5,781 matches
-
puse mâna pe obraz și căldura ei îmi dezmorți pielea înghețată. Mă privi într-un mod în care mândria, admirația și dragostea se împleteau fără șansa de a le deosebi. Ești rece. Să-ți mai aduc ceva de îmbrăcat din cantină? Nu. Du-te la infirmerie! Nu vroiam s-o mai văd în viitorul apropiat. Și plecă. Intrasem cu nelipsitul Vladimir și cu Velail în bârlogul cibernetic, care era luminat doar de ecranele calculatoarelor. Vrei să te ajut cu ceva? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
dacă treaba pe care o fac eu aici e într-adevăr de căcat, domnule... Magrun. ...Magrun. Stăturăm câteva clipe, măsurându-ne din priviri, apoi spusei: Trebuie să plec, Soliteraj. Avem niște musafiri neașteptați. Armele care vor veni duceți-le în cantină, unde le-am găsit și pe celelalte. Pe măsură ce mă îndepărtam, însoțit de eterna mea "umbră", pe cablu începură să alunece diferite arme și ustensile. Magrun se luă după noi. "Soliteraj, dacă se întâmplă ceva deosebit, anunță-mă!" "Sigur. Numai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
termină acum sau în temnițele Gardienilor? Tăcerea mea și vocea sa intimidatoare umpleau toată încăperea. Era atât de încrezător și de dominant, încât propria mea încredere începea să se zgâlțâie puțin. Dacă nu reușeam să fac ce am putut în cantină, când am fost împușcat? Dacă voi muri aici? Acum... ce e locul ăsta? Un mormânt. Hm... E prea mare pentru un vierme ca tine, dar azi mă simt generos, așa că... Apăsă trăgaciul și proiectilul porni, ieși din țeavă, și sunetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Ce cauți pe teren? "Inspectez..." Îți trece! Încheie-te și aleargă spre școală de parcă naiba s-ar afla pe pasul tău cel din urmă! ACUM! Mihail! Dă drumul la garniturile caloriferelor și vezi că s-au primit pachete noi în cantină! Le împarți uniform! Iei pe cine vrei ca să te ajute! Ai cincisprezece minute! Marcela Plumbariu! Îți vei lua tovarășa și îi vei muta pe toți din pod în subsol, definitiv! Soliteraj! Gata transportul? "Da, Corvium! Acum mutăm ultimele cutii spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
cu noblețe și bunăstare. Și tot de atâtea ori câștiga bunăvoința și respectul celor din preajma sa! Urca de la etaj la etaj și vorbea cu toată lumea. Era schimbul de noapte și fiecare avea nevoie de îmbărbătare. Chiar și el! Ajunsesem în cantină și a făcut câteva glume pe seama mâncării cu cei de acolo. Cică arăta chiar mai ciudat decât de obicei... eu n-am de unde ști. Bucătarii din Grădina Albă nu-și permiteau să facă o asemenea... chestie dezgustătoare. Cutiile primite recent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și mie, nu-l mai încânta. Își aducea aminte de senzația plăcerii doar atunci când simțea timpul cum se scurge. Trebuie să mergem! Nu-mi terminasem cina, dar și așa nu mai mâncam cu poftă. Ne grăbim? Nu chiar. Ieșind din cantină, a salutat pe François, care tocmai intra. Era urmat de Marcela Plumbariu și de prietena sa niponă. Se uită lung la mine și un zâmbet începuse să-i îmbujoreze fața, dar fu înghiontită pe ascuns de Marcela, care îmi adresase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să se înarmeze, să-l ia și pe el și câți mai sunt și să vină la primirea benzii de transport în colegiu, pe unde intraseră ei și luară instituția din mâinile Gardienilor acum câteva zile. Luă o "uniformă" de la cantină și se duse la Altanovici Helur. Îl trezirăm din somn, pentru că nici nu știa pe ce lume se află. Dându-și seama cine veni să-l viziteze, se aruncă din pat și luă poziția de drepți. Relaxează-te! Nu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
acea noapte, la fel cum ar s-o facă multe seri de acum încolo! Oricât de mult ar fi închis legătura, eu tot mă simțeam cuprins de fericire și, într-un fel, de o nerăbdare mocnită. M-am dus în cantină și am găsit-o pe Marcela Plumbariu singură, mâncând terciul îngrozitor cu care mă servise Corvium. Mi-l oferise și ea. I-am mulțumit și am mințit-o că postesc, ca să nu gust acel "deliciu". S-a uitat pe sub gene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mijlocul clasei. Sângele rubiniu îi curgea dintr-o rană lungă și dreaptă ce începea din colțul tâmplei stângi și se termina la începutul mușchilor gâtului. Gândurile sale erau clare. "De ce corpul meu nu s-a păzit cum a făcut în cantină? Sau în lupta cu TEG?" Dușmanul rămase în poziția sa și nu mai avansă. Când Corvium ieși pe ușă, zdruncinat și dezamăgit că n-a putut face mai mult și contrariat că lucrurile nu s-au întâmplat așa cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de foame“ îi spui tu atunci lui Alison, secretara care stă în fața ta. „Nu mi-am luat micul dejun“, mai spui - e felul tău de a-ți cere scuze pentru sandvișul cu șuncă și ou pe care îl aduci de la cantină, împreună cu o ceașcă de ceai și trei pastile de zaharină. După aceea, te întorci la cantină pentru prânz în fiecare zi la 1. Iei o salată de fiecare dată, numai că salatele pe care le alegi de la bufet îngrașă la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
luat micul dejun“, mai spui - e felul tău de a-ți cere scuze pentru sandvișul cu șuncă și ou pe care îl aduci de la cantină, împreună cu o ceașcă de ceai și trei pastile de zaharină. După aceea, te întorci la cantină pentru prânz în fiecare zi la 1. Iei o salată de fiecare dată, numai că salatele pe care le alegi de la bufet îngrașă la fel de mult ca o prăjitură cu cremă. Salată de varză, salată de orez, de paste, bucăți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
bine. ― LOL. ― ; - ) ― De unde știi cum arată el? ― Ai încredere în mine. Mă pricep la d-astea. ― Și tu cum arăți? Geraldine suspină către mine. ― Doamne, s-a pornit. Mergem să luăm o cafea? Și asta și fac. Merg jos la cantină și îl lasă pe Ben la computer, să stea plin de însuflețire la discuții cu Suzie, tipa viselor lui. Tipa care se deosebește la fel de mult de Jemima precum, ei bine, precum o mașină de scris de un computer conectat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
vreodată după muncă, și cu Ben, cu care am fantezii în fiecare noapte. În al patrulea rând, chiar am reușit să mă relaxez în prezența lui Ben! N-am mai fost adolescenta cu limba legată, care-l însoțește uneori până la cantină; nu, am fost aproape-aproape eu însămi. În al cincilea rând, m-am simțit bine. Nu, de fapt, m-am simțit excelent! În al șaselea rând, azi am intrat împreună cu Ben pe internet, și da, am fost stânjenită de faza cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
un apel de interior este o ușurare bine-venită, care îi distrage atenția de la problemele ei. ― Eu sunt, spune Geraldine, ceea ce este de-a dreptul ridicol, pentru că știe bine că numărul ei îmi apare pe aparat. Vrei să ne vedem la cantină la o ceașcă de ceai? Orice, numai să rup cu monotonia acestei slujbe, și cu durerea că Ben nu mă vrea. Desigur că vreau o ceașcă de ceai, numai să plec departe de biroul ăsta, din acest birou mizerabil. ― Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de mâncare pare să mi se fi diminuat în ultimul timp. E ora prânzului și nu simt deloc nevoia să-mi iau o farfurie imensă de mâncare. Această salată, una normală, este suficientă, și sunt aproape fericită că stau la cantină cu capul îngropat într-o revistă. Am cumpărat revista asta de dimineață. Vă asigur că nu e obișnuita mea revistă lucioasă de modă; unul dintre titlurile de pe copertă se referea însă la întâlnirile stabilite pe internet, iar eu sunt pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de interior după ce își ia la revedere lui Jackie. Sunt Ben. Ne putem vedea să luăm prânzul? ― Când? Acum? ― Îhâm, ne vedem jos. Trebuie să-ți spun ceva. ― Am obținut un interviu, mă anunță Ben în timp ce stăm la coadă la cantină. Îți vine să crezi? Mă duc azi după-amiază! ― Extraordinar! Sigur că sunt fericită pentru el, nu sunt eu chiar așa de crudă, dar chiar și când încerc să-i împărtășesc entuziasmul, simt cum mi se oprește inima în loc. ― Vezi, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
a lipsit chestia asta, tachinările, amiciția, și chiar dacă nu l-am mai văzut de luni de zile, e ca și cum abia dacă ar fi trecut o zi. Vreau să zic că suntem atât de relaxați, încât parcă am fi tot la cantina de la Kilburn Herald. Și Ben ce simte? Cu cât stă mai mult în acest restaurant, cu această femeie frumoasă, cu atât mai puțin rămâne ea o blondă superbă și cu atât mai bine îi face ea loc Jemimei Jones. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ale calei fură acoperite cu o prelată legată strâns cu funia, și vasul o porni În larg cu pânzele umflate, ducând cu el tot ce făcuse din fabrica aia o fabrică și din Hortons Bay un oraș. Barăcile cu etaj, cantina, magazinul companiei, birourile și fabrica Însăși rămaseră părăsite În mijlocul a zeci de pogoane de rumeguș care acoperea câmpia mlăștinoasă de pe malul golfului. Zece ani mai târziu, nu mai rămăsese nimic din fabrică, În afară de fundația albă, arătându-se, printre mlaștinile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
hotelului. Îl văzuse pe tânărul domn venind pe alee și-i vorbise pe un ton misterios. Tânărul domn Îi spusese că nu mâncase Încă, dar că imediat după prânz o să fie gata. Patruzeci de minute, cel mult o oră. La cantina de lângă pod Îi mai dădură trei grappas pe datorie, pentru că părea așa de Încrezător În legătură cu misterioasa slujbă pe care-o avea după-amiaza. Bătea vântul și soarele ieșea de după nori doar ca să se ascundă Înapoi și să lase loc picăturilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
b. Omul trebuie să dozeze corect efortul depus în munca lui, ca să nu depășească rezistența admisibilă a componentelor din care este alcătuit, în special a inimii și a vaselor de sânge. 114 De exemplu: Un student, fiind de serviciu la cantină, a ridicat un cazan cu mâncare. Depășind efortul admisibil al organismului, i-a pocnit (explodat) un vas de sânge în apropierea inimii și a murit imediat, din cauza hemoragiei interne. Sau un alt caz: O persoană a ridicat o geantă grea
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
atacului am fost de serviciu la stație cu Takahashi, cel care a murit. În ziua aceea trebuia să supravegez linia Chiyoda, iar cei doi colegi au murit în intervalul în care eu răpundeam de ea. Toți trei mâncam împreună la cantină. Când vorbesc, lucrul acesta îmi vine automat în minte. Sincer să fiu aș prefera să nu-mi amintesc. - Am înțeles. Îmi pare sincer rău că trebuie să vă chinui cu întrebările. Nu vreau să redeschid răni care de-abia au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
fără căpătâi, care se distrau întreaga zi și noapte, având mâncare și băutură la dispoziție, plus 500 de lei pe zi (cât era plătit un muncitor pe 4 zile de muncă la strung). Se știe că aveau mâncarea asigurată la cantina PNȚCD, aveau asigurate serviciile medicale, plata la termen a indemnizației și pentru asta nu trebuiau decât să stea în piață cu insigna de „golan” în piept și să înjure cât îi ziulica de mare pe Iliescu și alții ca el
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
corpului expediționar portughez în Flandra, decimat de ofensiva germană din 9 aprilie 1918. Sidonio Paes își păstrează totuși marea lui fervoare; vizitează spitalele de exantematici, în timp ce chiar familiile bolnavilor nu aveau curajul să pătrundă în acele case ale morții; înființează cantine pentru săraci, îmbărbătează pretutindeni populația. Și e întotdeauna îndrăzneț, spontan. Când află că se pregătește răpirea lui cu prilejul unei serbări și sechestrarea într-un fort, dă ordin șoferului să-l ducă la fort în mijlocul insurgenților, care înmărmuresc văzîndu-l și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ocazia unei sesiuni a Homework Club-ului1 din școală. Fără să se țină cont de problemele pe care le avea Sheba în menținerea ordinii, era chemată să îndeplinească toate sarcinile unui profesor - să patruleze prin curte, să facă cu schimbul la cantină și, poate cea mai descurajantă dintre toate, să supravegheze facerea temelor. „H.C.-ul“, cum e cunoscut de elevi, se ține în clasa din Middle Hall, în fiecare zi între 3.30 și 6 p.m. A fost înființat cu câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
un departament de teatru și realizase un proiect câștigător de „ecologie a mediului înconjurător“. De atunci, Pabblem cu siguranță și-a îndeplinit toate promisiunile în postura de inovator. Mulțumită lui, St George are acum o salată alternativă zilnic în meniul cantinei și o revistă anuală de creative writing cu titlul The Shiner. (Logo-ul este portretul unui băiețel cu un ochi negru.) Există și o sărbătoare anuală, Ziua Inversiunilor, o zi în care toate rolurile sunt inverse și elevii au șansa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]