10,188 matches
-
am de-a face cu Prințul Întunericului. Am închis ochii. Când i-am redeschis după câteva minute, mijeau zorii. Și tot nu muream. Ba chiar mă simțeam ceva mai bine, ceea ce era imposibil. Dar durerea devenise suportabilă. Mi-am privit cămașa. Era plină de sânge. Am mișcat din picioare. Funcționau. Am apăsat ambreiajul și am întors cheia în contact. Motorul porni din prima. - Dar acum o oră, înainte să se întâmple toată tărășenia, nu mergeai! am urlat. Acum de ce mergi, hă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
vrut. 27.12. Georges Riviera l-a rugat și el pe căpitan să-mi dea chiloți. Căpitanul l-a pocnit în cap cu o bucată de unt (înghețat) și a ținut un speech. Ne-a poruncit să luptăm până la ultima cămașă și să nu ne mai plângem de chiloți. Seara am fost cu Mitou și Aglier în sat, la cerșit. O babă a tras cu pistolul în Mitou. El s-a ferit și glontul m-a nimerit pe mine. Cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
din nou pula. Și pe aceasta scria Toshiba. Însă în japoneză. EU ET AL. Camil intră în sala de ore plin de voie bună. Asta avea o oarecare legătură cu descoperirea unei mici sume de bani într-un buzunar al cămășii de jeans, sumă pe care avea de gând să o investească într-o carte (mai precis, Procesul lui Kafka). OK. Camil era binedispus. Se așeză pe locul pe care stătea de obicei, în antepenultima bancă. În școală, descoperise că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
întâlniri, în apusurile interminabile din Aagd, în duminicile la Petkwo, în petrecerile de la Palatul Sidro. Chipul unei fete cu păr negru tăiat scurt și fața prelungă apăruse pentru o clipă din valiza Iui Ponko, imediat ascuns de el sub o cămașă ca de pușcărie. În camera de la cucurigu, care până acum fusese camera mea și avea să fie a lui de-acum înainte, Ponko își scotea lucrurile și le așeza în sertarele pe care eu le golisem. Îl priveam în tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
n-am fi putut fugi de acolo, abandonând o mașină ce putea fi recunoscută ca aparținându-mi mie. În fine, nu ne mai rămânea decât să turnăm în rezervor bidonul de benzină destinată să îmbibe costumul albastru al lui Jojo, cămașa de mătase cu inițialele lui, și să ne întoarcem în oraș cât mai repede, încercând să găsim o altă soluție ca să scăpăm de el. Degeaba îmi spuneam că scăpasem întotdeauna din toate buclucurile în care mă înfundasem, din încurcături, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Dacă atenția lecturii atinge anumite valori cu o anumită continuitate, produsul e valabil și poate fi lansat pe piață; dacă atenția, însă, slăbește și variază, combinația trebuie respinsă și elementele ei sunt descompuse și reutilizate în alte contexte. Bărbatul în cămașă albă smulge o encefalogramă după alta, de parcă ar fi foi de calendar. Din lac în puț, spune el. - Nu mai iese nici un roman care să stea în picioare. Sau programul trebuie revăzut, sau cititoarea nu mai poate fi folosită. Privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
carton, din acelea din care li se dădea orfanilor când plecau în lume. Pe capacul valizei era prinsă o foaie de hârtie pe care erau înșirate, pe două coloane, hainele oferite: Băiat: două perechi de pantaloni, două șorturi kaki, două cămăși kaki, un jerseu, patru perechi de șosete, o pereche de pantofi, o Biblie în setswana. Fata: trei perechi de pantaloni, două cămăși, o vestă, două fuste, patru perechi de șosete, o pereche de pantofi, o Biblie în setswana. Duse valiza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pe care erau înșirate, pe două coloane, hainele oferite: Băiat: două perechi de pantaloni, două șorturi kaki, două cămăși kaki, un jerseu, patru perechi de șosete, o pereche de pantofi, o Biblie în setswana. Fata: trei perechi de pantaloni, două cămăși, o vestă, două fuste, patru perechi de șosete, o pereche de pantofi, o Biblie în setswana. Duse valiza înăuntru și le arătă copiilor camera în care vor sta, cămăruța pe care o păstra pentru oaspeții care nu păreau să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
curățenia curții, curățenia casei, curățenia copiilor. Asta era fotografia unei eroine; o eroină nedeclarată, dar, totuși, o eroină. Cea de-a treia persoană, Oswald Ranta, era cu totul altă mâncare de pește. Era un bărbat spilcuit, foarte bine îmbrăcat. Purta cămașă albă și cravată și, la fel ca Mma Soloi, zâmbea la aparatul de fotografiat. Zâmbetul său, însă, era total diferit. — Uită-te la bărbatul acesta, spuse Mma Ramotswe. Uită-te la Ranta. — Nu-mi place, declară Mma Makutsi. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
probeze rochiile pe care le alesese de pe stativ. Avea gusturi modeste și le alegea invariabil pe cele mai ieftine, insistând cum că astea îi plac cel mai mult. Băiatul păru mult mai interesat de cumpărături, își alese cele mai vesele cămăși pe care le găsise și i se puse pata pe o pereche de pantofi albi la care sora lui îl sfătui să renunțe pe motiv că erau absolut nepractici. Nu trebuie să-i cumperi perechea aia, Rra, îl sfătui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
gânditor. Băiatul era respectuos și prezentabil, dar imaginea încântătoare de mai înainte, a fiului său stând în fața service-ului Tlokweng Road Speedy Motors părea să se împrăștie ca fumul. Îi apăru o altă imagine, a băiatului îmbrăcat la costum cu cămașă albă... Nu, așa ceva e imposibil. Își terminară cumpărăturile și se îndreptau spre esplanada din spatele oficiului poștal, când îi abordă un fotograf. — Vă pot face o fotografie, zise el. Chiar aici. Stați sub copacul ăsta, iar eu vă fotografiez. Pe loc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
foarte ocupată cu reparatul motoarelor. O conduse pe Motholeli în camera ei și o ajută să ajungă din scaunul cu rotile în pat. Îi plăcea să fie independentă, așa că o lăsă să se dezbrace singură și să-și pună noua cămașă de noapte pe care i-o cumpărase domnul J.L.B. Matekoni. N-avea culoarea potrivită, observă Mma Ramotswe, dar fusese aleasă de un bărbat, așa că ce pretenții poți să ai? — Te simți bine aici, Motholeli? o întrebă ea. — Sunt foarte fericită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
doi, la paranoici? Nu ia și câteva pe spinare dacă nu se lasă? Nu-l înfundăm cu Prozac și-i aplicăm dușuri reci, să uite de suferința lumii? Dacă-ți zice unul că poate face minuni, nu-l bagi în cămașă de forță? Și dacă povestește că e cel care-a cioplit crucea, știa de ce-o face și dădea cu rindeaua să fie netedă, își trecea buricele degetelor să simtă așchiile și nodurile din lemn, asta este pedeapsa lui, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-și explică viața prin traumele copilăriei. Ca să spun drept, după escapadele astea, mie a început să-mi placă să înec pui de mâță, căutam printre tufele de boz, pe sub lemne, îi scoteam de-acolo și alergam repede cu ei, în cămașă, să le fac vânt pe apă. De vreo două ori am făcut marinari și iepurii crescuți de el și n-am suflat o vorbă când a început să-i suduie pe netrebnicii care i-au furat. Aveam de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
documentar cu el, cum a descoperit canalele din Centru și vrea să facă acolo un centru de artă actuală... Are și-un alt proiect, mult mai vast, să scrie poezii pe cearșafuri și pe fețe de mese, poate chiar pe cămăși și chiloți, să le-atârne pe frânghii și pe acoperișul câtorva blocuri, să aducă dup-aia locatarii, să citească fiecare operele din uscătoarele lor. Or s-alerge înfășurați în cerșafuri și pânze din centru până-n Copou. Dar asta mai încolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
par în fund... completez. - Ai văzut că nu se dau duși din Transnistria, c-au mai inventat o țară? Cu două cocioabe și-o privată... Îmi pare rău de amărâții ăia din Basarabia, da’ de noi plâng de se scutură cămașa, poate-o să ne unim până la urmă... Îi vezi cum trec prin vamă cu traiste de pătrunjel, rațe, gâște, să le vândă dincoace, să mai facă un ban. Știi, mi-a zis mie unul că-și dresează orătăniile, le dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ierte, a lui Costache, nepot de văr... iau lumânarea. - Aha, e bine! Ești avocatul? - Nu, profesorul. De ce? - Ai pus ceva bani pentru lumină și capelă? - Nu, dau acum... întind trei sute. - Ajunge. La cei din partea lui Costache le dau la poduri cămăși și la cei din partea Tincăi le dau pături. La bărbați, de femei se ocupă Dana. Și-avem mai multe cămăși. Se uită la verigheta mea. - A venit și nevastă-ta? - Îmi... îi pare rău, nu putea, a fost trimisă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
bani pentru lumină și capelă? - Nu, dau acum... întind trei sute. - Ajunge. La cei din partea lui Costache le dau la poduri cămăși și la cei din partea Tincăi le dau pături. La bărbați, de femei se ocupă Dana. Și-avem mai multe cămăși. Se uită la verigheta mea. - A venit și nevastă-ta? - Îmi... îi pare rău, nu putea, a fost trimisă cu slujba... Ce să-i faci... Dialogul a fost întrerupt de preotul care dă semnalul de plecare. Pun și eu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
lemn, cu o curte de unde dimineața țâșnea o puzderie de copii zdrențăroși. Întotdeauna o vedeam pe tanti Clara, era în prag sau mă chema de la geam și-mi dădea biscuiți și alviță și prăjitură cu nuci și scorțișoară. Îmi aranja cămașa și-mi netezea părul cu apă. - Ia spune, ce faci tu? - Bine, tanti Clara, înghițeam eu hulpav din bunătăți. - Al cui ești tu? - A lu’ Negru, de dincolo de pod... Mă cheamă Ștefan... - Ștefan... Semeni cu Roland al meu când era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
genunchii plini de bube. - Vrei un cap în gură? îl scutură de guler pe vlăjganul care m-a prins, îmi sucește mâna la spate și-mi cară castane. Lasă-l, ce ți-a cășunat pe el... Bagă-ți și tu cămașa în pantaloni! - s-a întors. Parcă te-au tras câinii, ești tare dezmățat. Și mie îmi este rușine să plâng, „să mă ia dracu’ dacă-mi dau lacrimile!”. - Și data viitoare dă-i una să-l umple borșul, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
sfîrșit, se opriră În fața intrării Într-o peșteră mică, legă cu putere picioarele prizonierului său, transformîndu-l Într-un fel de balot incapabil să facă singur un gest, Îi astupă gura cu un căluș dintr-o bucată ruptă din propria-i cămașă și Îl obligă să se rostogolească pînă În fundul cavernei, unde rămase Întins cu fața În jos, ca o zdreanță tremurătoare. - Dacă Încerci să scapi, mă-ntorc și te fac bucăți, a fost tot ce i-a mai spus, Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ascultare, cu toate că sîngele care continua să-i curgă din nas Îi intra și În gură. Bărbații rămaseră surprinși de prezența femeii care Își făcu apariția brusc, Într-o dimineață luminoasă, Îmbrăcată În pantaloni bărbătești, cizme strînse pe picior și o cămașă marinărească largă, care lăsa totuși să se ghicească rotunjimea pieptului ei superb, ridicat și ferm. Dintre cei patru sclavi, Knut și Mendoza nu mai văzuseră o femeie de mai bine de doi ani, iar ceilalți cam de un an, pricină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
avem un accident. Lacrimile, felul în care fața lui umflată și-a pierdut umbrele tari care i se strângeau sub frunte și pomeți, felul în care mâna lui Seth se va furișa în sus și-și va răsuci sfârcul prin cămașă și gura i se va căsca și ochii i se vor da peste cap - hormonii sunt de vină pentru astea. Estrogenele conjugate, Premarinul, estradiolul, etil estradiolul, toate au reușit să se strecoare în Cola dietetică a lui Seth. Sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și mâinile strâng până se albesc balustrada de oțel acolo unde au mai strâns-o un milion de alte mâini, ștergând vopseaua. În hainele sale, în locul platoșelor de mușchi duri care înainte mă scoteau din minți, acum grăsimea îi împinge cămașa peste curea. E din cauza Premarinului. Umbra sexy a bărbii sale de la ora cinci dispare din cauza pastilelor de Provera. Până și degetele i s-au umflat în jurul vechiului său inel de sportiv universitar. Fotograful din mintea mea zice: Dă-mi pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
că ești o persoană în carne și oase, iar alții te vor ignora, pur și simplu. Zelotul. Ateul. Agnosticul. Chiar dacă cineva poartă doar un petic pe ochi, vrei întotdeauna să te uiți. Să vezi dacă nu se preface. Bărbatul în cămașă Hathaway. Sau să vezi oroarea de dedesubt. Fotograful din mintea mea zice: Dă-mi o voce. Flash. Dă-mi o față. Răspunsul lui Brandy era pălărioare cu văluri. Și pălării mari cu văluri. Pălării turtite și pălării țuguiate tivite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]