevardul Clichy constituie o nouă frontieră: dincolo de acesta componenta populară devine majoritară. E adevărat că odinioară acest cartier era unul
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
din urmă, la intervale scurte, de cealaltă latură a pieței Bastiliei, atelierele de mobilă și locuințele micilor patroni și ale angajaților lor au fost abandonate. Habitatul popular și al atelierelor din estul parizian se află astăzi în decalaj cu noua burghezie, ale cărei mijloace financiare și moduri de viață sînt, a priori, în dezacord cu edificiile industriale și meșteșugărești. Tinerele cadre superioare, educatori, salariați în domeniile noilor tehnologii sau comunicației, posedă arta de a-și reînsuși asemenea cartiere sau de a
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
familiilor care locuiesc în spațiul respectiv. Istoria cartierelor pariziene selecte este grăitoare în această privință. Evoluția localizării sediilor sociale ale marilor întreprinderi și ale băncilor o urmează, cu o oarecare întîrziere, pe aceea a familiilor înstărite din rîndul nobilimii și burgheziei. Arondismentul 9 și Marile Bulevarde au precedat bulevardul Champs-Elysées și arondismentul 8, iar apoi a venit rîndul zonei Neuilly [Pinçon și Pinçon-Charlot, 1992]. Familiile sînt cele care confirmă inițial calitățile unui cartier. Prin prezența lor, ele îi conferă o emblemă
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
garantează valoarea excepțională a cartierului prin referirea implicită la numele celor care locuiesc acolo. Faptul de a beneficia de această emblemă devine o miză în lupta socială, cîteodată între straturi ale claselor dominante, cum se întîmplă în Neuilly între vechea burghezie și noii îmbogățiți din televiziune sau "showbiz". Întreprinderile intră și ele în concurență cu familiile pentru ocuparea locurilor consacrate în acest fel. În arondismentul 8, în partea de nord a arondismentului 16, în zona Neuilly, birourile sediilor sociale sau ale
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Neuilly, birourile sediilor sociale sau ale societăților de consiliere a întreprinderilor, industriile de lux, reprezentanțele firmelor străine și ambasadele s-au luptat pentru ocuparea imobilelor impunătoare și a reședințelor particulare. Această concurență, care explică dominarea părții de vest de către marea burghezie, este cu atît mai acerbă cu cît valoarea simbolică a cartierelor este mai ridicată și cu cît amplasamentele rîvnite sînt mai rare și au valoare de unicat. Vecinătatea pe aceeași stradă sau în același cartier a polilor dominanți din diferite
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
de prestigiu și a competențelor care li se asociază produce un efect exponențial asupra capitalului social, asupra bogăției relațiilor și colaborărilor care sînt de așteptat și pot fi construite pornind de la un asemenea context social. Astfel, în chiar sînul marii burghezii dihotomia Paris-provincie rămîne un principiu de ierarhizare. Paris pol al excelenței? La Paris, activitățile din domeniul privat se situează în medie la un nivel mai ridicat față de restul țării. Laurent Davezies a delimitat trei sectoare care reprezintă 783 000 din
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
puterii. Asemenea numelui, titlului, funcțiilor, dar și asemenea eleganței "naturale" sau stăpînirii discursului oral, amplasarea reședinței marchează și ea locul ocupat în cadrul structurii sociale. Această localizare tinde la rîndul ei să consolideze poziția respectivă. Și aceasta și pentru că familiaritatea marii burghezii constituie un mijloc de educație puternic. Pentru a te convinge de acest lucru, ajunge să analizezi practicile lingvistice ce conduc la manierele de modulare a limbii franceze, prin intermediul vocabularului, sintaxei și accentelor, atît de deosebite în Passy față de Barbès. Prin
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
șlem" realizat în 1983 și în 1989: toate arondismentele se aflau atunci în mîinile dreptei. Situația e alta începînd din 1995, iar această evoluție a raportului de forțe electoral pare contradictorie cu evoluția sociologică a capitalei. Stînga pluralistă și noua burghezie În realitate, gentrificarea Parisului nu este în contradicție cu evoluțiile electorale. Din punctul de vedere al poziției lor profesionale și sociale, datorată mai întîi capitalului lor educațional și cultural, "burghezii boemi" sînt sociologic apropiați de aleșii stîngii pariziene. Stînga pluralistă
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]