20,803 matches
-
așezarea lecturii într-o perspectivă în care clinicul își cere și el dreptul său la efigie și la atemporalitate, construiesc, discret, dimensiunea metafizică a expoziției și pun totul în acea lumină palidă în care infernul se estetizează și spaima eschatologică capătă accente melancolice. Cu un curaj moral și estetic remarcabil, Sorin Dumitrescu a realizat la Catacomba, prin acest Rainer S.O.S., unul dintre cele mai incitante evenimente ale ultimului timp. De ce nu a fost el perceput astfel, explicația este destul de
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
cu adevărat o dată cu apariția Rodicăi Negrea (Midori-san), dar și recuperează din acest moment orice sentiment de dezamăgire sau neîmplinire. Din felul cum rostește Rodica Negrea primele cinci cuvinte, o lume întreagă se ființează pe scenă, în minte și suflete. Montarea capătă sens și greutate, dimensiunea existențială despre care vorbește Yasushi Inoue atît de nuanțat capătă expresie pe scenă, eleganță și o vibrație aparte, odată cu Rodica Negrea și Midori-san, femeia care știe că este înșelată, cu cine anume, care vede fiorul iubirii
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
sentiment de dezamăgire sau neîmplinire. Din felul cum rostește Rodica Negrea primele cinci cuvinte, o lume întreagă se ființează pe scenă, în minte și suflete. Montarea capătă sens și greutate, dimensiunea existențială despre care vorbește Yasushi Inoue atît de nuanțat capătă expresie pe scenă, eleganță și o vibrație aparte, odată cu Rodica Negrea și Midori-san, femeia care știe că este înșelată, cu cine anume, care vede fiorul iubirii în ochii soțului privindu-și amanta, care trăiește tăcînd, purtătoare și ea a tainei
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
găsit cîteva nedorite intervenții în dispunerea strofică a versurilor unor poeme. (Centaurul, El însuși, Necunoscutei, Năzuinți, Spovedanie etc.). Versuri lăsate de poet libere sînt integrate în dispozitivul unor strofe. În poema El însuși, cu două strofe în ediția din 1944, capătă acum forma unei compacte poezii sau Centaurul, cu două strofe în ediția definitivă, e dispusă acum în trei strofe. Și n-am colaționat textul decît selectiv. Apoi cu elemente ale unui posibil aparat critic: cronologie, bibliografie (reluînd-o pe cea a
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
și, în general, în științele umane) care își intitulează și institute de cercetare ca fiind Südosteuropa. Denumire pe care, azi, o preferăm și noi, așa numindu-se institutul care studiază fenomenul sudesteuropean. Asta, deși, la începutul veacului XX cuvîntul Balcani capătă o pronunțată conotație politică. Azi se încearcă o diferențiere între termenii Europa de Sud-Est și Balcani. Aceasta cu deosebire în spațiul literaturii germane. Astfel, utilizîndu-se criteriul geografic, se delimitează granițele regiunii cu Munții Carpați la nord, Marea Neagră la est, Marea Egee
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
fixează o perioadă - atît de actuală prin fondul problemei - unul din "condeiele" lui Eminescu, și încarcă totul de atmosfera purtată de personalitățile politice și, nu numai, de atunci cu care Eminescu avea contacte. Sigur că femininul nu poate lipsi și capătă două ipostaze: Veronica Micle și Mite Kremnitz, obsesii și nevoi, rezolvate scenic în apariții-șablon, previzibile, soluții cumva lăsate la prima mînă. Fără să aibă profunzimi, fiecare personaj (aproape un simbol al culturii. Și, vai, cît e de greu să joci
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
au alcătuit boema literară brașoveană, pe care i-am cunoscut și eu, în parte, prin anii 1965-1970. Paginile despre Adrian Hamzea, despre Darie Magheru, aduc pe lângă reproducerea unor inedite și secvențe memorabile, linii de portret ale celor evocați, iar amintirea capătă virtuți literare. Stranietatea comportării unei poete, astăzi uitată, Ecaterina Pitiș, cu pasiunea creșterii pisicilor într-o încăpere inundată de mizerie este făcută cu un condei memorialistic remarcabil, așa cum paginile calde despre mai tinerii săi prieteni, Dimitrie Roman sau Ermil Rădulescu
Album sentimental by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16429_a_17754]
-
printr-o anume polivalență: la are în acest caz o valoare spațială (ca în circumstanțiale de tipul la cîrciumă, la bar, la masă, la tejghea etc.), dar și una consecutivă sau finală: "(acolo unde stai în picioare) așa încît / ca să capeți varice". Cu cît perspectiva e mai puțin atrăgătoare, cu atît o eventuală invitație obține un efect umoristic mai puternic. Construcțiile temporale evoluează spre o semnificație modală: la viața ("La viața mea..."). în cazul expresiei la fix cred că pot fi
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
intervențiilor, semnate de scriitori mai mult sau mai puțin celebri. În două intervenții, confuzia e, așa-zicînd, primară: printre românii evrei sînt nominalizați Ș. Cioculescu, C. Țoiu și Bujor Nedelcovici. Nici o notă de subsol nu corectează informația. În alte intervenții, confuzia capătă forme mai subtile, constînd în principal în greutatea de a se pune punctul pe i (aceasta fiind pretenția declarată a anchetei). Nimic nu e clar în identificarea particularităților - dacă există - și nici măcar în concluzia că românii evrei au, în linii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
Stănescu, editorialistul ia la rînd PRO Tv și alte reprezentante ale mass-media autohtone pe care, direct sau indirect, le acuză că au devenit lăudătoare ale PDSR. Spune Nistorescu: "Toți oamenii de casă ai partidului de guvernămînt au scos capul, au căpătat curaj și au declanșat campania de "lins" la adresa șefilor instalați în Piața Victoriei și în Palatul Victoriei și în Palatul Cotroceni. La Radio România Actualități, "mașina de periat" scoate fum, iar la ziare și reviste de buzunar începe să curgă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
intriga mea, nu e neapărat necesar să se cunoască toată istoria unui erou care a ajuns la o anume vârstă. Cred că aș fi totuși tentat să scotocesc, cât de cât, în tinerețea eroului, chiar dacă nu pare semnificativ - ar putea căpăta un sens în cele din urmă. Consider că o caracterizare depinde în bună măsură de un anume sentiment al existenței personajului înainte de narațiunea propriuzisă, înainte de istoria imediată - la fel ca în viață, unde înțelegem mai bine și ne apropiem de
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
la ferestrele negre, începe imediat pădurea în care dulăul dispare cu zilele, înfrătindu-se probabil cu lupii, observă cineva care i-a și pus un nume, strigîndu-l Mircea. Dar Mircea, neîncrezător, nu se mișcă din loc. Cineva spune că el a căpătat și mirosul jivinelor din codrul învecinat; că miroase că fiarele din pădure. Inflexibil. Independent. N-a fost văzut umblînd cu cațele. Cineva rîde și spune că s-ar putea să fie homosexual. Păstrează un fel de fidelitate uneori, omului, despre
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
său împlinindu-se între bombe și trupe NATO, cred că ar fi putut avea o rezolvare scenica, un accent mai puternic, dincolo de invocațiile permanente. Sau regizorul are dreptate: imaginația spectatorului poate fi provocată de misterul descrierilor subiective și Anna poate capătă tot atîtea întrupări, cîți spectatori în sală. În orice caz, biată față pare a fi responsabilă nu de propriul succes, ci de ratările tuturor. Ea le-a luat locul și numai emigrarea lor "dispariția" i-a lăsat Annei un culoar
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
care intră în cea de-a doua categorie, mult mai evident ideologizat și anume aceluia care privește omul că ființă determinată social în mod tragic. Aici totul se schimbă. Suferință muncii, de bună seama într-o societate scindata în clase, capătă o inegalabila măreție, iar atitudinea artistului, manifestă și tranșantă, privilegiază subiecții și denunță contextul. Chiar dacă pare ciudat, o compoziție destul de banală, în care juna Rodica a lui Alecsandri a ajuns bunica, iar junii secerători sînt și ei acum cosași copți
Camil Ressu, la o nouă privire (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16455_a_17780]
-
nu se slujește de subiecte, ci slujește necondiționat subiectul și transformă în mod voluntar pictură într-o acțiune de propagandă și denunț. Privilegiate moral, în ochii pictorului, chiar prin statutul lor social plin de umilințe și de precarități, personajele sale capătă, ipso facto, o statura cvasimitologică și dreptul la o reprezentare mincinoasă artistic și tendențioasa moral. Privit în ansamblu, Ressu are o certă coerentă stilistica și formală și o logică exactă a discursului, dar, din punct de vedere strict artistic, el
Camil Ressu, la o nouă privire (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16455_a_17780]
-
tu însuți? * Succesul: formulă somptuoasa a egoismului. * Între atîtea promisiuni pe care viața, în chip oribil, le-a spulberat, una dintre puținele pare a se confirmă: acea potrivit căreia orice senior își găsește, la nevoie, scutierul. * Toate scadentele existenței tale capătă, tot mai nemilos, aerul de simbol al scadentei finale. Sînt aluzii, preparative, semne. Sau repetiții în vederea Marelui Spectacol ultim... * Artistul, se zice, se vrea mai mult admirat decît iubit. Dacă ar fi un demiurg veritabil, ar prefera iubirea. * Oricît de
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
Z. Ornea Imagologia, disciplina științifică multidisciplinara care studiază felul cum se definește și se prezintă un popor în imaginea unor călători străini, a căpătat, în ultima vreme, consistentă și dezvoltare. Dl. prof. Klaus Heitmann a publicat acum cîțiva ani un solid studiu de imagologie din care recompunea imaginea românului în scrierile unor călători și cărturari germani. Una dintre aceste scrieri (note de călătorie) era
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
scenă. Alegerea textului mi s-a părut cea dintîi șansă. Linia umorului negru, sentimentul situațiilor fără ieșire, a unor destine dirijate într-o manieră cinică, mocnirea disperărilor și a eșecurilor în spatele zîmbetelor metalice, ispita morbidului ca mod de a trăi, capătă pe scenă accente acute. Spiritul ludic devine tușa dominantă pentru întregul "tablou", nelăsînd situațiile să fie superficial grele sau melodramatice sau să aibă aerul superficialului. Doamna Rosepettle (Iarina Demian) pare să fie eminența cenușie a unui ritual sinistru în sine
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
Libanius.55 Nu se pot tăgădui însă meritele reale ale anumitor capitole ale culturii păgâne și am fi nedrepți dacă am subestima unele personalități de frumos relief.56 Dragostea pentru dialectică, pentru frumusețea limbajului, aceste două caracteristici ale spiritului elen capătă o vigoare și o formă nouă. La Atena, la Constantinopol, Nicomedia, Antiohia și-n alte multe orașe, profesori cu reputație atrăgeau în jurul lor un număr impresionant de studenți.57 Secolul al IV-lea reprezintă punctul culminant al contactului dintre literaturile
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dintre eretici sau dintre potrivnicii credinței, înșelători cu față de șarpe și falsificatori ai adevărului, care simulau virtutea și-și ascundeau răutatea, hotărând a le fi dușmani Părinților Bisericii, acestor fii ai Adevărului și copii ai Luminii 88, nu s-au căpătat cu nimic acei eretici, decât cu întunecarea propriilor 84 Prof. Teodor M. Popescu, La școala sfinților. Ce este și ce ne învață un sfânt, în rev. Fântâna darurilor, București, an. IX, nr. 3, martie 1937, pp. 106-107. 85 Clement Alexandrinul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
în mod vizibil efortul să pară modest, Liviu Antonesei îi provoacă cititorului un zâmbet ironic. El se laudă, de exemplu, că știe ce înseamnă dragostea, întrucât în viața lui au fost mai multe femei: " Nu atât de multe pentru a căpăta renumele discutabil al unui homme à femme, totuși destule pentru a ști despre ce anume este vorba, pentru a putea vorbi în cunoștință de cauză." Asemenea declarații sunt jenante, chiar dacă autorul le face cu aerul că se pune cu abnegație
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
Antonesei joacă din când în când, neconvins, comedia modestiei: " Dacă șcitind cartea, n.n.ț o singură pereche va înțelege ce miracol i se întâmplă, dacă un singur solitar ce suferă din dragoste va depăși criza, dacă un mare dezamăgit va căpăta puterea și curajul de a mai încerca o dată, voi crede că n-am scris-o aiurea, că n-am înfruntat în zadar temperaturile unei veri incendiare." Este evident însă că, până și în ipostaza de umil servitor al cititorului, el
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
Nu el era vinovat, repet, că aliații n-au respectat convenția militară chiar așa insuficientă cum o prezenta Averescu, atunci, în 1918, doritor să ajungă mare bărbat politic. Și chiar armistițiul încheiat cu inamicul, inclusiv pacea de la București, n-au căpătat putere de legalitate pentru că - la sfatul aceluiași mare bărbat de stat Brătianu, - regele nu l-a semnat niciodată, făcînd tratatul de pace atins de nulitate. Și, de aceea, după toamna lui 1918 cînd Puterile Centrale sînt istovite de război și
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
neputința, nesiguranța, bătrînețea. În interpretarea lui Babii, Domenico Soriano nu este nici păcălit, nici înfrînt. Tîrziu, dar nu prea tîrziu are șansa asumării vieții, a unui destin ce s-a scurs paralel. Așa cum actorul a lucrat personajul cu regizorul, el capătă multe valențe, este mult mai complex uman decît în piesă, mai bogat și mai dificil totodată. Acest nou chip al lui Soriano este memorabil și remarcabil în interpretarea lui Costache Babii. Ca și creația de bijutier a lui Mircea Andreescu
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
umanioarelor, Mihai Roller deținea înalte demnități politice și științifice (adjunct de șef de secție la Secția de Propagandă a P.M.R., membru în prezidiul Academiei, directorul Institutului de Istorie a partidului, controlînd și Institutul de Istorie care mult mai tîrziu va căpăta numele lui N. Iorga. De pe aceste poziții ce păreau inexpugnabile stăpînea totul, nimic important nepetrecîndu-se fără avizul lui. Manualul de istorie unică, din 1948 și 1952, valabil în licee și facultăți, purtau semnătura lui sinistră, după precizarea de circumstanță "elaborat
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]