1,474 matches
-
fascinația necesare pentru a face bine această muncă. Mai mult de jumătate din nucleul nostru de treizeci de „detectivi” americani au rămas alături de noi mai mult de cinci ani, alții zece sau chiar mai mult. Este muncă grea, dar și captivantă. Aceștia hoinăresc prin Statele Unite, Canada, Europa, America de Sud și Australia în echipe de trei până la zece oameni, conduși de un membru al personalului nostru, și intră în orice tip de magazin en detail, de la bănci până la localuri de tip fast food
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
despărțise radical de spiritul realismului socialist al anilor 1950. Paul Cornea între realismul socialist și "ieșirea din sistem" Pentru mult timp cititorul specializat l-a cunoscut pe profesorul Paul Cornea prin două categorii de texte, de-a dreptul incompatibile: cărțile captivante, îndeosebi despre secolul al XIX-lea românesc, și producțiile ideologice de un conformism întristător din Scânteia de la începutul anilor 19502. Părea de necrezut că unul și același personaj este autorul lor. În special după 2006, odată cu revoluția arhivelor, a apărut
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Vîstuplenie na diskusii po knige G.F. Alexandrova "Istoria zapadnoevropeiskoi filosofii", 24 iunia 1947 g., Gospolitizdat, Moscova, 1952. Kerhaw I., Hitler, Meteor Press, București, 2012. Kulik B.T., Sovetsko-kitaiskii raskol: pricinî i poslvedstvia, Institut Dalnego Vostoka, Moscova, 2000. Matei Alexandru, O tribună captivantă, Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983), Editura Curtea Veche, București, 2013. Niculescu-Mizil Paul, De la Comintern la comunismul național. Despre Consfătuirea partidelor comuniste și muncitorești, Moscova, 1969, Evenimentul Românesc, București, 2001. Pihoia R.G., Sovetskii Soiuz: Istoria vlasti 1945-1991, Sibirskii Hronograf
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și sovietică conduse de Nicolae Ceaușescu și Leonid Brejnev (Moscova, 9 mai 1970)", în P. Niculescu-Mizil, De la Comintern la comunismul național. Despre Consfătuirea partidelor comuniste și muncitorești, Moscova, 1969, Evenimentul Românesc, București, 2001, pp. 518-552. 44 Alexandru Matei, O tribună captivantă, Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983), Editura Curtea Veche, București, 2013, pp. 210-218. 45 ANIC, Fond CC al PCR, Secția Propagandă și Agitație, dosar 18/1970, f. 74. 46 Ibidem, p. 76. 47 Nicolae Ceaușescu, Propuneri de măsuri pentru
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Aci sînt două: Avesalom și Romulus, de care a auzit în gimnaziu, la ora de religie și, respectiv, de istorie. Avesalom, al treilea fiu al regelui David, singurul personaj din Vechiul Testament citat de Bacovia în opera sa, e o figură captivantă pentru orice adolescent, mai ales dacă are o fire independentă și un germene de răzvrătire în sufletut său. „în tot Israelul nu era bărbat așa de frumos (...) și de lăudat ca el; din tălpile picioarelor și pînă la creștetul capului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ci un interval de timp mai lung, în care Bacovia a trăit un șir de dezamăgiri și o dureroasă dispută morală. Ce pot fi „cărțile de noapte”, în lectura cărora se cufunda Bacovia chiar și în perioadele de apatie? Cărți captivante „thrillere”, cărți vesele, „cărți de căpătîi” bogate în reflecții? Aproape sigur, ele erau cărți de istorie. Pe ce mă bazez? Pe observația că bătrînii, singuraticii, bolnavii citesc (o formă de alinare și de alienare) istorii, biografii de oameni celebri, evocări
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Pepys și John Evelyn. Nici unul din jurnalele lor nu a fost disponibil în formă tipărită până la începutul secolului al XIX-lea. În ciuda acestui lucru, ambele conțin descrieri care pot fi considerate jurnalism literar narativ. De exemplu, ambii au scris relatări captivante ca martori ai marelui incendiu al Londrei în 1666 sau relatări care sunt și istorie și memoriu așa cum le înțelegem în general (Pepys 7:267-89; Evelyn 2:20-26). În descrierea făcută de ei infernului și distrugerii rezultate putem vedea strămoșii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Deși o mare parte din scrierea lui Crèvecoeur este discursivă, se dedă totuși narațiunii. Relatarea sa despre un sclav negru din Carolina de Sud care este lăsat să moară într-o cușcă deoarece a omorât supraveghetorul unei plantații este la fel de captivantă ca orice alt exemplu de jurnalism literar narativ: Am văzut la treizeci de metri depărtare ceva care semăna cu o cușcă, suspendată de ramurile unui copac, ale cărui ramuri păreau să fie acoperite de păsări de pradă care își agitau
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pe convingerea că romanul este forma superioară a imaginației literare" (xi). În schimb, spune ea, jurnalismul literar narativ a apărut ca una din formele noastre de literatură contemporane deja existente, practicarea acesteia făcând dreptate proiectelor jurnalistice, deoarece presupune o analiză captivantă de aspecte multiple - filosofice, estetice, și sociale, printre altele - care se referă la societate și la individ. După cum menționează Lounsberry în continuare, forma a rămas "marele teritoriu încă neexplorat al criticii contemporane" (xi), și în final ignorat, cu excepția unor voci
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ea antrenează imaginarul femeii prin crearea lumilor virtuale la care se visează sau care se imită. Cărțile sunt oglindă refulărilor, compensațiilor și complexelor unei epoci, de aceea femeile se regăsesc în ele atât de confortabil. Cititoarea este absorbita de lectură captivantă, înghițită în viteză. Lectură romanelor este o ocupație feminină. Bărbații au mai puțin timp pentru lecturi în cazul lor mai mult lecturi "serioase": științe, politica, istorie. "L'écriture est donc considérée comme masculine, la lecture comme féminine" [Butor, p.179
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este cea care decide cui și când să-i acorde atenție și prioritate, conduce jocul și acordă, atunci când vrea ea, favorurile, adoratorul neputând să primească decât ceea ce este dispusă ea să ofere. Pariziana este modelul femeii prinse într-un joc captivant. Aventură este vocația Parizienei, marcându-i existența. Prin esență specifică și prin farmecul ei, aventură este o formă a trăirii frenetice și o deschidere spre necunoscut. Ea se caracterizează printr-o anumită tensiune a sentimentului de viață și, uneori, printr-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
toujours la première [Girardin, t.II, 1986, p.245]. Astfel este descrisă Michèle de Burne: "Elle s'estimait satisfaite parce qu'elle se jugeait la plus séduisante et la mieux partagée des femmes.(...) amoureuse de șa beauté irrégulière, bizarre et captivante" [Maupassant, Notre cœur, p.83]. 54 Mitul lui Carmen reunește mai multe atribute simbolice ale feminității imaginate în Occident, ea este în același timp Eva, Dalila, Judith, Elenă, Cleopatra, iar istoria să reunește componentele esențiale ale marilor mitologii ale pasiunii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
demi prononcé, une danse endiablée șont autant de choses insaisissables" [Hasenclever, p.130]. 68 Un mit relevant încă în secolul al XIX-lea este cel al actriței Sarah Bernhard (1844-1923). Niciodată nu s-a știut adevărul despre această femeie: ambigua, captivantă, curioasă, stranie, înger și animal, naturală și la modă: francezii nu s-au mulțumit s-o adore, ei au inventat-o. 69 Charles Baudelaire imortalizează întâlnirea unei femei pariziene în poemul A une passante în ciclul Tableaux parisiens din Fleurs
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
al Parizienei este incomplet, ea nu apare, deseori, nici frumoasă, nici urâtă. Termenul "urât" este considerat neelegant și este înlocuit, când e vorba de a caracteriza Pariziana, cu alte calificative, cum ar fi, spre exemplu, "să beauté irrégulière, bizarre et captivante" [Maupassant, Notre cœur, p.83], ilustrând parcă ceea ce spunea Baudelaire: "frumosul trebuie să fie întotdeauna bizar". Saccard o apreciază pe baroana Sandorff cu un superlativ al frumuseții "fort jolie", dar care este relativizat prin verbul "sembler": "Elle semblait fort jolie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
grand déploiement de grace, des attentions et des frais de charme qu'elle n'avait jamais faits pour personne. (...) Îl avait fallu bien des causeries intimes, où elle avait donné toute la séduction physique de son être, tout l'effort captivant de son esprit, et aussi bien des soirées de musique, où, devant le piano vibrant encore, devant leș pages des partitions pleines de l'âme chantante des maîtres, ils avaient tressailli de la même émotion, pour qu'elle aperçût enfin dans
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
numai după ce ei toți vor fi murit. Curând după moartea lui Best în 1978, Bliss a strâns toate documentele disponibile la Toronto, pe care într-adevăr le-a analizat atent și apoi le-a transpus la fel de atent într-o narațiune captivantă și bine documentată. Atenta transpunere a avut și obiectivul nedeclarat de a minimaliza contribuția lui Paulescu, plasându-l abil printre „precursorii” descoperirii insulinei. Sub poza lui Paulescu redată în lucrarea lui Bliss se găsește abila formulare „N.C. Paulescu, românul care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
tradus în limba germană și, plecând de la această versiune, editura Trei publica traducerea în română sub titlul Tămăduitorul 828. În publicistica românească nu au apărut reacții semnificative la acest roman. Cu toate acestea, câteva dintre temele abordate sunt originale și captivante. E destul de greu să ne imaginăm astăzi un Helsinki aproape de ruină. Capitala Finlandei este considerată, statistic, cea mai sigură capitală a lumii, o capitală care nu cunoaște delincvența decât într-un grad foarte redus, infrastructura este impecabilă, grija față de mediul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
imaginea unui "tămăduitor", un criminal pornit să pedepsească cu sânge rece pe cei care sunt vinovați de politicile de mediu maligne, asigură fundalul întregii povești și, mai mult decât atât, pare a avea legătură cu căutarea lui Lehtinen. Romanul este captivant, traducerea - oportună. Deși traducere după traducere, paginile se derulează fluent și lectura devine plăcere. Din cele relatate mai sus, se poate observa că nu este ușor de profilat un tipar conform căruia apetitul cititorului român, sau mai degrabă inițiativele editurilor
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
finlandaise dans l'espace culturel roumain. Ce procès de réception n'a pas toujours été facile, les deux cultures n'ayant pas eu des contacts stables durant leurs relativement courtes histoires. Toutefois, la Finlande représente pour les Roumains un territoire captivant, une nation respectée, bien que les Roumains et les Finlandais sachent très peu les uns sur les autres. Il n'y a que peu d'ouvrages publiés en langue roumaine sur ce thème. Il faut y mentionner, toutefois, les articles
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Confidență Am strîns poantă lîngă poantă, Cu osîrdie constantă Și dorință incitantă - Uneori un pic pedantă - De a scrie-o iritantă Poezie amuzantă, Combătînd tendința toantă - Din, păcate dominantă - De-a seduce vreo bacantă, Cu alură captivantă, Ce te-atrage-ntr-o locantă Evident, exorbitantă. Poanta mea-i chiar amuzantă, Jovială, elegantă, Poate cam extravagantă, Dar nu-i abracadabrantă Nu e nici prea agasantă, Nu se vrea prea importantă Cum e vajnica bacantă... Insă sper că e picantă!!!
Confiden?? by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84329_a_85654]
-
este o comunicare neproductivă, în care nu se mai transmit mesaje, nu mai există codarea și decodarea informației, partenerii nu mai folosesc același cod comun, nu-i mai interesează dacă informația este recepționată de cineva. Copiilor li se pare mai captivantă conversația cu unii adulți, itinerarul profesorului în parcurgerea subiectului li se pare interesant, astfel, abordarea oricărei teme este imediat acceptată de ei. Dacă profesorul renunță la controlul excesiv și devine partener în conversație, implicarea copiilor este mult mai fructuoasă, preiau
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
treisprezece ani. Iată de ce chiar merită să avem fantasme și să ne lăsăm înminunați (chiar dacă și chinuiți, uneoriă de ele. La 6 august am pornit în călătorie: locul cu pricina se numește Navagio și inclusiv sonoritatea sa este malinconică, deplină, captivantă. Vântul a fost însă prea tare (nu a ținut cu mineă, marea, agitată, drept care căpitanul Panayotis a schimbat traseul. Nu am ajuns nici măcar de la depărtare să zăresc Navagio. Am priceput atunci că nu doar din pricina vântului și a mării nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
ca această suprapunere de informații concordante să vizeze fie relația, fie conținutul mesajului. 2) Kinetografe (kinetographs): gesturi prin care se arată acțiuni concrete (a merge, a dormi, a mânca etc.). Ele reprezintă o componentă esențială în prelegerea profesorului, emoționantă și captivantă. De asemenea, kinetografele pot fi folosite și pentru a descrie evenimentele din mediul înconjurător, precum avalanșe, accidente rutiere, atacuri, conflicte etc. În legătură cu istoricul lor, în perioada fragedei copilării, dezvoltarea semantică se realizează pe palierul gesturilor kinetografice. Gesturile însoțesc cuvintele și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau mai puțin consistente și articulate. Principiul potrivit căruia interpretările nu sunt întotdeauna corecte, ci mai curând rezonabile, convingătoare, relevante și informative, s-ar baza pe ideea că nu se poate vorbi despre interpretări "adevărate" cât mai curând despre interpretări captivante, originale, intuitive. Potrivit unui alt principiu, interpretările pot fi judecate în funcție de coerență, corespondență și inclusivitate, ceea ce ar presupune luarea în considerare a unui criteriu autonom și intern: coerența, a unui criteriu extern de apreciere: corespondența, și a unui criteriu de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Solcan. Cu părintele am făcut ore de religie când eram destul de mică; de la el mi-au rămas multe înțelesuri pe care mi leam deslușit mai bine în anii din urmă. Era un pedagog desăvârșit: îmi povestea atât de frumos și captivant despre Dumnezeu, Iisus Christos, Maica Domnului, despre serafimi și heruvimi, arhangheli, sfinți și îngeri, încât mi-au pătruns pentru totdeauna în suflet, nu numai în minte. Pe lângă părinții și bunica mea, părintele m-a făcut mai bogată spiritual, m-a
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]