1,209 matches
-
la sfârșitul Imperiului. În Dacia este cunoscut buzduganul descoperit la Romula. În secolul al XV-lea, pentru buzdugan se folosea forma cilindrică, întarită cu șase fețe proeminente, iar în secolul al XVI-lea cu șase până la opt fasete arcuite. Capul buzduganului a cunoscut forme diferite, de la cele cu dardă în vârf, înconjurat de corpi ascuțiți până la cele cu cap simplu, cu vârf alungit. Buzduganul folosit ca însemn al puterii suverane s-a transfornat în sceptru. În ziua de 10 mai 1920
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
cu șase fețe proeminente, iar în secolul al XVI-lea cu șase până la opt fasete arcuite. Capul buzduganului a cunoscut forme diferite, de la cele cu dardă în vârf, înconjurat de corpi ascuțiți până la cele cu cap simplu, cu vârf alungit. Buzduganul folosit ca însemn al puterii suverane s-a transfornat în sceptru. În ziua de 10 mai 1920, șase fete de la orfelinatul Radu-Vodă i-au oferit regelui Ferdinand I al României un buzdugan din aur. Arma, împodobită cu pietre prețioase, a
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
până la cele cu cap simplu, cu vârf alungit. Buzduganul folosit ca însemn al puterii suverane s-a transfornat în sceptru. În ziua de 10 mai 1920, șase fete de la orfelinatul Radu-Vodă i-au oferit regelui Ferdinand I al României un buzdugan din aur. Arma, împodobită cu pietre prețioase, a fost cumpărată prin subscripție publică și marcată cu inscripția: ""Regelui Ferdinand I, regele tuturor românilor dându-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednicia și buna conducere a țării
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
de la orfelinatul Radu-Vodă i-au oferit regelui Ferdinand I al României un buzdugan din aur. Arma, împodobită cu pietre prețioase, a fost cumpărată prin subscripție publică și marcată cu inscripția: ""Regelui Ferdinand I, regele tuturor românilor dându-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednicia și buna conducere a țării în anii 1916-1919"". Regele Ferdinand a precizat ca primește emoționat "darul", care a fost purtat în trecut și de voievozii Țărilor Române. Pe acest buzdugan, în partea superioară
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednicia și buna conducere a țării în anii 1916-1919"". Regele Ferdinand a precizat ca primește emoționat "darul", care a fost purtat în trecut și de voievozii Țărilor Române. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate. Emblema Armatei Naționale a Republicii Moldova conține și un buzdugan, în gheara
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
primește emoționat "darul", care a fost purtat în trecut și de voievozii Țărilor Române. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate. Emblema Armatei Naționale a Republicii Moldova conține și un buzdugan, în gheara stângă a acvilei. Această armă militară, folosită în lupta corp la corp, și-a adăugat cu timpul la înțelesul său militar și un înțeles
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate. Emblema Armatei Naționale a Republicii Moldova conține și un buzdugan, în gheara stângă a acvilei. Această armă militară, folosită în lupta corp la corp, și-a adăugat cu timpul la înțelesul său militar și un înțeles al demnității și puterii suverane. Buzduganul, spada și coroana erau cele trei atribute heraldice
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
Emblema Armatei Naționale a Republicii Moldova conține și un buzdugan, în gheara stângă a acvilei. Această armă militară, folosită în lupta corp la corp, și-a adăugat cu timpul la înțelesul său militar și un înțeles al demnității și puterii suverane. Buzduganul, spada și coroana erau cele trei atribute heraldice ale Domnitorului Țării Moldovei, care întruchipau puterea lui suverană supremă militară și laică în stat. Conform tradiției, Junii Brașoveni sunt conduși de un "vătaf" care, ca atribut de conducător, poartă un buzdugan
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
Buzduganul, spada și coroana erau cele trei atribute heraldice ale Domnitorului Țării Moldovei, care întruchipau puterea lui suverană supremă militară și laică în stat. Conform tradiției, Junii Brașoveni sunt conduși de un "vătaf" care, ca atribut de conducător, poartă un buzdugan mare. Locțiitorii săi, denumiți "armași", dețin buzdugane mai mici decât ale vătafului. Odinioară, aceștia practicau aruncarea buzduganului ca probă a puterii și a virilității. În cadrul basmelor, adesea apare un buzdugan pe care zmeul îl aruncă de departe spre casa sa
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
atribute heraldice ale Domnitorului Țării Moldovei, care întruchipau puterea lui suverană supremă militară și laică în stat. Conform tradiției, Junii Brașoveni sunt conduși de un "vătaf" care, ca atribut de conducător, poartă un buzdugan mare. Locțiitorii săi, denumiți "armași", dețin buzdugane mai mici decât ale vătafului. Odinioară, aceștia practicau aruncarea buzduganului ca probă a puterii și a virilității. În cadrul basmelor, adesea apare un buzdugan pe care zmeul îl aruncă de departe spre casa sa, buzduganul lovind întâi porțile casei, lovind apoi
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
suverană supremă militară și laică în stat. Conform tradiției, Junii Brașoveni sunt conduși de un "vătaf" care, ca atribut de conducător, poartă un buzdugan mare. Locțiitorii săi, denumiți "armași", dețin buzdugane mai mici decât ale vătafului. Odinioară, aceștia practicau aruncarea buzduganului ca probă a puterii și a virilității. În cadrul basmelor, adesea apare un buzdugan pe care zmeul îl aruncă de departe spre casa sa, buzduganul lovind întâi porțile casei, lovind apoi masa, și abia după aceea așezându-se singur în cui
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
de un "vătaf" care, ca atribut de conducător, poartă un buzdugan mare. Locțiitorii săi, denumiți "armași", dețin buzdugane mai mici decât ale vătafului. Odinioară, aceștia practicau aruncarea buzduganului ca probă a puterii și a virilității. În cadrul basmelor, adesea apare un buzdugan pe care zmeul îl aruncă de departe spre casa sa, buzduganul lovind întâi porțile casei, lovind apoi masa, și abia după aceea așezându-se singur în cui, pe perete. Buzduganul e mânuit și mai bine de eroii pozitivi. În basmul
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
mare. Locțiitorii săi, denumiți "armași", dețin buzdugane mai mici decât ale vătafului. Odinioară, aceștia practicau aruncarea buzduganului ca probă a puterii și a virilității. În cadrul basmelor, adesea apare un buzdugan pe care zmeul îl aruncă de departe spre casa sa, buzduganul lovind întâi porțile casei, lovind apoi masa, și abia după aceea așezându-se singur în cui, pe perete. Buzduganul e mânuit și mai bine de eroii pozitivi. În basmul Prâslea cel voinic și merele de aur, „Prâslea, luă buzduganul, îl
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
a puterii și a virilității. În cadrul basmelor, adesea apare un buzdugan pe care zmeul îl aruncă de departe spre casa sa, buzduganul lovind întâi porțile casei, lovind apoi masa, și abia după aceea așezându-se singur în cui, pe perete. Buzduganul e mânuit și mai bine de eroii pozitivi. În basmul Prâslea cel voinic și merele de aur, „Prâslea, luă buzduganul, îl azvârli înapoi mai departe decât îl azvârlise zmeul și, când era prin dreptul lui, îl atinse pe umere”. În
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
sa, buzduganul lovind întâi porțile casei, lovind apoi masa, și abia după aceea așezându-se singur în cui, pe perete. Buzduganul e mânuit și mai bine de eroii pozitivi. În basmul Prâslea cel voinic și merele de aur, „Prâslea, luă buzduganul, îl azvârli înapoi mai departe decât îl azvârlise zmeul și, când era prin dreptul lui, îl atinse pe umere”. În basmul lui Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, apare următorul episod: „Când era destul de mare, puse să-i facă un buzdugan
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
buzduganul, îl azvârli înapoi mai departe decât îl azvârlise zmeul și, când era prin dreptul lui, îl atinse pe umere”. În basmul lui Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, apare următorul episod: „Când era destul de mare, puse să-i facă un buzdugan de fier, îl aruncă în sus de despică bolta cerului, îl prinse pe degetul cel mic și buzduganul se rupse-n două. Atunci puse să-i facă altul mai greu și-l aruncă în sus aproape de palatul de nori al
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
pe umere”. În basmul lui Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, apare următorul episod: „Când era destul de mare, puse să-i facă un buzdugan de fier, îl aruncă în sus de despică bolta cerului, îl prinse pe degetul cel mic și buzduganul se rupse-n două. Atunci puse să-i facă altul mai greu și-l aruncă în sus aproape de palatul de nori al lunei; căzând din nori, nu se rupse de degetul voinicului”.
Buzdugan (armă) () [Corola-website/Science/320854_a_322183]
-
pentru a vătăma, a omorî ființe umane cu aplicarea forței musculare prin contact nemijlocit cu tăiere (săbii, tesacuri, etc.), înțepare (baionete unghiulare, pumnale stilete etc.) prin înțepare - tăiere (baionete plate, cuțite, arcuri, arbalete, pumnale cu tăiș etc.), prin spargere-fărîmițare (box, buzdugan, mlăciu, nunceag etc.)
Armă albă () [Corola-website/Science/316470_a_317799]
-
Odessa datorita înaintării rapide a trupelor germane și alb-gardiste în acea zonă. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării a votat independența Basarabiei, președinte al Republicii a fost ales din nou Ion Inculeț, secretar al Sfatului Țării a fost desemnat Ion Buzdugan, iar șef al guvernului doctor Daniel Ciugureanu. Dar în contextul international și local din acea vreme independența unei țări așa de mici precum Basarabia nu putea fi asigurată, soluția salvatoare constând în unirea Basarabiei cu România. La 26 februarie 1918
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
arboricole de răchită căprească ("Salix caprea"), zălog ("Salix cinerea") sau arin ("Alunus glutinosa"). Vegetația ierboasă are în componență mai multe specii de plante higrofite; dintre care unele protejate la nivel europeanastfel: ferigă de apă ("Nephrodiun thelypestris"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), buzdugan de apă ("Sparganium simplex"), mirgău ("Scutellaria galericulata"), boglari ("Ranunculus sceleratus"), sânzâiene (din specia "Galium uliginosum"), mană de apă ("Glyceria maxima"), otrățel ("Utricularia vulgaris"), trestie ("Phragmites australis"), papură ("Typha") sau mușchi natant ("Riccia fluitans"). Lumea animalelor este reprezentată de câteva specii
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
pilot de MiG-21 la regimentul de aviație de vânătoare dislocat pe aerodromul Deveselu, comandat de colonelului Ștefan Varia. În anul 1990 a fost mutat ca pilot vânătoare la "Centrul de Trecere pe Avionul Supersonic", de la Bacău, comandat de colonelul Vladimir Buzdugan. În 1997 a făcut trecerea pe avionul "MiG-21 LanceR", varianta modernizată a lui MiG-21. După o întrerupere de doi ani, între 1998-2000, în care a urmat cursurile Academiei de Înalte Studii Militare a revenit la Bacău, îndeplinind, succesiv, funcții de
Ștefan Dănilă () [Corola-website/Science/324171_a_325500]
-
pentru a găsi un palat de aur păzit de un dragon. El găsește, de asemenea, agățat pe perete un scut strălucitor de aramă pe care este scrisă o legendă: că cel care ucide balaurul câștigă scutul. Cu o lovitură de buzdugan, Ethelred ucide balaurul, care moare cu un strigăt ascuțit, și se duce să ia scutul, care cade pe podea cu un zgomot îngrozitor. Pe măsură ce naratorul citește despre intrarea cu forța a cavalerului în chilie, se aud sunete de crăpături și
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
l (din , prin ) este un baston încrustat cu metale și cu pietre prețioase, purtat de un suveran ca simbol al autorității și puterii supreme. Acest însemn al puterii suverane derivă din buzdugan, ca simbol al puterii militare supreme. Statuia lui Zeus din Olympia, una din cele șapte minuni ale lumii antice, îl reprezenta pe Zeus ținând în mâna stângă un "sceptru" pe care stătea un vultur de aur. Stema României, adoptată de
Sceptru () [Corola-website/Science/328068_a_329397]
-
1960), " S-a furat o bombă" (1962), "Pădurea spânzuraților" (1964), "Columna" (1968), "Brigada Diverse intră în acțiune" (1970), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "B.D. la munte și la mare" (1971), "Ilustrate cu flori de câmp" (1974), "Păcală" (1974), "Patima" (1975), "Buzduganul cu trei peceți" (1977), "Vlad Țepeș" (1978), "Drumul oaselor" (1980), "Cucerirea Angliei" (1982), "Ziua Z" (1984), "Cucoana Chirița" (1986), "Trenul de aur" (1986) și "Chirița în Iași" (1987). S-a născut la 7 iulie 1925, în orașul Deva . A absolvit
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
a lucrat ca pictoriță și creatoare de costume de teatru și film, debutând în cinematografie cu realizarea costumelor din filmului "După concurs" (1955). A participat la realizarea costumelor din filme istorice precum "Columna" (1968), "Cucerirea Angliei" (1982), "Vlad Țepeș" (1978), "Buzduganul cu trei peceți" (1977) și "Ziua Z" (1984), din filme după opera lui I.L. Caragiale ("Două lozuri", "D-ale carnavalului"), din "Bădăranii" (1960), din "Pădurea spânzuraților" (1964), din seria de filme BD, din seria Chirița sau din filme de aventuri
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]