1,863 matches
-
Vibră di gioia în un accordo arcano E innamorando l'aer antelucano Con altra voce al suo fonte rivola. Quivi ripiglia suon, mă la sua vura Tende sempre ad unir chi lo disuna Così baciai la disïata bocca! Mă îl canto muor nel bacio che lo tocca. Aria Sul fil d'un soffio etesio din actul III, scena 2 Rol : Nannetta, fiica lui Ford Vocet : soprana Fach : soubrette Loc de desfășurare : Parcul Windsor, Windsor, Anglia, început de secol 15 Rezumat: Nannetta
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Erik, Versuri alese, București, 1955 (în colaborare cu H. Grămescu); I. S. Nikitin, Versuri, București, 1957; M. Stelmah, Prețul sângelui, București, 1959 (în colaborare cu Mihai Caradaș); Jaroslava Blazková, Insula căpitanului Hașașar, București, 1965 (în colaborare cu Traian Ionescu-Nișcov); Estela Canto, Noaptea și noroiul, București, 1965 (în colaborare cu Rodica Tăutu); Vitejii din Sasun. Epopee populară armeană, București, 1965; Terențiu, Seneca, Teatru, pref. Eugen Cizek, București, 1966 (în colaborare cu Ion Acsan); Plaut, Teatru, I-V, pref. Eugen Cizek, București, 1968-1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
neașteptat. M-a tulburat. Delicatețea sufletească, puritatea expresivă a cântului, toate acestea m-au sedus și, desigur, am simpatizat cu ea. Generozitatea sa proverbială nu s-a dezmințit și, de îndată, mi-a acordat prietenia. Sfaturile de viață sau de canto pe care le am primit de la Viorica mi-au fost și îmi sunt pre țioase. Profit și de această ocazie să-i mulțumesc. Să stai în preajma Vioricăi este ca și când ai profita de lumina binefăcătoare, sănătoasă a soarelui. Te ajută să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
și în zestrările artistice ieșite din comun definesc portretul uneia dintre cele mai complete artiste lirice ale ultimilor patruzeci de ani. În prezent, Viorica Cortez locuiește la Paris și își împarte timpul între master classes, jurii internaționale și lecții de canto parti culare, fără a neglija invitațiile de prelungire a carierei în roluri de compoziție. "Pentru că", în caz că vă întrebați "de ce?" Cândva, în primăvara lui 1990. Imprimeul cauciu cat al tricoului fâșâie plăcut la atingere. Îl port pentru prima dată, deși îl
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ani. Apoi, s-a îmbolnăvit și nu a mai putut continua. Mi-au rămas mie toate notițele. Aș fi putut scoate cartea vieții lui. Exact în acel moment am primit din partea Virginiei Zeani invitația de a mă alătura Catedrei de Canto de la Indiana University din Bloomington. M-aș fi dus să stau jumătate de an acolo, pentru că iubesc America atât de mult, dar nu aș fi putut părăsi Parisul atunci. E un of al meu. Mi-ar fi plăcut mult să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
1970. Bondeville a fost ales în 1964 secrétaire perpétuel al Academiei de Arte Frumoase. Viorica i-a fost a patra soție. Se cunoscuseră la Toulouse, în 1964, când românca obținuse Marele Premiu la secțiunea Voci Feminine a reputatului Concurs de Canto ăiar Ludovic Spiess distincția similară la Voci Masculine). S-au revăzut cinci ani mai târziu, în juriul aceluiași concurs, el devastat de moartea soției, Dominique Plessis, ea devastată de o căsnicie tulburată și... mai temperamentală decât și-ar fi dorit
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
team de cinci ani în Franța, ceea ce îmi dădea dreptul, mă și căsătorisem cu Emmanuel. — Cum era când l-ați cunoscut? — Se întâmpla în 1964, la Toulouse. Timp de aproape trei zeci de ani, el a fost președintele Concursului de Canto. El o invita pe Arta Florescu în juriu, erau prieteni. Era însurat cu o doam nă pe care o admira foarte mult și avea un băiat mic. Imediat după aceea, cariera mea a explodat și, în 1970, ei mi-au
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
sur les traces de Viorica Cortez eugenia moldoveanu, soprană Prima amintire legată de Viorica Cortez este una din anii studenției. Eram studentă în primul an de Conservator, ea în ultimul an, la clasa Artei Florescu. Veneam devreme la orele de canto, ascultam și în vățam tot ce spunea Doamna. Alături de mine era mereu și Viorica. Amân două scriam știme de mână, pe care, apoi, le memoram. La orele Doamnei trebuia să cânți pe dinafară tot repertoriul. Deși mai mare decât mine
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
scenă, cu o voce de mezzosoprană excepțio nală și, mai ales, cu un caracter minunat. Toate aceste calități i-au asigurat cariera interna țională de mare prestigiu, pe care i-o cunoaștem cu toții. Îmi aduc aminte de Concursul Internațional de Canto de la Toulouse din 1970, unde Viorica Cortez făcea parte din juriu. Ace eași minunată colegă, aceeași fire deschisă și gene roasă, care s-a bucurat pentru Marele Premiu câștigat de mine ca toți ai mei. Viața a încercat-o și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
știe? Une vraie damme d’honneur jean-philippe lafont, bariton Nu am să uit niciodată prima dată când am văzut-o pe scenă pe Viorica Cortez. S-a întâmplat nici mai mult, nici mai puțin, atunci când a câștigat Concursul Internațional de Canto de la Toulouse, în 1964. Aveam treisprezece ani. A fost o seară formi dabilă. Spectatorii nu aveau voie să aplaude concurenții la sfârșitul evoluției. În schimb, după ce Viorica a terminat de cântat "O mio Fernando" din Favorita, nu a mai ținut
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
perplex printr-un an samblu de calități pe care puține colege le aveau: frumusețe fizică, temperament teatral, muzicalitate și un timbru întunecat de o calitate cu totul per sonală, recognoscibil instantaneu. Descoperită publicului odată cu Marele Premiu obținut la Concursul de Canto de la Toulouse din 1964 și cu spectacolele Samson și Dalila și Carmen interpretate în anii următori la Théâtre du Capitole, Cortez a fost rapid adoptată de Franța, mai ales după excepționala Amneris de la Chorégies d’Orange, în 1967. Strălucirea sa
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
încordez mușchii. Producția asta a lui Jorge Lavelli a făcut mare vâlvă, pentru că a fost perfectă. și dirijorul era grozav - Seiji Ozawa - și noi eram în formă, iar viziunea era genială! — E greu rolul Iocastei? — Da, pentru că nu e bel canto, e latină ăam avut profesori special pentru pronunție), iar pentru o mezzo, tot rolul e scris pe tessitura mediu-grav. Dacă nu-l stăpânești bine, îți face voal pe gât. Personajul e foarte complicat. La fel de greu e și rolul titular, rolul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
bilă - în istoria specifică a țării sale. Mai mult, într-o dimen siune vocală absolută. Cu alte cuvinte, cine era Viorica Cortez și cum se configura personalitatea ei în acei ani, imediat după afirmările sale succesive în prestigioasele concursuri de canto internaționale de la Toulouse și s’Hertogenbosch? Era o cântăreață-actriță, în multe privințe comparabilă cu marea Gianna Pederzini, care continua glorioasa tradiție a ar tiștilor români afirmați pe scenele italiene încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. E suficient să amintesc
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ca Tucker. Mic, umflat, picioarele în X, burtă, dar când cânta "Cielo e mar", parcă se însenina tot cerul și apărea o lună de poveste! Aproape în fiecare seară bisa aria, ceea ce el nu făcea niciodată. Era o școală de canto în sine. — Gioconda era Hanna Janku, iar Barnaba Cornell MacNeil. — Hanna Janku era mare! Mă mir că o știi, pentru că lumea a uitat-o, iar ea era una dintre cele mai mari Turandot din epocă! — Ați mai cântat și Trubadurul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
4 metri! Am gătit eu și ne-am simțit minunat cu toții. Doar dirijorul de atunci, Zòltan Pesko, era un cap de lemn cum nu am mai văzut! Îi spuneam: "Ai încredere în mine, că am mâncat ceva mai mult bel canto la viața mea!" Ți-ai găsit... Sufeream ca Sfânta Magdalena... Angeles avea un glas extraordinar, cât 5 soliste! Foarte greu când ai vocea atât de mare să o poți domina. știu, pentru că am cântat mult și în Spania cu ea
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mai găsești, dar un bărbat da, scuză-mă! Vicorica gânduri de la ileana cotrubaș Începuturile Vioricăi și ale mele se leagă de anul 1965, când, împreună cu Pompei Hărăstășeanu ăla acea vreme), am luat toți trei premiul I la Concursul Internațional de Canto de la s’Herto genbsoch. Am mai făcut câteva concerte în țară înainte ca ea să plece, apoi ne-am revăzut pe scenă la München și la Paris pentru recitaluri, la sfârșitul anilor optzeci. Nu uit că am văzut-o și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
reumpli pe tine însuți dăruind bucurie oamenilor. Chiar în zilele acestea, iata ce întâmplare, mă aflu pe scenă în Franța lângă o soprană minunată care îi este discipolă și de la care aud cele mai entu ziaste ecouri despre maestra de canto Viorica Cortez. O carieră de excepție, o voce strălucitoare și robustă, o fe meie impozant de frumoasă, un suflet cald și generos, o vita litate cuce ritoare, o onestitate dezarmantă în fața muzicii și a oamenilor. Iată, cu adevărat, un exemplu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
apoi în străinătate și bine a făcut, deoarece a început și a continuat ani de-a rândul o carieră internațională de mare anvergură, apărând pe scene ce lebre și abordând un repertoriu extrem de variat, de la opera romantică franceză la bel canto-ul italian, de la Verdi și veriști la opera modernă. Auto rul acestei cărți va consemna, desigur, marile ei realizări artistice. Eu mă voi mărgini la a semnala zecile de spectacole la celebrul Teatro alla Scala din Milano, unde, printre altele
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ramura Stupcanilor din Probota a rămas pe loc. Nepotul lui popa Petrea, cantorul Petruț, avea doi frați, pe învățătorul Ion și pe Mișu, contabil. Feciorul lui Petruț, profesor, a fost directorul școlii din Probota iar fata lui Mișu, studentă la canto, a murit din păcate într-un accident. SOFIA STUPCANU Chiar dacă era mai în vârstă decât mama, sora cea mică a părintelui Teoctist a fost bună prietenă cu ea. Născută în veacul care dispăruse, avea o sensibilitate ce făcea din dumneaei
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
într-un cult enorm pentru profesorii mei, în afară de faptul că am avut o șansă extraordinară să învăț cu oameni de mare calitate și cultură. Domnul Achim Stoia, capul nostru din Conservator 3, a creat o generație în clasa mea de canto, eram cinci studente. A.V. E posibil că Achim Stoia v-a influențat în bine în privința interesului Dumneavoastră pentru cântecul popular românesc, pe care îl interpretați și acum? N.M. Cântecul popular a fost totdeauna, de când eram copil mic, o prezență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a fost posibil? N.M. Callas... Sigur că am fost curioasă, ca toată lumea. Se vorbește foarte mult despre Callas, încă se face multă publicitate în jurul ei. Dar, dacă observați pe piață, cel puțin în anii mei de activitate scenică, stelele de canto durează între 5 și 10 ani. Nu au cariere lungi. Nu neapărat pentru că ele cântă toate operele. Dacă ai o voce naturală, dacă nu știi să te trezești într-o dimineață și să-ți spui "vocea asta naturală n-o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dotat de bunul Dumnezeu, se formează personalitatea, dar după ce acumulează niște date. Dacă nu are informații culese din jur, de la ceilalți, cum se formează? Aici este marea problemă, și păcatul pe care îl fac unii profesori insistând la clasa de canto: "nu, nu-l imita pe cutare!" Dar eu spun "imită-l, domnule, pe acela, imită-l până înveți să mergi singur." A.V. Am auzit unii soliști tineri care spun "eu nu ascult pe nimeni pentru că trebuie să-mi dezvolt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mai neagră. Dar eu nu am fost supusă la multe situații grele. Pentru că totdeauna am fost norocoasă. Începând cu familia, părinții mei au iubit mereu tot ce am făcut eu. După aceea, de la 14 ani, la București, la clasa de canto a Miei Barbu, de la Liceul de Muzică și în studiul ulterior, am fost ajutată de toți cei care au fost în jurul meu. De artiști, de colegi, de cântăreții de operă. Mi-aduc aminte de colegul dumneavoastră Iosif Sava, de Luminița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lună când eram studentă la Conservator, m-au invitat în emisiuni și mi-au dat ocazia să cant un repertoriu extraordinar, să fiu prezentă la momente artistice fantastice. Mi-aduc aminte (ceva aproape comic), la Conservator aveam o profesoară de canto, nici nu vreau să-i pronunț numele, și la clasa ei făceam muzică patriotică, muzică românească contemporană, dar nimic în legătură cu canto clasic, cu opere integrale. Însă redactorii de specialitate care lucrau la radio, la televiziune, totdeauna, totdeauna în momentele artistice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să fiu prezentă la momente artistice fantastice. Mi-aduc aminte (ceva aproape comic), la Conservator aveam o profesoară de canto, nici nu vreau să-i pronunț numele, și la clasa ei făceam muzică patriotică, muzică românească contemporană, dar nimic în legătură cu canto clasic, cu opere integrale. Însă redactorii de specialitate care lucrau la radio, la televiziune, totdeauna, totdeauna în momentele artistice importante din București, au invitat corul "Madrigal", m-au invitat pe mine și pe colegul meu Florin Croitoru, un violonist foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]