4,246 matches
-
într-o realitate dovedită, pentru oricine o întâlnește. Splendoarea scenică pe care o reflectă din fața spectatorilor Elena Plătică se coboară cu ea, dincolo de scenă, unde artista este aceeași: omul agreabil, atent și binevoitor cu semenul. Este o idealistă moderată, o cântăreață deplin fermecătoare, cu dinamism, personalitate și fervoare. Are un repertoriu selecționat, cules, păstrat în stare curată și naturală. Este o artistă care cruță cântecele de la distrugerea pe care o îndură când ajung în vocea cohortelor de cântăreți contemporani. Elena Plătică
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
citează din belșug, precum și din similitudinile pe care le face cu situațiile autohtone, ceea ce face parte, desigur, din măiestria condeiului său. Nici cântecul nu este neglijat, și Mariana Cristescu, în articolul „Natalia Gliga. Cântec sub vremi ... !” aduce un frumos elogiu cântăreței Natalia Gliga, originară din Cașva mureșeană. Mariana Cristescu se slujește și de mărturisirile artistei despre viața ei de scenă, unde a avut modele de marcă, printre care pe Maria Tănase. Despre originea ardeleană a celui mai bogat român din lume
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
în mine. Dar, generoasă, nu mă lăsa acolo, în hău, nu mă părăsea. Nu fi mierlă supărată/ Nu-i robia ne-ncetată." Am avut multe bucurii în viață, dar nu cred s-o fi întrecut vreuna pe cea a descoperirii unei cântărețe autentice, profunde, de-o sensibilitate care o va duce departe. Ea se numește Andreia Botiș. Rețineți, vă rog, acest nume. E numele marii cântărețe de mâine. Nu vă speriați de ce vă spun. Pentru mine, Andreia Botiș este acum o mare
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
bucurii în viață, dar nu cred s-o fi întrecut vreuna pe cea a descoperirii unei cântărețe autentice, profunde, de-o sensibilitate care o va duce departe. Ea se numește Andreia Botiș. Rețineți, vă rog, acest nume. E numele marii cântărețe de mâine. Nu vă speriați de ce vă spun. Pentru mine, Andreia Botiș este acum o mare cântăreață. Azi. Pentru voi, ea va deveni mâine, dar mâinele acela e foarte aproape. Și va deveni azi, când o veți auzi cântând. Ea
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
autentice, profunde, de-o sensibilitate care o va duce departe. Ea se numește Andreia Botiș. Rețineți, vă rog, acest nume. E numele marii cântărețe de mâine. Nu vă speriați de ce vă spun. Pentru mine, Andreia Botiș este acum o mare cântăreață. Azi. Pentru voi, ea va deveni mâine, dar mâinele acela e foarte aproape. Și va deveni azi, când o veți auzi cântând. Ea iubește până-n ultima coardă a inimii muzica, iar forța ei de-a transmite emoția depășește imaginația. Cei
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
comandantul, întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus plutește pe lângă sufletul meu. Mâna Lui îmi atinge fruntea cu caldă binecuvântare. I-atâta pace-n carceră! Dulce ești Doamne
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
dragostea de rădăcinile sale, fructificate în dezvoltarea și înfrumusețarea muzicii folclorice. Venită în crepusculul vieții dintr-acel ianuarie, după care nu s-au schimbat multe calendare, în apropiere de Întorsura Buzăului, la Sărmaș, în județul Covasna, Ioana Dîrstar e o cântăreață de muzică populară care a polarizat căutarea succesului pe trei ținte inseparabile: talent, muncă, știință. Roadele talentului au fost văzute în anotimpul mugurului, când, mică până la sprânceana scenei, Ioana o urca, o înflorea cu ochii ei de cicoare și o
IOANA DÎRSTAR. FRUMUSEŢEA CHIPULUI ŞI A SPIRITULUI, ÎMPREUNĂ ŞI AŞIJDEREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349367_a_350696]
-
Etnografie, Antropologie Culturală și Folclor. Începând cu anii din prima etapă școlară, când colabora cu Ansamblul Jidvei România și participa la numeroase spectacole și concursuri, Ioan Dîrstar a mers în trepte ascensive spre o împlinire iremediabilă, artistică. Este azi o cântăreață de muzică populară ce îcepe a se afirma ca interpretă de muzică folclorică și deopotrivă teoreticiană, cercetătoare cunoscătoare studioasă și pasionată a folclorului românesc. Are adunați ca o zestre așezată împăturit în lada veche, deși în noi și puțini ani
IOANA DÎRSTAR. FRUMUSEŢEA CHIPULUI ŞI A SPIRITULUI, ÎMPREUNĂ ŞI AŞIJDEREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349367_a_350696]
-
iubesc puritatea credinței și culturii populare, lumina rugului spiritului popular, alinătorul și auroralul cântec folcloric românesc! E-atât de bogată, ca o comoară, natura și încă mai avem dreptul să trăim vrăjiți de frumusețe, câtă vreme avem fete frumoase și cântărețe talentate! Întocmai așa-I artista Elena-Daniela Cuculici! La numai douăzeci și cinci de ani are o necrezută biografie. A absolvit Universitatea Națională de Muzică, Secția Pedagogie Muzicală și Facultatea de Geografie, Universitatea „Spiru Haret”, specializarea Geografia Turismului, este masterand la Facultatea de
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
semnează P. Lorelai, pe numele adevărat Alberta Moșneguțu-Lorelai. Despre aceste volume :”Creștinarea lui Dracula în cetate “și “Eroii culturii dâmbovițene “, Al.Florin Țene a spus că aceste cărți sunt începutul promițător al unei eleve ce dorește să ajungă scriitoare și cântăreața, pentru că ea cântă tot cu degetele de la picioare la pian și mai vrea să ajungă și pictorița. Mama ei a părăsit-o la naștere de frica handicapului cu care s-a născut fetiță dar asistență maternala Viorica Pârvan nu s-
MANIFESTĂRI CULTURALE ÎN STAŢIUNEA IZVOARELOR DE AUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349979_a_351308]
-
de cantemirist, cu vipușca lată, roșie, ca generalii, toate acestea o făceau pe Natalia fericită. Trebuia să-l cunoască neapărat și mama ei care nu stătea prea mult în România, trebuia să plece în Italia, să-și continue cariera de cântăreață, așa încât, îl invită la ea acasă. Tase a fost plăcut impresionat de familia Nataliei, și, la rândul lui, a fost plăcut de mama și bunica ei. Sigur, Tase nu s-a lăsat mai prejos și a invitat-o acasă la
PERSONAJELE DIN PLANURILE PARALELE ALE ROMANULUI „UMBRA ÎN UNIFORMĂ” DE DUMITRU DĂNĂILĂ. de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344413_a_345742]
-
comandantul, întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus plutește pe lângă sufletul meu. Mâna Lui îmi atinge fruntea cu caldă binecuvântare. I-atâta pace-n carceră! Dulce ești Doamne
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
ușoare românești, „ultimul trubadur”, Alexandru Jula. Nici nu plecase! Cântecele sale erau! Tăcuse un răstimp dar i-au reîncolțit șlagărele în cântece proaspete, unul mai fermecător ca celălalt. Într-una din zile, Alexandru Jula a revenit și cu o tânără cântăreață care până atunci parcă fusese ascunsă de complotul tăcerii: Ioana Sandu! Surprizele nu depășesc vagul câtă vreme cel care le creează nu depășește previzibilul. Totală și promotoare de emoție, surpriza făcută de Alexandru Jula aderă la locul forte al descoperirilor
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
descoperirilor artiștilor de debut și este concurată de minune! „Ioana Sandu și Francisc Reiter păstrează tradiția, melodia cantabilă, modul simplu și discret de comunicare, prin căldura glasului, prin feeling și teme obișnuite”, așa ne apare astăzi, creionată de Titus Andrei, cântăreața Ioana Sandu; „...trăim prea puțin să ne consumăm în lucruri minore... Recunosc că eu nu am urmat această regulă a supraviețuirii, am constatat cum anii trec și singura realitate necondiționată a vieții mele a fost muzica”, așa se oglindește însăși
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
supraviețuirii, am constatat cum anii trec și singura realitate necondiționată a vieții mele a fost muzica”, așa se oglindește însăși. Între realitatea care există în sine și identitatea care decurge în parte și din portretizările de dincolo de sine, Ioana Sandu, cântăreață de muzică ușoară românească, întrucâtva nou apărută, dar cu deja câteva albume de cântece scoase, dă ocazia celor care scriu despre ea să o facă fără a tranșa controverse deschise și închise de invidii și răutăți. Este o artistă fină
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
Manoilă-Ioana Sandu. El a ridicat două glasuri la glastrele iernii, în melodiile „În prag de Crăciun” și „Măicuța mea frumoasă”. În anul 2013, încă neîncheiat la momentul alcătuirii acestor șiruri de cuvinte despre Ioana Sandu, evenimentele artistice în act, ale cîntăreței rezervând surprize până la pragul dintre ani, au apărut așteptatele „Șlagăre internaționale”, cîntate în rusă, greacă, spaniolă, franceză, italiană, aromână, turcă, arabă și română - așteptate, îndeosebi pentru că sunt cântece cu regulile convenționale ale valorii, chiar dacă uneori vin pe drumul mai familiar
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Acasa > Cultural > Modele > SOFIA ROTARU. BUHUȘI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREȚEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sofia Rotaru, „Regina Pop”, ucraineancă de origine română, pe care rușii și lumea o laurează ca și pe Alla Pugaciova ori Muslim Magovayev, își
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
zicea: „dacă pici, iei și bătaie!”. După plecarea musafirilor, nanul mi-a zis dspre fata care era cu ei și mi s-a părut mai frumoasă decât toate pe care le văzuserăm vreodată pe la noi: „e nepoata mea, Sofia Rotaru, cântăreață de la Chișinău, cântă la difuzor...”. Da, Sofia Rotaru, chiar dacă este de cetățenie ucraineană și are și reședințe la Yalta, Moscova, Kiev, sau Baden-Baden, se pare că este buhușeancă dinspre tată, din familia veche neaoșă, Rotaru. Dar există la Buhui un
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
nu mai au vlagă decât acei care calcă strâmb. Sofia Rotaru a fost laureată cu cele mai înalte distincții de Stat în URSS, RSS Ucraina, RSS Moldovenească, apoi în Rusia, Ucraina, Republica Moldova, numai în România nu, și a fost desemnată „Cântăreața secolului XX”. Dar cântecul ei nu se mai aude la Buhuși, de când a tăcut „difuzorul” nanălui meu (chiar era un difuzor instalat într-o cutie închisă cu o pânză galben maronie, țesută cu motive de împletitură, avea un buton pentru
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
lumi, poate va readuce într-o zi îngerescul ei cântec și în România dintre Prut și Bistrița, apoi, mai departe, în tot Regatul de cândva! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Sofia Rotaru. Buhuși, meleagul străbun al cântăreței / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1096, Anul III, 31 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
care, privind o percepi fără să examinezi de unde și de când ți-a sărit în ochi! Anda Adam plonjează brusc în inima spectatorului, pe când ochii acestuia navighează cu trupul ei la bord, ca o corabie în tangaj. Anda Adam e o cântăreață de bunădispoziție și de bunăplăcere, frumusețea ei corporală raportând implicit că e o penurie de frumusețe în jur, chiar dacă ar fi de față toate miss-urile lumii. Și totuși nu produce incitare la invidie, pentru că, în general nu acea femeie
ANDA ADAM VU DE DROIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347640_a_348969]
-
neam, neamul oșenilor, cu danțurile, țâpuriturile și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării Oașului, nu îl expiră. „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”! E ea, cântăreața Maria Tripon care dă muzicii folclorice oșenești o dragoste fără de care nimic nu e. Și un dor neîncetat! Etern ca muzica este dorul și, odată ce o cunoști pe oșeanca ce-și zice „Mărie”, simți până la stările sufletului aceasta. Dorul e
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
sale, chipul iubirii. De aceea, cântecul Loredanei e ziditor de iubire, de bunătate, de voioșie, de omenie! El adâncește în conștiință viața estetizată de lumina din cântec și în trăire exaltarea din iubire! Loredana Groza, născută la Onești, este o cântăreață de muzică ușoară, compozitoare, actriță, prezentatoare tv, dansatoare, antrenoare în show-ul muzical „Vocea României”, imagine a unor produse cosmetice... A început să cânte pe când gânguritul nu-i era o amintire, la vârsta de trei ani. Prin 1977, când era
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
ce o privește pe Loredana, cercetarea trebuie extinsă în multe domenii, uneori chiar fără legătură cu muzica. Rămâne de configurat însă, într-un portret cel mai cuprinzător frumoasele sale cântece, veselia ei clocotitoare, energia vulcanică. Este în primul rând o cântăreață formidabilă. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Loredana Groza. Pietrarul izvorului de cântec / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]