3,117 matches
-
Văzând că Mărășteanu l-a încolțit, dar până la urmă se alege cu o pleașcă la care nici nu se gândise, urlă din răsputeri: --Daaa! După ce-mi dai banii, s-o iei din poarta mea! Ce-o să râdă băieții la cârciumă când o să le fac cinste, gândi Tache. Hai, că iar l-am fraierit! Și-i strânse mâna, pupându-i-o de mai multe ori, sub râsetele dezlănțuite ale oamenilor. Numai inginerul Casapu nu râdea. Îl privea năucit pe Tache, scârbit
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
nicio fotografie, din păcate, a fost un mare patriot ungur, sentiment care l-a dus la pierzanie. Cum era cam amator de băutură,( și se spunea în familie că de câte ori se îmbată, mai făcea un copil!) și mergea deseori la cârciuma, s-a întîmplat că prin 1917, în plin război mondial, într-o cârciuma ,când se încălzise atmosferă de la băutură și românii începuseră să strige" România mare! România mare!", bunicul meu , făcând un gest semnificativ cu palmele,a strigat: "România mare
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE( VERSIUNE CORECTATĂ ȘI REEDITATĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372170_a_373499]
-
a dus la pierzanie. Cum era cam amator de băutură,( și se spunea în familie că de câte ori se îmbată, mai făcea un copil!) și mergea deseori la cârciuma, s-a întîmplat că prin 1917, în plin război mondial, într-o cârciuma ,când se încălzise atmosferă de la băutură și românii începuseră să strige" România mare! România mare!", bunicul meu , făcând un gest semnificativ cu palmele,a strigat: "România mare? Uite așa de mică o să se facă!" Și imediat l-au... și umflat
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE( VERSIUNE CORECTATĂ ȘI REEDITATĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372170_a_373499]
-
onorabil, e inginer la Trustul de construcții, acum a dat și el peste o mare bucurie și a băut cam mult. Barmanul venise și el în ajutorul lui. “Cine a îndrăznit să se ia de olteanul meu?-întreba el- în cârciuma mea n-are voie să se bată nimeni că aduc șapte milițieni...” L-am tras după tejghea, l-am răcorit cu puțină apă și după câteva minute s-a trezit. “Bă, Mihaly, băăă, eu am ținut la două lucruri în
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
an Porții otomane, în epoca fanarioților ea ajungând să înregistreze, după cum bine se cunoaște, o creștere considerabilă. Dijmăritul sau impozitul pe stupi și pe mascuri, adică pe porcii castrați și puși la îngrășat, de exemplu, fumăritul, vinăriciul sau taxa pe cârciumi, în virtutea căreia fiecare proprietar de asemenea stabiliment comercial era obligat să ofere statului din zece vedre câte una, oieritul sau darea pe pășunat formau toate huzmetul, cu alte cuvinte, venitul principal al Domniei care era scos la vânzare prin licitație
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
ȘI A MATILDEI Această poveste, destul de tristă, s-a petrecut în urmă cu peste 100 de ani... în zona Văcăreștilor, cartierul Grădinari, sub Dealul Piscului (locul unde în 1913 a văzut lumina zilei Măiastra cântecului popular - Maria Tănase), într-o cârciumă care purta numele „LA MANDRAVELA” (unde se distrau șuții, geambașii, chrigii, negustorii, (vezi unele pasaje în romanul „GROAPA” de Eugen Barbu). În această cârciumă cânta renumitul scripcar Prichindel, iar Matilda (nevastă-sa) servea clienții la masă și, când i se
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
Piscului (locul unde în 1913 a văzut lumina zilei Măiastra cântecului popular - Maria Tănase), într-o cârciumă care purta numele „LA MANDRAVELA” (unde se distrau șuții, geambașii, chrigii, negustorii, (vezi unele pasaje în romanul „GROAPA” de Eugen Barbu). În această cârciumă cânta renumitul scripcar Prichindel, iar Matilda (nevastă-sa) servea clienții la masă și, când i se făcea poftă să distreze consumatorii, cânta melodii de petrecere... sporindu-și câștigul prin bacșiurile pe care le primea. Crâșmarul Gheorghe Dinescu l-a provocat
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
un fost profesor parcă prins la copiat. Nu am perceput dacă sunt politicieni sau evadați de la balamuc. Pe peretele meu virtual, ca o dovadă de violență și prostie, tot felul de agramați, semidocți, vuvuzele ale galeriilor, pensionari visându-se în cârciumi jegoase din cartiere sordide, înjură. Fără argumente, fără rușine. Proletculți cu legitimație de facebook. Haite dezlănțuite. Cei care-l adulau ieri pe Băse îl vor sfâșia mâine pe Ponta sau Johannis. La ce popor avem m-aș bucura să iasă
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
săraci, buni și răi, înțelepți și neinstruiți, generoși și zgârciți. Regimurile totalitare ale secolului trecut au încercat să îndepărteze ființa umană de ideea spirituală și să o apropie tot mai mult de lumea materială: omul cunoștea un singur drum - uzină, cârciumă, dormitor - fiind un robot, dar cu nevoi umane. Fără instruire, fără cultură, fără comunicare, fără informație. Mai mult îl inventaseră chiar și pe Moș Gerilă, în locul lui Moș Crăciun. In ultimele decenii, megatehnologizarea tuturor domeniilor vieții a dus, pe de
BINELE PE CARE-L FACE UN ZÂMBET! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379208_a_380537]
-
toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și ciurdarul Nichifor înconjurat de fru- moașele bălțate cu ugerele pline. Taurii uriași de peste o mie de kilograme, special crescuți pentru monta, erau în grajdul ultramodern al satului. Trecea deja pe langă cârciuma. Prin fereastră luminată îi zări pe ai lui Cioaca, puși pe chef, pe ai lui Lae ceterașul, dar și pe Solomon cârciu- mărul, gras, unsuros, cu privire vicleana, pus întotdeauna pe câștig. Mde, fiecare cu ale lui, gândi el... La
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și ciurdarul Nichifor înconjurat de fru- moașele bălțate cu ugerele pline. Taurii uriași de peste o mie de kilograme, special crescuți pentru monta, erau în grajdul ultramodern al satului. Trecea deja pe langă cârciuma. Prin fereastră luminată îi zări pe ai lui Cioaca, puși pe chef, pe ai lui Lae ceterașul, dar și pe Solomon cârciu- mărul, gras, unsuros, cu privire vicleana, pus întotdeauna pe câștig. Mde, fiecare cu ale lui, gândi el... La
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
binecuvântau că sunt trimișii lui Dumnezeu că nu-i așa, numai Domnul știe ce-i trebuie unui popor neascultător care nu respectă legile lui Moise degeaba merge la biserică, dacă abia așteaptă să se termine slujba și să intre în cârciumă ca să răsune apoi ulițele satului de dumnezeii mamei lor de boieri și peste câteva zile să nu se mai poată urni din pat de oasele rupte de jandarmi și au venit feseniștii la fel, nimeni nu știa de unde, deși unii
CUM AU VENIT... TOT AȘA AU ȘI RĂMAS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374200_a_375529]
-
Iris, o văd așa în alb, coborând precum noaptea ielele, să mă sluțească, să-mi fure savoarea sufletului... dar în pădurea cuvintelor e singurătate, Doamneee, ce singurătate ! voi prieteni, unde sunteți, v-ați rătăcit și voi ? ieșiți din morminte, din cârciumi, din bârlogul iubitelor, din fericirile și nefericirile voastre, veniți la mine să vă povestesc ce-a pățit Ulise și cum a reușit el prin inteligență și viclenie să ajungă rege în Ithaka la Penelopa, s-a zbătut hipnotizat prin năvoade
RĂTĂCIT PRIN PĂDUREA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607]
-
cartier, Va fi raiul pe pământ... Cu grădini și palmieri - Fără soare, dar cu vânt”. Mai tot timpul își zicea Nenea Fane Tutungiu... Când nevasta îl certa: - „Mai lasă dracu' rachiu!” Dar cum omu' n-are vină Că-i sta cârciuma în drum... Mai trecea pe la vecină, Care-l stropea cu parfum. Iar la Dida când venea, Era purecat, săracul... - Iar mi te-ai pilit, belea? Unde-s banii? Luate-ar dracul! - Mergi și ia-i de la Jenică, Iani-ți poate confirma
PE O STRADĂ LUMINOASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362229_a_363558]
-
Păunescu, funcționar al Ministerului de Finanțe, un permis de export de vite în valoare de patruzeci de milioane și șase mii de capete de vite. Așteptarea lui e zadarnică, fiindcă Păunescu nu aduce permisul. Simțindu-se înșelat, Gore iese din cârciumă, unde se afla, ca că-l caute acasă. În timp ce face cercetări pe Strada Frumoasei, sună alarma și se ascunde într un adăpost aerian situat lângă casa pe care o căuta. În adăpost cunoaște pe doamna Popovici, pe servitoarea ei, Elisaveta
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
ei, Elisaveta, și un bătrân. Se observă aici că eroul este martor al unor evenimente, dar el nu intervine în acțiune (ca personajele din Nopți la Serampore). După încetarea exercițiului, care „n-a durat nici cinci minute", se întoarce în cârciumă și află cu surprindere că în ziua aceea nu avusese loc nicio alarmă și că persoanele din adăpost muriseră cu patruzeci de zile în urmă, în timpul unui bombardament, când fusese distrusă și casa doamnei Popovici, gazda lui Păunescu. Niște muncitori
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
cu surprindere că în ziua aceea nu avusese loc nicio alarmă și că persoanele din adăpost muriseră cu patruzeci de zile în urmă, în timpul unui bombardament, când fusese distrusă și casa doamnei Popovici, gazda lui Păunescu. Niște muncitori aflați în cârciumă confirmă cele spuse de cârciumar, însă negustorul „face prinsoare“ că acel adăpost există, împreună cu persoanele menționate de el, și pierde. Fantasticul constă într-o ruptură de planul real. Eroul trăiește rațional, verosimil, dar neconcordant; tot ce povestește pare să fie
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Eugen Simion, în Scriitori români de azi, pare a se asemăna cu unele personaje caragialiene. Totul se bazează pe un joc paradoxal al timpului, pe ruptura ce are loc la nivel temporal. Elementul senzațional se produce atunci când, întorcându-se în cârciumă, nimeni nu-l crede, ba mai mult, aceștia au argumente vizibile că nimic nu sa întâmplat. În mod normal, o experiență trăită de către Gore, chiar dacă în realitate nu s-a petrecut, constituie fapt real de viață, însă, în urma unei lecturi
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
lanț al Balcanilor." Thouvenel a păstrat de la Galați amintirea unei coborîri spre Dunăre "pe străzi întortocheate, încă pline de vechi construcții turcești unde negustorii și-au deschis pentru o vreme prăvălii. O populație cosmopolită se înghesuie în bazarele și numeroasele cîrciumi din Galați". Dezvoltarea economică este localizată și se remarcă la București, la Galați, la Brăila. Brăila nu era, la începutul secolului, decît o fortăreață turcească în care trăiau cîteva sute de oameni. Ubicini explică acest lucra astfel: "Astăzi, Brăila este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trebuință de nici o protecțiune? E nepricepere intelectuală sau e lipsa de voință, de-a pricepe? Dar oare legea tocmelelor agricole nu privește o clasă? {EminescuOpXI 40} Legea neînstrăinării pământurilor țărănești nu admite clasă? O eventuală lege pentru bresle, pentru împuținarea cârciumelor și altele n-ar privi clase ale societății? Clase - nu caste. "Presa" vorbește de clase și gândește la caste. În realitate orice om face parte dintr-o clasă oarecare, liber este însă de-a se ridica dintr-una într-alta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stors de la aceste clase în contra a chiar intereselor lor bine înțelese. De-ie-ni-se voie a ilustra cu exemple teoria aceasta. Facultatea de-a împrumuta și de-a fi împrumutat cu procente uzurare, facultatea de a-și bea mințele și munca în cârciumă, facultatea de a-și vinde și parcela pământul, aceea de a-și vinde munca pe ani înainte, toate acestea sânt desigur atribute ale deplinei libertăți individuale, atribute cari în unele țări sânt fără scădere a oricărui cetățean, în altele nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
am aflat în această credință încurajare pentru tratările întîmplate. De atunci însă partidul catolic, care în deosebi mărturisește public că e în serviciul papei, a atacat în Dietă guvernul pe toate terenurile, în cestiunea drumurilor de fier, a impozitului asupra cârciumelor, în privirea legei poliției agrare, în cestiunea polonă. Tot astfel în politica Imperiului, și anume în cestiuni de existență precum bugetul armatei, legea socialiștilor, în proiecte de impozite, partidul catolic, unit ca un singur om, stă în contra noastră și ia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este scuzabil numai s-ajungem iarăși la putere" le strigă Șeik-ul-Islam și-i vezi pe toți lucrând pe brânci spre a pune mâna pe visteria țării. Minciuna, calomnia, toate sânt bune pentru dânșii, orice armă este permisă celui care cutreieră cârciumele și cafenelele spre a agita... Sânt agitatori fără scrupul, șarlatani politici. Când dar, după mărturisirea "Romîniei libere", avem a face cu niște așa de cinstite fețe, mai poate fi serios vorba de motive constituționale de retragere? Am mai înțelege daca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zalhanaua ar fi fost construită chiar în târg, dăunând astfel sănătății locuitorilor lui, plănuia să o desființeze. Târgoveții au arătat că zalhanaua „li este de îndemânare și de priință pentru negoț”. Probabil că zalhanaua a contribuit la sporirea numărului de cârciumi, căci în 1851 se făcea observația că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg deschid crâșme pe la feliuri de locuri”. De asemenea, Sfatul municipal al târgului Huși avea venit de la „săul ce are a se strânge de pe pâraiele ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de „carne făbricuită” pentru a o încărca pe corăbii, adică pentru a o exporta. Chiar de la început Goldner nu s-a mulțumit cu beneficiile obținute din vânzarea conservelor, ci, în dorința de a le mări, a înființat pe lângă fabrică o cârciumă „i alte de ale mâncării” și o cărămidărie cu două cuptoare, încălcând în felul acesta drepturile posesorului moșiei Țiglina, proprietate a Mitropoliei Moldovei, pe care era instalată fabrica. Întreprinderea lui Goldner sau mașina de „carne murată”, cum o numeau moldovenii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]