1,697 matches
-
118,72 lei. Exista o instalație de hidroterapie, cu două încăperi, una de vară și alta de iarnă. Inventarul efectuat de revizori, deși foarte exigent și minuțios, nu prevede nici un obiect sau metodă de restricție sau de represiune (carcera, bașca, butuc, lanțuri etc.). În aceeași perioadă, la Neamțu și la Golia existau astfel de obiecte. De altfel raportul devine elogios, de mai multe ori, asupra fostului medic al Ospiciului, insistând cu privire la "umanitarismul și la spiritul național al Lăjescului". După încheierea reviziei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
preveniți, fără deosebire; de sănătatea lor nu se îngrijea nimeni și trăiau aproape totdeuna numai din ceea ce căpătau de pomană". La acest regim se adăuga, pe lângă bătaie, ca pedeapsă disciplinară, sistemul de a ține pe condamnat cu picioarele prinse în butuc, fie "pentru pază, fie ca pedeapsă". Fiindcă atâția bolnavi mintali au cunoscut această tortură, nu ne putem opri de a o descrie, citând un alt fragment: "Butucul era alcătuit din două bucăți de lemn prevăzute cu scobituri, în care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca pedeapsă disciplinară, sistemul de a ține pe condamnat cu picioarele prinse în butuc, fie "pentru pază, fie ca pedeapsă". Fiindcă atâția bolnavi mintali au cunoscut această tortură, nu ne putem opri de a o descrie, citând un alt fragment: "Butucul era alcătuit din două bucăți de lemn prevăzute cu scobituri, în care să aibă loc picioarele; după ce se prindeau picioarele în aceste scobituri, cele două bucăți de lemn, așezate una peste cealaltă, se prindeau la fiecare capăt cu cuie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alcătuit din două bucăți de lemn prevăzute cu scobituri, în care să aibă loc picioarele; după ce se prindeau picioarele în aceste scobituri, cele două bucăți de lemn, așezate una peste cealaltă, se prindeau la fiecare capăt cu cuie de lemn. Butucul de lemn numit "portativ" îngreuia mișcările. Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământ gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu scobituri, în care să aibă loc picioarele; după ce se prindeau picioarele în aceste scobituri, cele două bucăți de lemn, așezate una peste cealaltă, se prindeau la fiecare capăt cu cuie de lemn. Butucul de lemn numit "portativ" îngreuia mișcările. Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământ gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu cuie de lemn. Butucul de lemn numit "portativ" îngreuia mișcările. Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământ gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cuie de lemn. Butucul de lemn numit "portativ" îngreuia mișcările. Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământ gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
îngreuia mișcările. Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământ gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt". Această situație s-a perpetuat în ambele Principate, tradițional și neschimbat, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; veacuri întregi alături de răufăcătorii sănătoși au stat la butuc și alienații. În casele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pentru mai mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt". Această situație s-a perpetuat în ambele Principate, tradițional și neschimbat, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; veacuri întregi alături de răufăcătorii sănătoși au stat la butuc și alienații. În casele de recluziune nu se făcea nici o diferență între delincventul sănătos și cel afectat psihic. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat acelorași autorități care însărcinau pe un dorobanț cu paza bolnavului pe drum. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
după 1884. Nu avem suficiente informații, până acum, despre aceste case. Aflăm doar dintr-un raport al vornicului Anastase Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de Anastase Panu împreună cu specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M. Kogălniceanu, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
3. Alexandra Marcu (CNS Cetate Deva) - 13,600 JUNIOARE III, NIVEL III Sărituri 1. Mădălina Blendea (CNS Cetate Deva) - 13,625 2. Larisa Culbece (CSS 1 Timișoara) - 13,300 3. Andreea Puiu (CSM Onești) - 13,200 271 Paralele 1. Anda Butuc (CSS 2 București) - 13,850 2. Mădălina Blendea (CNS Cetate Deva) - 13,800 3. Laura Jurcă (CNS Cetate Deva) - 13,400 Bârnă 1. Andreea Iridon (CNS Cetate Deva) - 13,450 2. Larisa Culbece (CSS 1 Timișoara) - 13,350 3. Laura
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
care aduce un profit bun. Dar orice profit e În sine poluant, el fiind un Împrumut nerambursabil de la mediu. Artizanală la noi, moda aceasta produce acum doar jocuri de cuvinte ce frizează eufemismul precum “ouă de țăran” ori “vin de butuc”; e vorba oare de lichidul roșu ce se scurgea de pe butuc după ce călăul Își făcea meseria? Să lăsăm Însă gluma și să purcedem la analiza acestei Încercări a omului de a reveni la starea primordială. Și ne putem lega de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poluant, el fiind un Împrumut nerambursabil de la mediu. Artizanală la noi, moda aceasta produce acum doar jocuri de cuvinte ce frizează eufemismul precum “ouă de țăran” ori “vin de butuc”; e vorba oare de lichidul roșu ce se scurgea de pe butuc după ce călăul Își făcea meseria? Să lăsăm Însă gluma și să purcedem la analiza acestei Încercări a omului de a reveni la starea primordială. Și ne putem lega de cel puțin două aspecte, ambele ținând de ideea de evoluție, a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să-mi vărs conținutul mațului. Detașat, capul puțin spre stânga. O asistentă îmi trăgea meșa din ureche. Meșa îmbibată, în decursul nopții precedente, de un sânge negru, gros, violent. Asistenta mă așeza, mă fixa pe masă, cum ai așeza pe butuci o mașină care intră în reparații capitale. Apoi, doctorul mă ardea. Dracu’ știe cu ce mă ardea. Simțeam doar cum îmi sfârâiau creierii, cum se încingeau. Doctorul avea o față de sudor, de strungar care rotea o porcărie în urechea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
apele lui tulburi, vii și stătute și cu turnul de strajă genovez Înfipt În inima orașului, am văzut două lucruri iarăși de amintit: o podgorie pe chiar malul Însorit al Dunării, scăpată ca prin minune de flagelul filoxerei și cu butuci centenari de viță veche românească, iar În pragul unui birtuleț cu fleici și cu mititei, un tânăr și solitar cântăreț din harfă, rămas pe-aici, desigur, din vreo cetate grecească a Istrului de acum două mii de ani, când, tot pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ani în pântecul fluviului: chiar și un fel de arcă ce pare a se odihni pe fundul apei încă din Antichitate. Din pricina nivelului scăzut al Dunării, nu mai trec camioanele, de aceea viața cea grozavă din orășel este pusă pe butuci și totul amorțește și atmosfera este de sfârșit de lume și aerul e de nerespirat, ce mai, în trei cuvinte - e de netrăit. De aceea cei trei vagabonzi vor s-o tundă din locul ăsta blestemat. Cheful cu șoferul francez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
strada Fucsik la familia Fodor, unde de data asta maestru de ceremonii e Rigo, bărbatul lui Teri. Rigobigo, cum îl alintă Oana, stă de strajă în fața casei cu numărul 9, unde dintr-o căruță tocmai se prăvălește un morman de butuci umezi și altul de cărbuni ca niște bile negre lucioase. Nici cărbunii-ouă, nici lemnele nu intră în curte la Fodori, din simplul motiv că descărcătura-i a mea și așteaptă teleportarea în pivnița de pe Victoriei 28. În apartamentul în care
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
stau cu Oana și să facem lecțiile în frig, fiindcă totul arată ca în copilăria mea: focul duduie, lemnele trosnesc, cojile de mere miros frumos. Dar de unde atâta carburant? Din cauză că avem calorifere, ne putem șterge pe bot de repartiție la butuci și cărbuni. În iarna lui ’87 ies destul de greu la liman, fiindcă nu sunt deloc pregătită. N-am nici o strategie pusă la punct, darămite o tactică. Acționez haotic, la voia întâmplării, prin incursiuni bruște, milogeli, ba chiar mici furtișaguri. Tai
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Ursuleț. După ochi, cele două grămezi nu-s cine știe ce munți. Ne facem socoteala că în trei ture le-am putea mătrăși. Bărbații încep să lopăteze cu spor cărbunii în saci de hârtie, Teri cu mine și Cristina, fiica lor, aruncăm butucii umezi în cărucior. În zece minute e plin. Viorel fuge la spital, unde trebuie să ducă ceva pentru nu mai știu cine, Rigo rămâne să păzească averea, iar eu și Mircea ne înhămăm ca doi trăpași, de-o parte și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
am avut probleme în a deschide această nouă încuietoare. Am scos broasca ca să văd unde era defectul, dar nu avea nimic, funcționa foarte bine. A treia oară n-am mai putut deschide în nici un fel, cheia s-a rupt în butuc și pur și simplu a trebuit să forțez ușa pentru a putea intra. M-am întrebat despre ce poate fi vorba, dar răspunsul era foarte simplu; foarte ușor unul stătea de pază să vadă dacă nu mă întorc, celălalt cu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
intra. M-am întrebat despre ce poate fi vorba, dar răspunsul era foarte simplu; foarte ușor unul stătea de pază să vadă dacă nu mă întorc, celălalt cu seringa punea câteva picături de lipici cu uscare rapidă și-mi bloca butucul. Era o altă ticăloșie pe care nu o puteam demonstra. La un moment dat m-am gândit să le aplic și eu aceeași metodă, mai ales că Dosoftei își montase și ușă metalică și ,,îl lucram frumos” , dar astfel de
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
un moment dat m-am gândit să le aplic și eu aceeași metodă, mai ales că Dosoftei își montase și ușă metalică și ,,îl lucram frumos” , dar astfel de metode nu erau pentru mine. În ultimele zile mi-au furat butucul cu totul, în locul lui apăruse o gaură. Eu îmi vândusem apartamentul în ideea de a găsi o locuință mai ieftină. N-am găsit, până la urmă am dus o parte din lucruri într-o locație provizorie, urma și restul, dar au
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
erau la română și rusă. Acasă sora mea bucuroasă de notele obținute a semnat carnetul și mi-a ridicat sancțiunea de a ieși la joacă cu trupa din colonie. Bucuros, am ieșit în curte am pus carnetul de note pe butucul pe care spărgeam lemne, am ridicat securea cu dorința de a tăia carnetul, în ultima secundă am răsucit securea lovind carnetul cu muchia, lăsând urma literei „ L ”care a străpuns din copertă în copertă acel carnet de note. Nu am
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
matricol 224/19901991,vol.II; Costin Clit,op.cit.,p.241. XII Mecanică 5 Ailisei V. Nelu Antohi Const. Culai Arapu P. Constantin BaghIu M. Nicoleta Bălan Dtru. Clementina-Grațiela Bălan M. Mariana Bărboșanu Const. Gabi Benea V. Viorel Boboc G. Rodica Butuc M. Mihai Eduard Butnaru V. Ștefan Bunescu Const. Constantin Chiriac V. Ileana Chiriac I.Mariana Chirițoi A Felicia Cloșca M. Violeta Dănilă Dtru. Ioan Filip I. Livioara Gugescu V. Vasile Hobjilă V. Măricel Luca M. Ofelia Macarie Ghe. Valeriu Macovei
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]