1,732 matches
-
haltă, iarba udă, porumbiștile la lărgime, km 229 cantonier cu stegulețul desfășurat, ultima cobor, elefantiazis la șolduri, pe pămînturi soarele în roz, halta nume scris în fugă, roz în pîclă, vîscozitate, n-avem culori, ci lumină ce-și ia registrele, Cămara Sighet peste șosea, curte de iarbă în ușa privatei abandonate, balastieră, Sighetu Marmației intrare lentă, hale goale, Strada Horia, imobile de serviciu feroviar. Ora 7,45, în autobuzul Sighetu Marmației Satu Mare, în autogara Sighetu Marmației, lărgimea văii pe soare, stîlp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
opune ierarhiei catolice proclamînd că toți credincioșii virtuoși pot acționa ca și cum ar fi preoți. Condamnați de Conciliul de la Verona, în 1184, fidelii lui Valdes se împart în mai multe facțiuni: cea care. se instalează în Sudul Franței și se opune Cămărilor și care va fi recuperată de predicile Sf. Domi-nic. Cealaltă ramură trece în Italia, apoi în Europa Centrală, unde este vînată de autoritatea bisericească. Mai periculoasă pentru Biserica romană este erezia cathară ("purii"). Ea fost introdusă în Germania mai întîi
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
rabinului din Tinca și încă două familii alungate din satele regiunii. Însă când, din motive diferite, deportările au fost amânate, evreii au fost evacuați, dar și transferați din Beiuș în satul maghiar Ginta, unde au trăit înghesuiți în grajduri și cămări și hrăniți de o bucătărie populară, până la eliberare. În Beiușul copilăriei mele trăiau cam două sute de familii evreiești. Ele formau o comunitate care întreținea un rabin, doi hahami, un învățător, un melamed 27 și un contabil. Viața comunitară se desfășura
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
un strat subțire de pămînt. Suficient însă pentru a crește iarbă și alte buruieni și chiar pentru pomi contorsionați ca într-un peisaj japonez. Se săpa în piatră și se adăugau pereți din aceeași piatră, se creau cotloane, nișe și cămări ascunse, se ciopleau scări și mici tunele. Este imposibil să desenezi aceste încăperi, scări și nișe care se situau la înălțimi diferite și care nu respectau decît legea utilității maxime. Cu certitudine că unele comodități au fost create de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru că, în realitate, conflictele se iscă foarte frecvent. Sînt conflicte de interese, nu chiar ca acele întîlnite la demnitari, generate de necesitatea de spațiu vital. Dacă, în ce mă privește, spațiul meu vital se concentrează, în principal, la frigidere și cămări, nu același lucru se poate spune de cei care împart teritoriul acesta cu subsemnatul. Înțeleg să accept conviețuirea în aceeași cameră cu șopîrle mici și țînțari. Dar filozofia este care pe care. Fiecare are arma lui și disputa este fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în sentințele judecătorești, cât și situația din Bucovina"83. După ce în prealabil, la începutul lunii iulie, a fost înștiințat Vasile Balș, Cancelaria Aulică Unită Boemiano-Austriacă și Comandamentul General al Galiției, pe 23 iulie 1783, șeful Consiliului Aulic de Război notifica Cămării Aulice, în vederea întocmirii actelor de plată necesare, hotărârea "prea înaltă" de numire a lui Balș în postul de concepist, precum și faptul că acesta urma să sosească în capitala imperiului, după ce își încheia afacerile sale particulare. În condițiile în care acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
modernizării și dezvoltării zonelor înapoiate, a luptei împotriva superstițiilor, ca și a subordonării bisericii față de stat210. Faima sa a sporit după ce, la un an de la înființare, în martie 1782, în fruntea sa a fost ales, ca maestru în scaun, consilierul Cămării Aulice Monetare și Montanistice, Ignatz Edler von Born (1742-1791). Născut în Transilvania, Born a fost nu numai un reputat mineralog, specialist în domeniul mineritului, devenit celebru prin inventarea metodei cu același nume de extragere a argintului, pentru care a primit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mulți alții. Totodată, în cadrul lojei "Zur wahren Eintracht" au intrat și un important număr de funcționari și oameni de stat, în frunte cu contele Leopold Kolowrat-Krakowski, șeful Cancelariei Aulice, prințul Wenzel Paur, șeful Poștei imperiale sau contele Franz Saurau, președintele Cămării Aulice 214. Strădaniile acestei loje pot fi puse în legătură cu Ordinul Iluminaților, înființat în 1776, în Bavaria, de profesorul de drept canonic și filozofie practică a Universității din Ingolstadt, Adam Weishaupt (1748-1830), care, deși era organizat ca o lojă și avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Ungare (Ungarische Hofkanzlei) a fost extinsă asupra agendelor ungare privitoare la probleme ecleziastice, școlare, de cenzură și de fundații. Totodată, au fost despărțite problemele camerale, comerciale și montanistice ungare și transilvănene de cele austriece, primele fiind puse toate sub ascultarea Cămării Aulice Ungare (Ungarische Hofkammer)4. Pentru a înfrânge opoziția stărilor din Ungaria, care, la Dieta de la Ofen, din toamna anului 1790, agitau ideea încheierii unui nou contract între dinastie și națiunea nobiliară ungară 5, împăratul Leopold al II-lea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
reintrării sale în viața publică. Doleanțele stărilor bucovinene, cuprinse în memoriu, vor găsi un ecou favorabil la autoritățile centrale vieneze. În expunerea asupra problemei despărțirii Bucovinei de Galiția, prezentată împăratului la începutul lunii iunie 1790, de Cancelaria Reunită Boemiano-Austriacă, de Cămara Aulică și de Banca Deputăției Ministeriale (Ministerial Banco Deputation)13, erau aduse o serie de argumente desprinse din memoriul bucovinean. Expunerea arăta că partea din Moldova cedată imperiului de Poartă în 1775, numită acum Bucovina, a fost unită în anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
unde primeau funcțiile și demnitățile dorite. Pe de altă parte, comunitatea de limbă și de obiceiuri, ca și legăturile familiale între cei din Bucovina și cei din Moldova, făceau total ineficace pentru locuitorul bucovinean legea domiciliului. De aceea, Cancelaria Aulică, Cămara Aulică și Banco-Deputăția Ministerială erau de părere că Bucovina trebuie despărțită formal de Galiția și tratată ca "o provincie aparte"15. Pe baza acestei expuneri, cancelarul Kollowrat înainta împăratului un referat în care propunea despărțirea Bucovinei de Galiția, începând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
au drept consecință puterea și destinele"66. În viziunea sa, "țările din jurul și de la Marea Neagră", în special Moldova și Țara Românească, "dăruite cu avantaje evidente și produse naturale", "oferă din belșug... imperiilor nefertile și active... terenuri cerealiere, celor secătuite, o cămară nesecată de materiale pentru fabricile sau manufacturile lor, de la materiile de bază, până la rădăcini colorante". "Popoarele acestor întinse zone sunt acum, printr-o urmare naturală a guvernării lor, fără industrie, relații și legături cu nici o națiune străină și știu puține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
se urmărea să se facă o reparație la adresa acestuia, pentru nedreptățile suferite în ultimii ani de domnie ai lui Iosif al II-lea și să se dea o oarecare satisfacție stărilor bucovinene. Cancelaria Aulică Boemiano-Austriacă notifica pe 5 iulie 1792, Cămării Aulice și Guberniului Galiției, numirea secretarului gubernial Balș în funcția de căpitan al districtului Bucovina, cu un salariu de 1.500 florini. Hotărârea urma să intre în vigoare din ziua depunerii jurământului la intrarea în serviciu de către cel numit. Totodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de către unii boieri, de mitropolitul Moldovei și chiar de domnul Constantin Ipsilanti 261, fiecare având propriile interese în împiedicarea acestei tranzacții. În octombrie 1799, comisia de anchetă condusă de consilierul curții, contele Sweerts, trimitea un amplu raport contelui Saurau, președintele Cămării Aulice din Viena, în privința greutăților întâmpinate în vinderea moșiilor din Moldova, către Teodor Musteață 262. După ce trecea în revistă toate impedimentele ivite în calea tranzacției și stabilea solvabilitatea cumpărătorului, comisia propunea vânzarea separată a moșiilor, cu un preț cuprins între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a poziției. Aceste țări dăruite cu avantaje evidente și produse naturale oferă din belșug prin bogățiile minerale, animale și florale toate materialele care aparțin, fie nevoilor vieții, fie luxului. Imperiile nefertile și active găsesc aici terenuri cerealiere, cele secătuite o cămară de materiale pentru fabricile sau manufacturile lor și chiar de la materiile de bază, până la rădăcini colorante și cele mai mici ingrediente care sunt necesare pentru finisarea unei mărfi și celor comerciale, o avere sigur încă nefolosită. Toate vor trage ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de Sileni Rizeri și acoperită cu tablă de Ticu Țugui. Tot acum înalță camerele cu 20 cm pentru lumină mai multă. Camerele din partea de sud au fost terminate mai târziu, prin 1966-1967. Construiește de asemeni pivnița din beton, iar deasupra cămara. Ca anexe gospodărești construiește un grajd mare pentru animale, cu fundație din beton și pereții din chirpici acoperit cu țiglă, magazie, coteț pentru păsări, coteț pentru porci. În testamentul întocmit de învățătorul Marcu în 1947, adresat soției sale Maria Marcu
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
se dădea tot prin perete. Tot excepțională este și spovedania prin Morse, prin perete sau la calorifer. Un alt sistem îl aflăm tot de la Vasilică Militaru: „O modalitate inedită de spovedanie era și aceea de a realiza o mărturisire în cămara lăuntrică, începută și terminată 40 Cristian Filip cu câteva rugăminți fierbinți, adresate lui Dumnezeu, pentru a fi iertat. Mai târziu, când deținutul se întâlnea cu un preot, se mărturisea după rânduială”. Numeroase mărturii ne redau diverse moduri în care se
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
aneantizare, creează superior... „Radiosfera“, 8 septembrie 1999, ora 11,57 44. Fata morgana Fiuuu! Sper că acei de vis-à-vis n’au băgat de seamă unde mă duc, și nici cei de aici de unde vin. Orice pisoi știe că vizitând două cămări se alege cu două mâncări - și nu-i rău deloc -; cât despre ghinion, adică două bătăi, scuip... În sân. Pentru asta m’am travestit, am Împrumutat o voce, ba și un pseudonim... Să trag cu urechea. A, parcă ar fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doar pe termen scurt: cât ține o revoluție, saltul calitativ propriu-zis. Între două salturi calitative, e viață, adică o libertate limitată de constituții, fie ele ecologice, fie ele politice. Doar eu, pisoiul, sunt liber, chiar să mai devalizez Încă o cămară, căci am ghearele pregătite. Dar, când nu voi mai putea lupta Îmi voi lăsa blănița. „Radiosfera“, 30 septembrie 1999, ora 10,52 45. (Efemera) enigmă Cum să dau buzna În această emisiune decât cu un pretext? Și l’am șterpelit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai poate, la sfârșitul verii, să trăiască pe grămada de energie care-i devine solul dintre rădăcini și o apucă somnul. E momentul potrivit pentru ca heterotrofele solului, mici microorganisme - ce pleonasm! - să profite de somnul plantei pentru a-i devaliza „cămara“: au nevoie taman de această energie, dar așa Îi fac plantei un imens serviciu, căci la primele raze primăvăratece de Soare planta va găsi un sol mai mult decât prietenos, ci Îmbietor Întru a acumula iarăși energie, de sărăcit ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
radio - a gândurilor mele. Asta e tot; și semnez, după feleșagul pisicesc, punând lăbuța În trancripție, Moti Capitolul 1. „Antume“, adică difuzate 1. și egal viață Miau! Ca motan bine crescut un metru 83 mulțumesc astfel generoasei gazde a cărei „cămară“ tocmai o vizitez, pentru șoricelul acestor trei minute. Mă Întreb Însă de ce a invitat la microfon o pisică? Poate pentru că e curioasă, atentă la tot ce e În jur, pentru că pășește imperceptibil pe pământ, pentru că știe să transforme o tortură
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
grijă... 11. Brad și grâu Sunt foarte supărat pe tine, Cristi: am sperat că Moș Crăciun va aduce și În casa asta un brad, să am pe ce-mi ascute gheruțele, și’n care să mă ascund, căci rafturile din cămară nu-mi mai sunt pe plac. N’o fă pe ignorantul. Știi prea bine că dacă lemnul e În sine indiferent info-energetic, bradul, veșnic verde, deci „treaz“, Își face și acum feleșagul care este, firesc pentru o plantă veche, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
stau eu tolănit sub veioză când pe Cristi Îl apucă cititul ori scrisul... Mărturisesc că, Între el - tot nu mă aude - și „pisica“ lui, o iubesc mai mult pe ea. În fond, ea este stăpâna și pe bucătărie, și pe cămară, și pe frigider... Dar mai am un motiv: longevivă, deci ținându-mi mai mult la dispoziție cele amintite, e femeia, nu bărbatul. Dar să vă demonstrez acest truism pe scurt. În clipa nașterii, la o sută de fetițe revin 106
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un da prelung. După care bunica mă trimitea să-i dau femeii cele trebuincioase în schimbul a feluritor fructe sau bomboane. Se făcea un troc autentic în acea perioadă. Bunica schimba lapte și ouă pe mere, pere, prune până ne încărcam cămara de gemuri și dulcețuri ce în zilele înfrigurate ne îndulceau orezul cu lapte. Nu mai sunt anotimpurile ce erau odată. Pe atunci vara era vară și iarna iarnă. Era lege să plouă aproape toată luna April și să fie ger
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
borese și fete prietene ale miresei, care nu concep să dea căprioara căutată de tânărul împărat, decât contra unui comision. Nașu’ scoate punga și după ce cad la tocmeală cu gureșele femei plătește atâta cât au convenit. Pentru suma aceasta, din cămară li se aduce oaspeților Budihala, o femeie neagră, zbârcită, urâtă, bătrână, cocoșată, pe care mirele o refuză, susținând că el o altă floare a zărit. Femeile sunt de acordă să ofere căprioara cea adevărată, numai dacă nănașul mai dă ceva
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]