1,691 matches
-
lumii "La Abrumcic". Alături de cei câțiva copaci vii mai erau și câțiva de natură statică pictați pe copertine. Abrumcic bătrânul avea un fecior, Ițic, care învârtea toată afacerea și două fete care serveau la masă. Fripturi de tot felul, mici, cârnați cu usturoi, fudulii, în fine, tot ce-ți dorea suflețelul dacă te ținea portofelul. Aici veneam de obște sâmbăta. și iată că-l văd la o masă pe Petrică Tănase împreună cu Onofrenco Vasile. Onofrenco, după o baie bună mânca de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
restaurant chelnerul, cum ne-a văzut însoțiți de conu Iancu, a și pus cap la cap două mese și a luat poziția de drepți: - La ordin, coane Iancule! - Măi băiatule, mâncare și băutură pe săturate. Ce doriți, măi băieți? Fleici, cârnați, momițe, antricoate, ficăței, mititeiă Luați de toate după pofta inimii, dar mai întâi eu vreau una mare de Pitești să miroase tare a prună. și ne așezam la masă, mâncam și beam iar conu Iancu găsea noi și noi aspecte
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în aer. Aceasta se citea pe fețele sătenilor, mai ales a celor tineri. În săptămâna de dinaintea Crăciunului se tăiau porcii. Fiecare gospodărie avea câte un porc de sacrificat. Contabila sau casierul, care erau vecini cu primăria, ne aduceau șorici proaspăt, cârnați sau o bucată de carne fragedă, făcută pe jeratec. Prin sat se auzeau clopoței, iar copiii își colindau rudele. La primărie nu îndrăzneau să colinde. Veneau cu plugușorul cei mici, dar și oamenii în toată firea, să facă urări. În
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de săteni și de oaspeți. După ce spectacolul s-a terminat și ultimii spectatori au părăsit sala, câteva femei au pus pe margini băncile, au măturat sala și au aerisit. În scurt timp mesele s-au umplut cu bucate tradiționale. Fripturi, cârnați, sarmale, cozonac și prăjituri pentru oaspeți și pentru toți acei care contribuiseră la reușita acestei acțiuni. Când am intrat în sală, locurile la mese erau ocupate. Nu știu cine le 82 spusese oaspeților că este ziua mea de naștere. Câțiva bărbați, printre
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
țăranilor de a crește porci pentru achiziții, nu a fost bine primită de către săteni. Proastele astea de primărițe, așa cum ne spuneau țăranii, nu au ce mânca și dau porc la achiziții! Am tăiat celălalt porc și l-am făcut șunci, cârnați, pastramă și tobă. Nu era gras, dar se făcuse mare și era suficient pentru familia mea. O parte din afumături le am dus la oraș și le-am pus pe balcon. Vecinii de la blocul de vizavi, foști colegi de serviciu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
blocul de vizavi, foști colegi de serviciu, priveau cu invidie șuncile de pe balconul meu. Într-o noapte de sâmbătă spre duminică, când soțul era la țară, niște copii de la etajul superior mi-au „pescuit” o mare parte dintre șunci și cârnați. Am fost mâhnită, dar când îi întâlneam pe scări 92 mă făceam că nu știu nimic, gândindu-mă câtă foame aveau bieții copii, dacă au fost nevoiți să fure carne din balconul meu. Joia sau marțea venea o mașină și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de oricine ale străinătății. A venit Moșul!... a strigat femeia, în timp ce răsturna conținutul sacoșei pe masă. Privind-o, m-am întrebat intrigată în gând „De ce nu le lasă în sacoșă?” Cafea, țigări Kent, săpunuri Fa, ojă, șampoane, deodorant, mirodenii pentru cârnați, arome pentru cozonaci, ciocolată și bomboane învelite în staniol de diferite culori care îți luau ochii. La puțin timp, a intrat pe ușă neamțul. Era un bărbat înalt, blond, destul de urât. Părea ciolănos și vorbea tare, într-o română stâlcită
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
răspund. Nu m am gândit niciodată să plec din țară. Am familie. Ce fac ei dacă eu plec și apoi cum să merg cu voi? 189 Noi, de câte ori venim în țară, tăiem un porc. Carnea o pregătim cu mirodenii, facem cârnați, pastramă, șunci. Punem carnea într-o cutie mare care are un capac de plasă. Tu ești mică și încapi în cutia aia. Deasupra punem cârnații, șuncile, jamboanele, toba și capul de porc afumat. La vamă, când deschid cutia, mirosul de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
189 Noi, de câte ori venim în țară, tăiem un porc. Carnea o pregătim cu mirodenii, facem cârnați, pastramă, șunci. Punem carnea într-o cutie mare care are un capac de plasă. Tu ești mică și încapi în cutia aia. Deasupra punem cârnații, șuncile, jamboanele, toba și capul de porc afumat. La vamă, când deschid cutia, mirosul de afumătură românească îi înnebunește pe ăia. Le dăm și lor câte ceva și trecem fără probleme dincolo. Ne cunoaștem bine cu toți vameșii. Sprintenă, Sofia a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
trecem fără probleme dincolo. Ne cunoaștem bine cu toți vameșii. Sprintenă, Sofia a deschis portbagajul mașinii, de unde a scos o cutie cilindrică. În timp ce priveam cutia care mirosea a șuncă afumată, mă vedeam stând culcată, cu fața în sus, acoperită de cârnați și de jamboane cu capul de porc pe față, cu un furtun în gură pentru a putea respira. Un râs nestăpânit mi-a ieșit din gâtlej. Râdeam în hohote. Neamțul mă privea încruntat. De ce râzi?, mi-a spus într-o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
constatat că-mi uitasem periuța de dinți la Cluj. Am coborât în sufrageria hotelului, unde ortacii mei de drum se înfruptau de zor din micul dejun à l’anglaise, mai copios decât un breakfast, adică un adevărat brunch: ouă, slană, cârnați prăjiți, smântână și nelipsita horincă. Bravând ridicolul, mi-am spus în gura mare oful: — N-am periuță de dinți și aș vrea să-mi cumpăr una... S-a făcut tăcere. Nimeni cu îndrăznea să pufnească în râs. Apoi lui Ion
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pentru încă un game cîștigat pe serviciul lui Băsescu. C-așa-i în tenis! Cupa Davis e o lovitură de imagine picată la țanc. Electoratul a început să se cam plictisească de controale prin piețe, de hoții la cîntar, de cîrnații alterați din galantare. Și nu-l interesează simpozioanele, vizitele în căminele de bătrîni, depunerile de coroane. Uitați-vă la promoul meciului. Nu e evenimentul lui Andrei Pavel, nici al lui Grosjean. Actorii principali sînt primăriile și Prefectura. Totul depinde de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
uneori! într-o secundă, îl poate face pe Gigi Becali mai priceput la metafore decît Fănuș Neagu, iar pe Dinel Staicu îl transformă instantaneu într-un veritabil Andrei Saharov de Podari. noiembrie 2004 Ceva din Ucraina, ceva din Congo Avem cîrnați, ceva magnați, nu emigrăm în Africa, ci stăm cuminți acasă, să ne-alegem șeful de trib. Votați cîrnatul! în aerul pur și albastru-PSD al Ștefăneștiului, nu există altă opțiune! Vă îndeamnă să faceți asta grătarele îmbelșugate, sfîrîind ademenitor, fesul azuriu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Congo, în lapidara sa declarație despre excursia la Ștefănești. N-are nici un fel de importanță stinghereala lui Andone și Dănciulescu în fața microfoanelor, sigur e că acțiunea albastră și-a atins scopul cu un consistent sprijin alb-roșu. Cînd Sechelariu dădea prostimii cîrnați moca, era catalogat de Ion Iliescu drept vătaf. Ce altceva sînt șefii dinamoviști, uniți cu fapta omologului lor provincial prin același mirific produs de carmangerie în maț natural de oaie, care, în România contemporană, dezleagă limbi, îngroapă creiere și stabilește
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Și ce-i de făcut? Mergem oriunde, inclusiv în Congo, vorba lui Florentin Petre. Și cu ei, cu africanii congolezi, ne asemănăm întru cîtva, mai ales la sărăcie. Dar măcar acolo, la cîteva grade de Ecuator, e cald tot timpul, cîrnații cad greu la stomac, țuica fiartă n-are nici un rost, iar bananele cresc în copaci, trebuie doar să-ntinzi mîna și să-ți astîmperi foamea. Pe meleagurile noastre, în schimb, poți să culegi vara dude și iarna voturi. decembrie 2004
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fiecărui cuvânt dat un “i” și apoi desparte cele două cuvinte în silabe. Notează în dreptul fiecărui cuvânt numărul de silabe din care este format. Exemplu: pui pui = 1 silabă puii pu - ii = 2 silabe școlari copii pomi muncitori iepuri băieți cârnați frați bulgari români dușmani lei 4) Alcătuiește propoziții folosind cuvintele: copac, copaci, copacii. 5) Alcătuiește trei propoziții în care cuvântul ”nouă” să aibă sensuri diferite. 6) Scrie o propoziție în care să ai o enumerare. Iepurașul neascultător Roxana are de
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
la copii, printre care cea mai de seamă lăcomia. Părintelui Ghedeon diavolul i se înfățișează în chip de macaroane bine rumenite, aproape tuturor în chip alimentar, sub forma unui butoiaș de vin, a unei bucăți de pastramă sau a unui cârnaț. Păcatul lui constă într-o supraalimentație excesivă și în căutarea unui confort destul de rudimentar ca acela al atârnării picioarelor într-un laț de frânghie, Dumnezeu însă își manifestă supărarea în chip de piatră la ficat și părintele se întoarce la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chihlimbarul, nu trebuie Însă niciodată să fie incoloră, sângeroasă, neagră, cenușie sau flocoasă; de asemenea, să nu lase depozit păstos sau nisipos. Mirosul acesteia nu trebuie să fie nici dulce, nici acrișor. Excrementele la omul sănătos sunt În formă de cârnați și solide, dar nu tari; ele trebuie să părăsească corpul fără a-l murdări, Înfățișarea lor trebuie să fie de regulă cafenie, niciodată Însă verde, cenușie sau albă. De asemenea, ele nu trebuie să fie lichide sau sângeroase sau, poate
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
a rămas până la noi și se va perpetua. Iată, atât cât îmi amintesc, o parte din poreclele lui N.T. Orășeanu: Pâinea era numită o abondență. Gheața: cremă de Siberia. Scobitoarea: o baionetă. Tacâmul: un regulament. Țuica: o idee. Socoteala: protocolul. Cârnații mici: mititei. Cârnații mari: patricieni. Un ardei roșu: o torpilă. Varza acră: origină de Belgrad. Sticluța de vin: o pricină. Ocaua de vin cu borviz la răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin: semi-plutoane. Cafeaua neagră turcească: un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noi și se va perpetua. Iată, atât cât îmi amintesc, o parte din poreclele lui N.T. Orășeanu: Pâinea era numită o abondență. Gheața: cremă de Siberia. Scobitoarea: o baionetă. Tacâmul: un regulament. Țuica: o idee. Socoteala: protocolul. Cârnații mici: mititei. Cârnații mari: patricieni. Un ardei roșu: o torpilă. Varza acră: origină de Belgrad. Sticluța de vin: o pricină. Ocaua de vin cu borviz la răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin: semi-plutoane. Cafeaua neagră turcească: un taifas etc. etc.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
colț cu strada Regală 232. Porții mari și mâncare bună. Dar mai ales bere vestită. Aici veneau să bea bere unii fruntași ai baroului și ai politicii precum advocatul liberal Tache Giani, mai târziu ministru al Justiției. Foarte vestite pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu piele, Zdrafcu pentru fleici. În adevăr, nicăieri nu mâncai o fleică mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
precum advocatul liberal Tache Giani, mai târziu ministru al Justiției. Foarte vestite pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu piele, Zdrafcu pentru fleici. În adevăr, nicăieri nu mâncai o fleică mai bună, o fleică de cel puțin un kilogram, servită pe o mare farfurie de lemn. La Bordei se petrecea de Paște, la Sf. Gheorghe și la 1
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
murit, și pentru totdeauna. Toamna erau mustăriile și tăierea. La unele răspântii anumite erau instalate teascuri și linuri în care se fabrica mustul. Aceste mustării funcționau în baza unei taxe ce plăteau axizarilor primăriei 260. Lângă mustărie era grătarul cu cârnați apoi, mai pe la margine venea și jarcalețul și se încingea și joaca. Bineînțeles că, de multe ori, afacerea se sfârșea cu păruială și la comisie. Pe vremea aceea poliția avea cu totul o altă organizare; nu existau circumscripțiile și nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
două pachete de unt, a unui kilogram și jumătate de carne etc. Cîtă milă, vai, cîtă milă! Femeia de serviciu a facultății l-a anunțat pe Cojocaru, în timp ce stăteam de vorbă cu el, ca de un eveniment, că: „Se dau cîrnați, domn profesor!” I-a arătat punga. „Cît kilogramul?”, a întrebat colegul meu. „Douăzeci de lei”. „Douăzeci, sau nouăzeci?”, a vrut el să știe exact. „Douăzeci, domn profesor!”, a răspuns ea încă uimită. Lui i s-a încrețit pielea de pe frunte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care trebuiau prezentate bunătățile ce se pregăteau poporului de către albine și trântori, sub îndrumarea celui mai iubit fiu al poporului. Frigorifere imense adăposteau majoritatea noilor sortimente, dar și acestea, ca și cele ce urmau să fie expuse neprotejate de frig cârnați aromați, șunci rozalii, noi tipuri de brânzeturi și pâini rumene și pufoase, nenumărate sortimente de patiserie trebuiau să fie împrospătate și schimbate zilnic. De! Ziua exactă a vizitei nu o cunoșteau decât foarte puțini sau poate nimeni. Vorba bătrânească: paza
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]