1,172 matches
-
topită 35 1551.40 Brânzeturi topite, altele decât cele rase kg 85500 sau sub formă de pudra ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 17. Lapte praf 36 1551.20 Lapte praf cu un ��conținut 1,5% kg 84000 de materii grase ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18. Cașcaval 37 1551.40 Cașcaval (din lapte de vacă) kg 110000 ─────────────────────────────────��──────────────────────────────────────────── 38 1551.40 Cașcaval (din lapte de oaie) kg 127000 19. Unt proaspăt 39 1551.30 Unt cu un conținut de �� materii grase ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Conserve ─────────────────────────────────────────────────────────────────────��──────── 20. Conserve carne 40 1513.12 Conserve din carne de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156665_a_157994]
-
kg 85500 sau sub formă de pudra ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 17. Lapte praf 36 1551.20 Lapte praf cu un ��conținut 1,5% kg 84000 de materii grase ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18. Cașcaval 37 1551.40 Cașcaval (din lapte de vacă) kg 110000 ─────────────────────────────────��──────────────────────────────────────────── 38 1551.40 Cașcaval (din lapte de oaie) kg 127000 19. Unt proaspăt 39 1551.30 Unt cu un conținut de �� materii grase ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Conserve ─────────────────────────────────────────────────────────────────────��──────── 20. Conserve carne 40 1513.12 Conserve din carne de porc kg 65000 porc în suc pro- priu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 41 1513
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156665_a_157994]
-
Brânzeturi maturate în saramura (telemea, cas) din lapte nepasteurizat - 100 100 abs. 100 - - - 2.000 13. Brânzeturi fermentate cu pastă tare (Sweitzer), semitare (Trapist, Moeciu), moale (Camembert, Taga, Nasal) - 10 - abs. 10 - - - 2.000^3 14. Brânză cu pastă filata (cașcavaluri) - 100 - abs. 100 - - - 2.000 15. Brânzeturi frământata - 1.000 100 abs. 100 - - - 2.000 16. Brânzeturi topite - - - abs. 10 - - - - 17. Unt - 100 10 abs. 10 - - - 1.000 18. Margarina de consum - 100 10 abs. 10 - - - 1.000 19. Înghețată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
la greci, este tot un fel de feta, făcută însă cu lapte de vacă și/sau capră), ajuns însă la noi pe filieră turco-bulgară (la turci se numește teleme, iar Mihai Lupescu o numește „brânză bulgărească, zisă și telemea“). În privința cașcavalului, situația este mai complicată. Cam toate popoarele din Balcani l au anexat. Bulgarii jură că-i al lor (și-i spun la fel ca noi), ungurii și sârbii nu se lasă nici ei mai prejos, albanezii sunt mândri de kaçkavall-ul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sunt mândri de kaçkavall-ul lor, turcii îl adoră sub același nume... Problemele apar în clipa în care ne gândim că în Italia, mai ales în sud, există o brânză identică, denumită... caciocavallo (cascavaddu în Sicilia)! Există două ipoteze privind originea cașcavalului. Prima susține că brânza în cauză este italienească și că a migrat din Peninsulă către Turcia și, de acolo, către Balcani; numele ar fi pur italienesc - cacio ar proveni, ca și cuvântul românesc caș, din latinescul caseus, iar cavallo (cal
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și, de acolo, către Balcani; numele ar fi pur italienesc - cacio ar proveni, ca și cuvântul românesc caș, din latinescul caseus, iar cavallo (cal) ar desemna fie un tipar pentru brânză, fie o ștampilă în formă de cal, aplicată pe cașcavalul care era vândut și, implicit, impozitat. A doua ipoteză afirmă originea turcească a cașcavalului, el fiind exportat către Italia și, bineînțeles, către Balcani; imposibil de susținut este însă originea turcească a denumirii acestui fel de brânză. Interesant este faptul că
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și cuvântul românesc caș, din latinescul caseus, iar cavallo (cal) ar desemna fie un tipar pentru brânză, fie o ștampilă în formă de cal, aplicată pe cașcavalul care era vândut și, implicit, impozitat. A doua ipoteză afirmă originea turcească a cașcavalului, el fiind exportat către Italia și, bineînțeles, către Balcani; imposibil de susținut este însă originea turcească a denumirii acestui fel de brânză. Interesant este faptul că grecii, urmașii celor care au creat cea mai veche bucătărie de pe continent, fac și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Italia și, bineînțeles, către Balcani; imposibil de susținut este însă originea turcească a denumirii acestui fel de brânză. Interesant este faptul că grecii, urmașii celor care au creat cea mai veche bucătărie de pe continent, fac și ei un fel de cașcaval, care se numește kaseri; el a fost preluat de către turci, care l-au botezat kașar. Kașar-ul turcesc ceva mai moale, adică mai proaspăt, a fost numit kașkaval. În strania călătorie a cașcavalului prin nordul Mediteranei, nu trebuie neglijat rolul de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de pe continent, fac și ei un fel de cașcaval, care se numește kaseri; el a fost preluat de către turci, care l-au botezat kașar. Kașar-ul turcesc ceva mai moale, adică mai proaspăt, a fost numit kașkaval. În strania călătorie a cașcavalului prin nordul Mediteranei, nu trebuie neglijat rolul de „transmisioniști“, poate chiar de producători al vlahilor, al românilor sud-dunăreni, care, pe vremuri, alcătuiau comunități răspândite din Dalmația, adică foarte aproape de Peninsula Italică, până în Asia Mică (în Bithinia). Teodor T. Burada a
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
-lea, caseus vlachicus, caș valah. Acesta era atât de prețuit, încât în Ragusa a fost folosit, în paralel cu moneda, ca mijloc de plată. Caravanele de cai ale vlahilor nu cărau numai caseus vlachicus, ci și kașer peinir, altfel spus cașcavalul pe care turcii l-au numit kașar. Numele său, afirmă Teodor T. Burada, derivă din cașare (cășărie, adică stână) și din turcescul peinir (brânză). Cea mai veche brânză românească și, poate, una dintre cele mai vechi de pe continent este cea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dar printre acestea se regăsesc și preparate culinare aproape identice specialităților românești din mămăligă. Să luăm, drept exemplu, neaoșa noastră „mămăligă pe pături“ (straturi de mămăligă în alternanță cu straturi de caș dulce, urdă, caș sărat, brânză de burduf sau cașcaval afumat). Polenta pasticciata alla Milanese se face cam la fel, între straturile de mămăligă punându-se parmezan ras (sau alte brânzeturi), dar și carne de vită tocată și rumenită în unt, alături de ciuperci. Polenta con le salsicce oferă, între „păturile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acrește cu zeamă de murături. În varianta bulgărească (ca și în aceea poloneză, numită flaki) se simte o influență occidentală, italienească mai precis; ciorba lor de burtă mai conține bulion de roșii și ardei, iar la final se servește cu cașcaval ras pe deasupra. Toate aceste inovații o apropie sensibil de o minestra italienească, anume busecca din Lombardia, o supă de burtă cu multe legume și cu parmezan ras. Impropriu numită „borș de potroace“ (cuvântul potroace provine din rusă, de la potrohu, care
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
publicat în 1990 meniul servit la masa oficială dată de conducerea de partid și de stat în ziua de 23 august 1989. Gustările cuprindeau salată de vinete, castraveți cu urdă și mărar, rulouri de șuncă, drob de miel, crochete de cașcaval, chiftele de pasăre; acestora le urmau preparate la grătar, cu garnituri precum orez țărănesc (a se citi „pilaf sârbesc“) sau cartofi piure. La desert, plăcinte de casă, rulade cu fructe, înghețată, cozonac... Pentru românii prinși în coșmarul alimentației „raționale“, acesta
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
domeniul petrochimic. Asta în condițiile în care un burduf bun, în coajă de brad, poate fi obținut de la micii producători, prezenți în majoritatea piețelor noastre... Avem lucruri bune, dar le ignorăm: în câte localuri românești se poate găsi Năsal, acest cașcaval cu aromă unică, obținut doar prin maturarea în peștera de la țaga, din județul Cluj? El este prezent pe piață, dar o ciudată orbire îi face pe bucătarii noștri să-l evite cu consecvență. Cu ce ar putea ajuta un asemenea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din județul Cluj? El este prezent pe piață, dar o ciudată orbire îi face pe bucătarii noștri să-l evite cu consecvență. Cu ce ar putea ajuta un asemenea produs la dezvoltarea bucătăriei noastre? Vom da un singur exemplu: banalul cașcaval pané, pe care Radu Anton Roman îl exilează în rândul barbarismelor culinare; e drept că rețeta nu ne aparține și că a apărut foarte recent pe mesele noastre, dar iată cum l-am putea româniza doar prin folosirea unui ingredient
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
supa de vită, sarea, măghiranul și frunza de dafin. Se acoperă parțial oala și se fierbe la foc mic timp de 30 de minute. Se scoate frunza de dafin. Separat, într-un castron se amestecă pătrunjelul cu usturoiul pisat și cașcavalul. Compoziția se presară în fiecare farfurie cu ciorbă de burtă. 700 g burtă fiartă 3 linguri unt 3 l supă de vită 1 ceapă tocată 1 linguriță sare 1 ardei gras roșu, tăiat fâșii 1/2 linguriță măghiran uscat 1
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ceapă tocată 1 linguriță sare 1 ardei gras roșu, tăiat fâșii 1/2 linguriță măghiran uscat 1 frunză de dafin 2 linguri făină 2 linguri pătrunjel fin tocat 200 g pastă de roșii 1 cățel de usturoi pisat 300 g cașcaval ras PATSAS Grecia Se spală și se curăță bine burta; împreună cu ciolanele de miel, se opărește în apă clocotită, apoi se lasă la răcit. Se taie burta mărunt și se pune într-o oală mare, împreună cu ciolanele; se acoperă cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
textul și culoarea pașapoartelor, totul se hotăra acum la Bruxelles. „Bruxelles-ul” putea să-ți dea (lapte subvenționat sau burse școlare) și tot el putea să-ți ia (moneda națională, dreptul de a-ți concedia angajații, chiar și eticheta de pe cașcaval). Iar În ultimele două decenii, fiecare guvern național dăduse vina cel puțin o dată pe „Bruxelles” pentru legile sau taxele nepopulare sau pentru politicile economice cu care era tacit de acord, dar pentru care nu voia să-și asume responsabilitatea. În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și Schabziger), fabricată din lapte - 273 smântânit cu adaos de ierburi fin măcinate 0406.90.21 --- Brânză Cheddar - 273 0406.90.23 --- Brânză Edam - 273 0406.90.25 --- Brânză Tilsit - 273 0406.90.27 --- Brânză Butterkase - 273 0406.90.29 --- Cașcaval - 273 --- Feta: 0406.90.31 ---- Din lapte de oaie sau de bivolița, în recipiente conținând saramura, - 273 sau în burduf din piele de oaie sau de capră 0406.90.33 ---- Altele - 273 0406.90.35 --- Kefalotyri - 273 0406.90.37
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
Construcții din București Universitatea Politehnica din Timișoara 12. │Țăranu Nicolae │Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați 9. │Ion Rodica Mariana │Universitatea "Valahia" din Târgoviște 11. │Munteanu Corneliu │Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași 4. │Cașcaval Dan │Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași Universitatea Politehnica din București 5. │Popescu Luminița Georgeta│Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu 6. │Sajin Tudor │Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău 11. Electronică, telecomunicații și nanotehnologie 4. │Anghel Costin │Institut Superieur d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278727_a_280056]
-
Construcții din București Universitatea Politehnica din Timișoara 12. │Țăranu Nicolae │Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați 9. │Ion Rodica Mariana │Universitatea "Valahia" din Târgoviște 11. │Munteanu Corneliu │Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași 4. │Cașcaval Dan │Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași Universitatea Politehnica din București 5. │Popescu Luminița Georgeta│Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu 6. │Sajin Tudor │Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău 11. Electronică, telecomunicații și nanotehnologie 4. │Anghel Costin │Institut Superieur d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273177_a_274506]
-
Construcții din București Universitatea Politehnica din Timișoara 12. │Țăranu Nicolae │Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați 9. │Ion Rodica Mariana │Universitatea "Valahia" din Târgoviște 11. │Munteanu Corneliu │Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași 4. │Cașcaval Dan │Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași Universitatea Politehnica din București 5. │Popescu Luminița Georgeta│Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu 6. │Sajin Tudor │Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău 11. Electronică, telecomunicații și nanotehnologie 4. │Anghel Costin │Institut Superieur d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272654_a_273983]