2,618 matches
-
priveliște care se Înfățișă dinaintea ochilor noștri a fost aceea a cortegiilor funerare alcătuite din câțiva locuitori. La ora două, după masa de prânz, m-am dus la guvernator - care era indian - pentru a-i spune că eram nu numai călător, dar și medic, și că doream să consult câteva persoane infestate cărora să le administrez gratuit medicamentele mele, dacă, bineînțeles, va avea bunăvoința de a-mi trimite pe cineva să mă Însoțească la locuințele acestora. Guvernatorul mă primi cu multă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
E foarte probabil ca, În mediul cultural autohton și În gazetele românești dinainte de 1850, Honigberger să fie cel dintâi care a informat despre această particularitate a credințelor indiene care a șocat cu egală putere fiecare dintre generațiile primilor indianiști și călători. Trebuie amintită oricum și broșura pe care i-a dedicat-o Ion Câmpineanu-Cantemir, un autor important pentru ceea ce este exoticul În cultura română modernă: Sati sau ruguri de iubire, București, 1928. 148. Deja În 1829, englezii din India se implică
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nu mai puțin extremi (vezi scena Îmbrățișării copacului, În India). 278. Desele referiri la cânepă sunt autentificate de Întreaga literatură de călătorie. Honigberger a putut Întâlni asemenea culturi Încă din Turcia, iar În varianta sălbatică, Încă din Basarabia, unde un călător botanist, baronul Pierce Balthazar von Campenhausen, observa că, la 1790-1791, „cânepa sălbatică și inul acoperă Întinderi mari ale țării”, cf. Paul Cernovodeanu (coord.), Călători străini despre țările române, vol. X, partea a II-a, Ed. Academiei, București, p. 874. Datura
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și de mai târziu (și oarecum până azi), cel care primește toate informațiile despre acest sas din Brașov dintr-o nuvelă, se va Încrede complet În justețea dublului fantastic și, amăgit, În realitatea carierei sale secrete. De fapt, biografia acestui călător sas față de care Eliade fusese atât de liber explică, ea singură, atât mecanismele unor elemente de posteritate, cât și pe cele ale absenței referințelor. Biografia sa face parte dintr-o problematică istorică - raporturile culturale ale Europei cu Asia - În afara căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
poate strânge, timp de zeci de ani, despre un singur călător În Asia secolului al XIX-lea. Încă din anii ’50, geograful și istoricul francez a acumulat nenumărate referințe În toate limbile despre Kőrösi Csoma Sándor (Alexandru Csoma de Kőrös), călătorul secui care a studiat la Aiud/Nagyenyed și la Göttingen și care, Între 1819 și 1823, Înfăptuiește probabil cea mai eroică și mai neverosimil izbutită călătorie, către centrul Asiei, În care visul romantic al aflării locului originar al rasei maghiare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
atmosfera putridă”) și includerea ei Între maladiile epidemice letale 5. Treptat, În Persia cel puțin, iar prin ecoul religios islamic În Panjab și India, medicina tradițională Începe să absoarbă anatomia patologică europeană, iar introducerea terapeuticilor occidentale transmise prin diplomați și călători va constitui un terminus post quem important În privința globalizării civilizației asiatice abia redescoperite În Europa 1. Confluența dintre medicină, voiaj și cercetări asiatice e prodigioasă acum. Despre Memorial Ranjit Singh de la Amritsar, căruia i-a dedicat multe cercetări În ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a pregătit-o pentru publicare”2, afirmație care va avea nevoie de noi studii, Încă dificil de Întreprins, cu privire la conexiunea franco-himalayană a lui Honigberger. Întreaga observație trimite la una dintre problemele delicate - cât, cum și cu ce rezultate a cunoscut călătorul sas medicina teritoriilor În care s-a stabilit - asupra cărora unii au exersat nonșalanțe suspecte 3. Medicina indiană cunoaște Îndeaproape de cel puțin două milenii diferite clase ale științei medicale precum etiologia (scr. nid³na), simptomatologia (r¿pa), diagnoza terapeutică (upaï³ya
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
proprietatea asupra rezultatului săpăturilor: pentru o mie de rupii, toate obiectele ce s-ar fi găsit urmau să-i aparțină). Nici chiar intervenția lui Honigberger pe lângă kh³nul din Peshawar (aflat Întâmplător În același oraș asiatic) nu pare fructuoasă. Tenacitatea medicului călător devenit arheolog pare a Înfrânge orice pericol și imposibilitate: abia „prieteni din Buhara, cărora le Încredințase proiectul, Îl Întorc, asigurându-l că nici o Întreprindere n-ar putea fi Înconjurată de mai multe primejdii”. Înainte de a prinde caravana spre Orenburg, Honigberger
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
încărcate de neliniște care, în ciuda aparentei frenezii, erau vizibile chiar si in versurile primului volum: „Murim în fiecare stea/lăsăm sămânța-n fiecare vulcan/cruce ruptă, troița Pacificul,/ cenușă aruncată-n vânt/în ocean pentru peștii arămii/sau sub stele călătoare ascunse-n ocean...”. Autoare a unei poezii moderne, de notație, cu vibrații înalte consumate în secvențe laconice, S.-B. a lăsat, cum constată tot Horia Stamatu, „una dintre cele mai nobile, mai sincere poezii românești de azi”, pentru că exilul „nu
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
Al. Cazaban, I. A. Bassarabescu, Radu Boureanu, N. Dunăreanu, C. Sandu-Aldea, Emil Isac, V. Demetrius, dar și lui Ion Ciocârlan, Ioan I. Ciorănescu, Constanței Hodoș, lui Mihail Lungianu, Vasile Militaru. Fragmentele de proză și povestirile lui Ion Agârbiceanu (Cea veșnic călătoare, Cea cu multe trupuri, Arătarea cea din aburi), Gib I. Mihăescu (Baba Măndica), Cezar Petrescu (Dintr-un carnet de vară, Prima, Buchetul lui Sami) sunt, ca și alte texte, reluări din alte periodice. D. V.
TRIBUNA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290256_a_291585]
-
nu înțeleg ce se întâmplă de fapt. Dezorientate, disperate, descumpănite, ele joacă mereu roluri, ceea ce le caracterizează fiind black hole-urile memoriei. Explicația disoluției conștiinței lor stă - crede romancierul - în renunțare: „Asta se întâmplă dacă oamenii pleacă”. Tragismul acestor indivizi mereu călători vine chiar din permanența dorului de ducă și din negarea rădăcinilor în vechea lume, pe care au abandonat-o, cea nouă, pe care o descoperă sau o inventează, respingându-i ori neputându-i-se adapta. În Vladia, roman legat indisolubil
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
ce le sporește valența de metafore narative ale destinului) le dă, în mod paradoxal, nu valoare „documentară” (fie și în sensul romanțării faptelor), ci concretețe ficțională. MARIAN PAPAHAGI SCRIERI: Despre purpură, Cluj-Napoca, 1974; Rug și flacără, Cluj-Napoca, 1977; ed. (Stele călătoare), București, 1998; Antonia. O poveste de dragoste, București, 1978; Mierea, București, 1978; Așteptându-i pe învingători, București, 1981; ed. (Așteptându-i pe barbari), București, 1999; Vladia, București, 1982; ed. pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1997; Memoria, Cluj-Napoca, 1983; ed. Constanța
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
Eu vă voi spune: oameni, nu sunt decât un frate,/ Același smuls în ploaie, îngenuncheat în toamnă,/a mea e tristețea voastră, ale mele sunt înfrângerile voastre,/ Ca și voi nu sunt decât un copac pe care se-odihnește pasărea călătoare a vieții”. Oamenii pe care îi declară frați sunt oprimații, năpăstuiții, frustrații, toți aceia care, ca și el, „au fost primiți cu pietre”, aceia cărora până atunci le fusese străin: „Nu, niciodată, n-am stat de voi alături/ [...] Lumina țâșnită
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Spune ce ai fi făcut tu, ca să ajuți puiul de căprioară? 20. Cuvintele date au mai multe înțelesuri: toc, nouă, poartă, ochi, broască. Formulează propoziții cu aceste cuvinte. . Taie însușirile care nu se potrivesc verii: Soarele dogoreste, se întorc păsările călătoare,ninge , frunzele copacilor îngălbenesc, iarba e verde, copiii se scaldă în apa râului, mergem la mare.
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
codru... La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniș, La voiosul luminiș, Luminiș de lângă baltă, Care-n trestia înaltă Legănându-se din unde, În adâncu-i se pătrunde Și de lună și de soare Și de păsări călătoare, Și de lună și de stele Și de zbor de rândurele Și de chipul dragei mele. DE-AS AVEA De-aș avea și eu o floare Mândră, dulce, răpitoare, Ca și florile din mai, Fiice dulce-a unui plai, Plai
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ca smaraldul; mănunchiuri de raze calde; mândrețea plaiurilor înverzite proaspăt; se trezește la viață pământul somnoros; dansul fluturilor multicolori; pe o scară de lumină se scoboară mândra primăvară; lumina e mai caldă și-n inimă pătrunde; cocostârcul tainic în lume călător, al primăverii dulci, iubit prevestitor; în aer ciocârlia, pe casă rândunele, pe crengile pădurii un soi de păsărele; pătrundeau ca niște sulițe de aur, prin frunzișul crud, raze palide de soare primăvăratic; plăpând la soare iese ghiocelul cu creștetul de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
plimbă toamna prin grădini cu năframa-i galbenă; vesela verde câmpie acu-i tristă, părăsită; se zburlesc de frig ciulinii și se scutură pe deal; pe firul de telegraf s-au așezat, ca niște mărgele pe ață șirul ultimelor rândunele călătoare; toamna harnică a strâns de pe ogoare grânele aurii; păsările duc pe aripile lor cântecele pădurilor; toamna a stropit în zori cu aur pomii din grădina mea; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; aur vișiniu de toamnă; aracii poartă ranițe
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
crengile copacilor; un covor albicios acoperă iarba poienilor și covoarele arămii ale copacilor; gâze plăpânde, amorțite de frig caută adăpost sub stratul gros de frunze uscate; pe firul de telegraf a așezat ,ca niște mărgele pe ață ,șirul ultimelor rândunele călătoare; noaptea se lasă molcom peste pădure, ca o pânză întunecată ; noapte neagră și mohorâtă; nopți reci suflate cu argint de lună; norii groși, plumburii mătură crestele dealurilor; plouă cu picuri de cerneală; IARNA - expresii frumoase -steluțe argintii umplu văzduhul; -fulgii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
întoarce în liniștea casei lui Laerte, în care s-a născut și în care va muri. Îl întâmpină și îl îmbrățișează „soața bătrână cu caier de lână”: hiperraționala împletitoare și despletitoare a giulgiului absolut... * Acest Ulise nu mai este tânărul călător de altădată. A devenit un sedentar, pentru că gândește. Imobilitatea este condiția sine qua non a contemplației. Nu poți gândi dacă hălăduiești prin lume. Nomadul, migratorul, turistul nu cugetă; ei văd lumea, adică „vizionează” lucrurile și ciudățeniile ei, așa cum apar ele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Corecțiuni la ideologia democrată, Victor Iancu, Literatura Ardealului românesc și tradiția. Literatura este ilustrată de pagini selectate din poezia lui Aron Cotruș (Pătru Opincă, Invalidul), de un mare număr de schițe, nuvele și povestiri ale lui Ion Agârbiceanu (Cea veșnic călătoare, Frumoasa cea de piatră, Nestematele, Sub cireșul Miei, File dintr-un carnet, Pustnicul, Odihna de dincolo, Jupâneasa Clara, Meșterul grădinar, Visuri grele) sau de proza lui Ion Dongorozi (Dumerire), Gala Galaction (Iarna-i ici, vara-i departe), Emil Isac (Milioanele
VREMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
încearcă limitele unor îmbinări șocante, cu măsură și tact. SCRIERI: Pe adresa copilăriei, București, 1969; Versuri de vacanță, București, 1973; Cel din urmă, Cluj-Napoca, 1974; Scrisori către prieteni, Cluj-Napoca, 1978; Amurgul furtunilor, Cluj-Napoca, 1983; Matineu, București, 1985; Viziune cu porumbei călători, Iași, 1988; Călător în insomnii, Sibiu, 1991; Am fost de față, Turnu Severin, 1993; Capriciile Săgetătorului, Timișoara, 1997; Pe mine mă caută, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 1998; Șarpele casei, Suceava, 1998; Monede și monade, Cluj-Napoca, 2001; Hărțuire textuală sau A
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
în 1945 redactor-șef al ziarului constănțean „Cugetul liber”, dar stabilit un an mai târziu la București, va deține mai bine de două decenii funcția de redactor la revista „Urzica” (1952-1974). Următoarele două volume, Arca lui Noe (1968) și Ursulețul călător (1968), sunt „cărți de colorat”, adresate copiilor, combinând componenta ludică și un voalat lirism, alimentat de nostalgia poetului vagant. Antologia Versuri (1968) cuprinde texte risipite, decenii la rând, în presă și vădește intenția șlefuirii definitive. Frecvent prezentat în antologiile de
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
filmul Vulpoiul păcălit, în regia lui Ion Popescu-Gopo. Numeroase texte lirice au rămas nepublicate; adunate într-un volum, depus la Editura Albatros, după 1989 nu au mai fost găsite. SCRIERI: Pasărea paradisului, Iași, 1939; Arca lui Noe, București, 1968; Ursulețul călător, București, 1968; Versuri, București, 1968. Traduceri: V. G. Korolenko, Fără grai, București, 1955 (în colaborare cu Isabela Dumbravă); Varvara Karbovskaia, Persoane străine, București, 1956 (în colaborare cu V. Bimbulov); Victor Siveditis, Fabule, București, 1971. Repere bibliografice: Lovinescu, Sburătorul, II, 209
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
sub semnul contradicției dintre viziune și filosofie, dintre imagine și concept, sensul procesului de creație evoluând înspre abstractizare, cu triumfurile sale din Scrisori ori din Glossa. La extrema cealaltă se găsesc marile poeme vizionare Mureșanu, Memento mori, Miradoniz, Povestea magului călător în stele, Gemenii, Diamantul Nordului. Trebuie remarcat că în capitolul consacrat poetului în Istoria literaturii române, e avut în vedere doar acest segment al operei poetice, singurul care îl îndreptățește pe autorul cărții să proclame universalitatea lui Eminescu. Traseul demonstrației
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
obosit, București, 1972; Poeme alese, București, 1974; Descrierea turnului, București, 1975; Cărțile cu Apolodor, București, 1979; Insula. Ceasornicăria Taus. Poate, Eleonora..., București, 1979; Partea cealaltă, București, 1980; Zenobia, București, 1985; Amedeu, cel mai cumsecade leu, București, 1988; Apolodor, un pinguin călător, București, 1988; Malul albastru, București, 1990; Fața și suprafața. Malul albastru, București, 1994; Focul negru, București, 1995; Sora fântână, București, 1995; Întrebătorul, București, 1996; Partea cealaltă-L’Autre côté, ed. bilingvă, tr. Annie Bentoiu și Andrée Fleury, București, 1998; Copacul-animal
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]