1,852 matches
-
și religia. Aici este lecturată în cheie psihanalitică nefericita copilărie a Madonnei. La 5 ani viitoarea vedetă este traumatizată de moartea mamei, apoi urmează școala unei mănăstiri unde predau călugărițe. Visul ratat al Madonnei a fost acela de a deveni călugăriță. Despărțirea de creștinism a fost însă radicală și profund conflictuală. Viitoarea maică Veronica a devenit actuala regină a muzicii pop. Interesant îmi pare a fi însă altceva. Faptul că magastarul american dorește cu orice preț să rămână la modă. Calea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
m-a ținut atunci în brațe; de unde s-ar putea deduce că m-a și moșit, dacă vârsta și inexperiența condiției sociale n-ar contrazice această presupunere. Locul nașterii mele este orașul Cluj (Kolozsvár pentru unguri, Klausenburg pentru nemți), Strada Călugărițelor (Apácák utca)1 nr. 6, în vecinătatea pieței Mihai Viteazul (Széchenyi tér). Casa, unde mama (Lucreția, 1896-1974) se afla atunci la părinții ei (tata, locotenentul Ioan Negoițescu, 1894-1972, cu garnizoana la Oradea, a fost înștiințat printr-o telegramă care suna
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
atare în indexul oficial al străzilor din Cluj, ea fiind o creație populară, transmisă de tradiția locală, pornind de la numele purtat de această stradă: Apáczai Csere János (învățat maghiar din Transilvania, 1625-1659) (Apáczai < [localitatea] Apác[z]a < subst. comun apáca „călugăriță“). Azi, strada Argeș (n. ed.). o curte vastă, cu un rond mare de flori în mijloc, curte despărțită, la dreapta cum intrai pe poartă, printr-un gard, de o imensă grădină cu mulți pomi roditori, meri, pruni, cireși, nuci și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a îndemnat să fac sport, ca să nu mă ofilesc cu nasul mereu în cărți, m-a înzestrat cu două perechi de schiuri, apoi cu două rachete de tenis! Întâia copilărie care îmi deșteaptă amintiri se leagă de casa din Strada Călugărițelor, însă primii doi-trei ani din viață i-am petrecut totuși la Oradea, într-o locuință amenajată în incinta cazărmii unde tata își făcea serviciul. Aici, memoria e nevoită să recurgă la cele ce mi-a povestit despre mine, atunci, maică
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a turnat rozeul dulceag de Tokaj (paharele de Boemia, pe picioare lungi și cu cleștarul gros, colorat al cupei răsfrângându-și strălucirea din unghiurile și muchiile ascuțite, sunt singurul element pe care-l rețin dintre lucrurile ei, când locuia pe Călugărițelor). Ruina începuse probabil din clipa când s-a văzut moștenitoarea averii lăsate de părinți și pe care s-a străduit din răsputeri s-o risipească. Va fi fost și avocatul Karolei Vikol de vină, un tip scund, bătrâior, chel, unsuros
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
societate - mama s-a împrietenit cu o fiică a sa). Sora lor mai mare, Rózsika, fostă cântăreață la opera din Budapesta (sau Viena?), pe care am zărit-o de vreo două ori, când o vizita pe stăpâna casei din Strada Călugărițelor, era și dânsa înaltă, dar suplă, cu fața scofâlcită sub fardurile abundente, purtând pălărie cu boruri largi, strivită parcă de flori (poate și de fructe sau zarzavaturi), îmbrăcată toată după moda de dinainte de război - aș compara-o azi cu Nebuna
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Iar generozitatea maghiară nu se mărginea doar la atât, extinzându-se și la daruri prețioase: unchiul meu își împodobea inelarul cu un giuvaer încărcat de briliante ce-ți luau ochii - cadoul Karolei. Între studenții care se amuzau copios în Strada Călugărițelor, s-au numărat și Aurel Moga, viitorul ministru al sănătății sub comuniști, vestit medic, și Florica, viitoarea soție a profesorului Gavrilă (boli infecțioase), una dintre admiratoarele luate în seamă de Lucian Blaga: persoane pe care le-am „revăzut“ în cursul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pretenții, de care gemea Ardealul, două dulapuri de dormitor, fotolii și scaune de salon îmbrăcate în pluș roșu, un bufet de sufragerie înalt, etajat, foarte închis la culoare; le-am revăzut și în succesivele locuințe familiale, după mutarea din Strada Călugărițelor; la bunici, în casa ce și-au cumpărat-o, la mătușa mea Virginia, care în bună parte le-a moștenit. Din mobila de salon, un fotoliu și două scaune le-au păstrat ai mei până destul de târziu, alt fotoliu cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
amintire sexuală, intensă, nostalgică, din această perioadă a tuturor începuturilor, anterioară în orice caz „aventurii“ cu Irma și de aceea totuși cu contururi mai vagi, are altfel de conținut. Să nu fi împlinit încă patru ani când de acolo, din Călugărițelor, ordonanța tatei (ostașul rămăsese în serviciul mamei și al bunicilor), un flăcău voinic, înalt, spătos, cu figura atrăgător blajină, mă lua de mână sau mă ducea în cârcă la scaldă, la Someș, undeva în dreptul pădurii Hoia, la poalele ei dinspre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
foarte dezghețat (emancipat), care învățaseră românește (servind de interpreți părinților, când urcam sus la ei), o fată și un băiat: Loulou și Guy. Mai emancipată era Loulou, ceva mai mare decât noi, băieții, căci începuse deja școala în Franța, la călugărițe, și nu-și petrecea decât vacanțele în România: ne povestea minuni despre libertățile ce și le permiteau în secret fetițele acolo. Instruită la sursa cosmeticii apusene, era deja expertă în farduri și se boia și acasă, la Cluj, cu tot
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la o serbare școlară în clădirea liceului maghiar de alături, într-o sală pe la etajul doi, cu scenă și cortină (albastră) adevărate, unde țin minte că s-a cântat romanța lâncedă și siropos melancolică Santa Lucia de Tosti. Spre deosebire de Strada Călugărițelor, în Kogălniceanu toți copiii eram români și cineva chiar ne-a strecurat în suflet un dram de șovinism, învățându-ne să strigăm în cor „ungur bungur țap în cur“ - „să nu te mai prind în gură cu porcăria asta, că
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mele. Eu o zăream adesea cu servieta doldora de dosare, ce contrazicea costumația femeii durdulii și iute de picior. Primul lăcaș pedagogic în care intrasem, așadar, era situat în imediata apropiere a pieții Mihai Viteazul, la câțiva pași de Strada Călugărițelor, într-o vilă locuită chiar de vestitul savant, pe care îl vedeam câteodată, măreț, cu pântecele-i proeminent și părul alb, pe terasa dinspre curte (curtea de joacă a elevilor), sorindu-se, căci doar terasa se putea umple de soare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a fost supusă cu succes, mătușa mea și-a revenit complet, aceeași ca și înainte, vioaie, glumeață, inimoasă, fără a se mai putea face vreo legătură între cele două ipostaze ale ei. Bunicii s-au mutat în fine din Strada Călugărițelor în strada General Poetaș nr. 23, nu prea departe de acolo, dar ceva mai departe de centru, în casa pe care și-au cumpărat-o. Încă o „afacere“ a popii din Diug! El voia să lase fiecăruia dintre urmași, să
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
zăpadă, de ciorchinele lor vinete apoi, iar la poalele lui năpădeau primăvara ghioceii, viorelele, lăcrămioarele și prosperau fragii (toată această vegetație joasă se strecura poate, pe sub gard, de la vecinul care o îngrijea cu sistemă). Mai puțin paradiziacă decât cea din Călugărițelor mi se părea această grădină, fie pentru că era pusă la punct și deci lipsită de mister, fie că eu mai crescusem și veneam aici doar în vizită, fie că n-a dat prilej de liturghii negre oficiate de puștimea stârnită
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mică scârbă. Bunicul i-a obținut o bursă liceală în România (sora ei, Virginia, fusese trimisă la o școală germană, la Brașov), dar maică-sa nu s-a îndurat s-o știe atât de departe și au dat-o la călugărițe, la Dej, unde - ca premiantă - maicile o puneau pe ea să recite la serbări poezia patriotică Talpra magyar. Pe mine, m-a născut cu cezariană (surioara, care peste un an mi-a urmat, a venit pe lume cu prea mare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
slav starosta se regăsește în limba română sub diferite forme, cu un sens ușor diferit față de cel originar (de persoană în vârstă, dar și de șef al unui grup familial, sat sau regiuni). Astfel, conducătorul unui grup de călugări sau călugărițe dintr-o mănăstire poartă numele de stareț sau stareță, iar meșteșugarii din trecut aveau în frunte un staroste. În gospodăriile românești, capul acesteia este tatăl familiei. Bătrânii satului erau altădată cetățeni de seamă ai comunității, capi de familie respectați și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
că, până și în fundul temniței, își crease un domeniu al ei, foarte onorabil. Erau aruncate pe aceleași paie, și după aceleași lacăte, fără deosebire, ducesa de Grammont și o hoață de batiste, Doamna Roland și o femeie de stradă, o călugăriță cucer nică și o recidivistă de la Salpêtrière. Amestecătura aceasta era crudă pentru femeile de rang înalt, expuse astfel la spectacolul zilnic al unor scene dezgustătoare sau oribile. Eram treziți în fiecare noapte de strigătele nefericitelor care se sfâșiau între ele
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cum e mama ei. E limpede de aici că Doris Lessing nu a fost tocmai un copil fericit, de unde și ideea ei că doar copilăriile nefericite fac marii scriitori. La șapte ani, mama a trimis-o la o școală de călugărițe cu internat, iar mai târziu la școala de fete din Salisbury. La paisprezece ani, scriitoarea s-a dispensat de serviciile școlii și a fost pe rând dădacă, telefonistă, funcționară, stenografă, ziaristă, ba a publicat și scurte povestiri în ziarele africane
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
s-a dat dreptul să fie închiriate camere în satele Costinești, Mamaia sau 2 Mai, la malul Mării Negre, ceea ce a însemnat un mare progres. Duminica, la București, mergeam câteodată în excursie prin împrejurimile orașului. Descoperiserăm satele Pasărea și țigănești, unde călugărițele trăiau în umbra mânăstirilor. La început, regimul închisese bisericile, dar schimbase iute tactica. Pentru a-și asigura susținerea Bisericii Ortodoxe, care era apropiată de popor, puterea comunistă a mai eliberat din preoți, făcând din ei salariați în funcție, sub supraveghere
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ei salariați în funcție, sub supraveghere; a acordat de asemenea și un oarecare drept de funcționare mânăstirilor, obligate, în schimb, să aibă un program de producție de artizanat și de agricultură. La țigănești, o vizitam pe Maica Epraxia, o bătrână călugăriță care ne primea cu ouă fierte din belșug și-mi dăruia plante frumos mirositoare pe care le cultiva în micuța ei grădină. Primăvara, sătucul din preajma mânăstirii mirosea frumos a mușețel, care creștea în tufe dese prin șanțuri. Mușețelul se combina
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Nu voi ucide vitele țăranului, decît pentru a-mi asigura proviziile pentru mine și pentru oamenii mei [...]. Nu voi ataca pe nobilele doamne, nici pe cei care le însoțesc [...] și în același fel voi avea grijă de văduve și de călugărițe. Voi supraveghea respectarea acestora de toți cei care au jurat și care vor urmări ca eu să le respect. Pentru mine nu fac excepție decît pămînturile care-mi aparțin [...]. Mai fac excepție și cazurile în care voi construi sau voi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
climat de renaștere religioasă. Două opere sînt la originea jansenismului: în 1640, în Augustinus, operă postumă a episcopului Jansenius, acesta susține un *augustinism radical și ideile lui sînt răspîndite în Franța de prietenul său, abatele de Saint-Cyran și adoptate de călugărițele din abația de la Port-Royal; în 1643, Despre comuniunea frecventă de Antoine Arnauld, discipol al lui Saint-Cyran și frate al maicii Angelica, stareța de la Port-Royal, opune moralei relaxate a iezuiților o morală austeră și exigentă fondată pe ideile lui Jansenius. În
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și să împrăștie comunitățile unde se ațîța acest spirit de noutate". În 1669 este înregistrat un armistițiu provizoriu. Dar cearta reîncepe la sfîrșitul secolului cu publicarea Reflecțiilor morale ale jansenistului Quesnel. În 1709, Ludovic al XIV-lea le dispersează pe călugărițele de la Port-Royal-des-Champs și distruge mănăstirea și, în 1713, obține de la papă condamnarea Reflecțiilor morale prin bula Unigenitus, dar vreo cincisprezece episcopi refuză să o accepte. Revocarea Edictului din Nantes. Cît despre supușii săi din RPR (religie pretins reformată), el intenționează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din domeniul psihologiei. Acest mic studiu asupra rugăciunii este sinteza unei vaste cantități de observații, culese în decursul unei lungi cariere, desfășurate printre oameni provenind din medii diferite: oameni din Apus sau din Răsărit; bolnavi sau sănătoși; preoți, călugări și călugărițe din toate ordinele religioase, pastori protestanți din toate denominațiile, rabini; medici și asistenți medicali - se cuprind aici toate profesiunile și toate clasele sociale. Pe de altă parte, experiența mea de medic chirurg și de fiziolog, studiile de laborator cărora miam
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mai grav încă, conflictul cu jansenismul, potolit din 1669, reizbucnește la sfîrșitul secolului sub influența oratorianului* Quesnel. Cu ajutorul papei, regele hotărăște să-i pună capăt, în 1705, el dă ordin să se distrugă mănăstirea de la Port-Royal unde se refugiaseră ultimele călugărițe janseniste. Dar janseniștii profită de emoția provocată de acest eveniment pentru a-și pleda cauza pe lîngă episcopi. Ludovic al XIV-lea obține desigur o condamnare papală (bula Unigenitus din 1713), dar Parlamentul din Paris refuză, din spirit galicanist, să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]