88,170 matches
-
ambiția și curiozitatea. Lucrezi în propriul tău ritm, prudent, depunând mult efort, în special atunci când te confrunți cu obstacole și dificultăți. Aceste rezultate reflectă realitatea doar în măsura în care consideri că ai răspuns sincer și deschis la chestionarele noastre. Personalitatea este suma caracteristicilor individuale care ne face unici, manifestându-se stabil în timp, dar care poate fi modelată. Este important să ajungem la o cunoaștere de sine cât mai sinceră și să ne dezvoltăm capacitatea de a ne conștientiza reacțiile, dar și gândurile
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
vieții (Biologie, Medicină Veterinară). Rezultatele reflectă o preferință mai ridicată spre aceste domenii decât spre disciplinele tehnice sau umaniste, corespunzătoare pentru o parte dintre opțiunile menționate de tine - arhitectură, respectiv jurnalism și economie (cu excepția profesiei de analist economic, ale cărei caracteristici ar putea satisface nevoile tale intelectuale și înclinația pentru matematică). Preferința pentru independență în muncă, curiozitatea și spiritul metodic sugerează că profilul tău este potrivit unei cariere în științe, care presupune studiu,muncă de laborator și rezolvare de probleme abstracte
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
Vama Veche, localități aflate în zona de coastă a Mării Negre. Consider că este adecvat cadrului de analiză dezvoltat în jurul școlii de la Bloomington. În sprijinul acestei afirmații aduc următoarele argumente: mai întâi, avem un număr relativ redus de persoane afectate și caracteristici de mediu, existând practic o dependență a membrilor comunității de o anumită resursă. Modelul dezvoltat de Ostrom se concentrează pe un anumit tip de situație umană pe care o și numește „situație a resurselor comune” și cuprinde, în cadrul acestor situații
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
încrederea. În cazul situației pe care urmează să o analizăm, resursa comună o constituie zona costieră din cele două localități (în primul rând, plaja), care asigură unitățile de resursă extrasă, în cazul nostru turiștii care frecventează zona. Având în vedere caracteristicile descrise anterior, putem aprecia că și resursa noastră (turiștii) se încadrează în aceleași caracteristici: • Resurse regenerabile, mai curând decât neregenerabile. Un atu pentru susținerea acestui argument îl constituie caracterul sezonier al turismului în zonă și faptul că turiștii revin an
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
zona costieră din cele două localități (în primul rând, plaja), care asigură unitățile de resursă extrasă, în cazul nostru turiștii care frecventează zona. Având în vedere caracteristicile descrise anterior, putem aprecia că și resursa noastră (turiștii) se încadrează în aceleași caracteristici: • Resurse regenerabile, mai curând decât neregenerabile. Un atu pentru susținerea acestui argument îl constituie caracterul sezonier al turismului în zonă și faptul că turiștii revin an de an aici. În plus, numărul turiștilor, așa cum urmează să arătăm, va crește constant
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
loc în care eu reușesc să mă relaxez complet și în care am un sentiment de bine. N-o să mă convingă nimeni că mersul la mare înseamnă să te duci să stai la hotel” (Tîrcă, 2004, p. 76). Dacă aceste caracteristici se potrivesc mai degrabă turismului din 2 Mai, situația privitoare la opțiunile referitoare la turismul din Vama Veche, până în 1989, este cu totul alta. Chiar dacă în perioada interbelică și în primii ani după război interesul turistic era similar cu cel
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
alta. Chiar dacă în perioada interbelică și în primii ani după război interesul turistic era similar cu cel manifestat pentru 2 Mai, după anii ’60-’70 lucrurile se vor schimba sub stanțial. Cu relativ puține excepții, turismul în Vama Veche are caracteristici total diferite de turismul practicat la 2 Mai. Cazarea la gazdă în Vama Veche reprezintă o opțiune pentru o minoritate de turiști, iar despre camparea pe plajă cu cortul nici nu poate fi vorba până la Revoluție. Dacă ar fi să
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de oportunitatea oferită de prezența turiștilor. Strategiile actorilor locali (apropriatori) pe care ne vom concentra în continuare vor fi condiționate de o serie de elemente precum: configurația specifică a variabilelor legate de lumea reală (sistemul de resurse), regulile în vigoare (caracteristicile instituționale) și caracteristicile indivizilor implicați (normele împărtășite) (Tașcu-Stavre, 2011, p. 133). Chiar dacă atractivitatea pentru sudul litoralului Mării Negre în ansamblu va crește în timp chiar și înainte de 1989, așa cum arătam anterior, numărul relativ redus de turiști poate fi pus pe seama existenței
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de prezența turiștilor. Strategiile actorilor locali (apropriatori) pe care ne vom concentra în continuare vor fi condiționate de o serie de elemente precum: configurația specifică a variabilelor legate de lumea reală (sistemul de resurse), regulile în vigoare (caracteristicile instituționale) și caracteristicile indivizilor implicați (normele împărtășite) (Tașcu-Stavre, 2011, p. 133). Chiar dacă atractivitatea pentru sudul litoralului Mării Negre în ansamblu va crește în timp chiar și înainte de 1989, așa cum arătam anterior, numărul relativ redus de turiști poate fi pus pe seama existenței simultane a mai
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Legat de beneficiile obținute din activitățile antreprenoriale, un punct de vedere interesant este propus de Vintilă Mihăilescu (2005), care, în urma unei cercetări de teren, distinge între următoarele strategii de dezvoltare a afacerilor în cele două sate: - Strategia bulgăre de zăpadă: caracteristica acesteia este dezvoltarea în pași mărunți (organică), prin extindere în conformitate cu cererea, și este specifică localnicilor cu afaceri familiale din 2 Mai. - Strategiile businessman: presupun un capital de pornire și ceva experiență antreprenorială. Sunt caracteristice mai degrabă antreprenorilor nerezidenți în Vama
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
conceptual în care ne raportăm doar la constrângerile determinate de diversele reguli în funcțiune; chiar dacă apelul la reguli înseamnă să admitem existența obligațiilor ori a datoriilor, nu implică în mod necesar și admiterea drepturilor. Interludiu: despre ubicuitatea bunurilor comune Două caracteristici sunt definitorii pentru modul devălmaș de gestionare a bunurilor pe care azi le numim comune. Folosirea în devălmășie a unui bun precum izlazul însemna, pe de o parte, că niciun membru al obștii nu putea fi împiedicat să îl folosească
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
guvernată”. Sau, mai plastic, se poate face apel la vorba populară: Bună țară, rea tocmeală Hât-o-n cur de rânduială! Așadar, resursele naturale, fie ele și bogate, nu sunt suficiente. (Voi reveni ulterior la această idee: una dintre cele mai importante caracteristici ale aranjamentelor instituționale din societatea românească - nu doar a celor tradiționale - era aceea că aveau ca asumpție bogăția resurselor.) Nu e suficient nici măcar ca fiecare să muncească mult: oricât ar lucra pescarii, nu au cum să beneficieze de munca lor
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
acelea în care suprautilizarea pășunii era iminentă. În aceste din urmă cazuri se testează eficiența, capacitatea unui aranjament instituțional de a fi realmente o soluție la problemele de acțiune colectivă care apar în fața unei comunități. Regulile de alegere O primă caracteristică a instituțiilor satului devălmaș a fost aceea că ele nu au avut complexitatea necesară pentru a face față unor situații de natură diferită. Nu vreau să sugerez că nu aveau o anumită complexitate, pe care, de altfel, o accentuează din
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de tranziție). Formal, întreprinderile socialiste aveau interesul de a-și maximiza profiturile; dar chiar dacă intrau în deficit, nu le era permis să falimenteze. Faptul că întotdeauna ele erau cauționate cu ajutorul unor instrumente financiare sau de altă natură a reprezentat o caracteristică definitorie a economiei socialiste (Kornai, 1992, cap. 8.4). Ele se puteau aștepta să supraviețuiască deși aveau pierderi cronice. În perioada de tranziție, acest tip de sprijin s-a menținut o lungă perioadă de timp; pentru multe firme pur și
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
școlar de educație fizică pentru învățământul primar, reflectă concepția care stă la baza reformei sistemului românesc de învățământ, urmărind realizarea finalităților stipulate în Legea Învățământului, referitoare la dezvoltarea complexă a personalității copiilor. Față de curriculum-ul anterior, actualul curriculum prezintă următoarele caracteristici: - conținuturi adecvate din punct de vedere cantitativ posibilităților fizice ale elevilor; - orientarea obiectivelor spre dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor; - curriculum orientat spre respectarea particularităților fizice și spre interesele elevilor; - curriculum adaptat la baza materială specifică și la tradițiile locale; - formularea
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
la 1.3.3 interacțiunile și rezultatele lor, iar la 1.3.4, criteriile de evaluare a cadrului. 1.2. Bunurile comune - aspecte generale, soluții clasice, soluții ostromiene 1.2.1. Ce sunt bunurile comune? Pentru a înțelege care sunt caracteristicile esențiale ale bunurilor comune, este necesar să urmărim două clasificări ale bunurilor din știința economică. Prima îi aparține lui Samuelson (1954), care trasează o distincție între bunuri în funcție de rivalitatea în consum a acestora, obținând două categorii de bunuri: (1) bunuri
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și de o alta (alternativ, în cazul în care e consumată doar pe jumătate, va duce la diminuarea la jumătate a posibilității de consum a sticlei de vin de către alt individ). O operă de artă în schimb nu prezintă aceeași caracteristică, deoarece faptul că aceasta este privită de mai mulți indivizi nu face receptarea ei de către un alt individ imposibilă sau mai puțin plăcută. Așadar, în clasificarea lui Samuelson o operă de artă este un bun de consum colectiv. A doua
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și robustețe; adaptabilitatea se referă la abilitatea de a reacționa non-rigid în noi situații. Elasticitatea este definită ca magnitudinea schimbării necesare pentru a transforma un sistem stabil într altul. Robustețea se referă la capacitatea unui sistem de a-și păstra caracteristicile chiar și în condiții de schimbare bruscă și neașteptată. d) Responsabilitate, adică răspunderea indivizilor pentru acțiunile întreprinse, independent de rolurile asumate și funcțiile ocupate. Acest criteriu este utilizat cu precădere în evaluarea comportamentului indivizilor la nivelul acțiunii colective sau la
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
această lume. Există credința, total conformă cu realitatea, că orice traseu prin viață, oricât de bine ar fi conturat, accentuat, în timp se șterge definitiv. Or, omul, prin natura sa, tânjește spre nemurire, spre sfidarea eternității. De fapt, este o caracteristică a tuturor ființelor lăsate de Dumnezeu pe pământ. Cum omul are un dar neprețuit, mintea, refuzul său în a crede că "morți sunt cei muriți", îl determină să născocească o mulțime de șmecherii care săi sculpteze în piatră trecerea pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
izvor jucăuș, iar generozitatea și bunăvoința întregii ei ființe este copleșitoare. Aceasta ar fi o descriere care, de fapt, nu reușește să arate adevărata revelație care înseamnă prezența ei... tocmai pentru că, prin ceea ce este ea, se află în indescriptibil, acea caracteristică a infinitului care nu poate fi inclus în limitele realității imediate, și care depășește întotdeauna posibilitatea percepției sau a explicației. Am înțeles că este așa, și am ajuns s-o consider un fel de zeiță a naturii, întruchiparea absolută a
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
în societatea otomană. În timpul domniei lui Selim al III-lea, au fost efectuate reforme în domeniul finanței și al administrației. Păstrarea unor vechi sisteme de organizare administrativă, din perioada de început a statului otoman, nu mai erau posibile, cu toate caracteristicile conservatoare ale Imperiului turcesc. În perioada de sfârșit a secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, au avut loc incursiuni de jaf ale pașei de Vidin, Osman Pazvantoglu, care nu s-a conformat cu ordinele venite de la
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Sperăm că acest nou efort editorial să stârnească interesul cercetătorilor și studenților și să fie un important instrument de lucru în folosul consultanților pe probleme de integrare sau de atragere a fondurilor pe proiecte europene. Sorin BELEA Zsolt KOCSIS NAGY CARACTERISTICI DEMOGRAFICE CARACTERISTICILE REGIUNILOR DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC ȘI AL STRUCTURII LOCALITĂȚILOR Regiunea Dél-Alföld din Ungaria are o suprafață de 18 mii km2, iar Regiunea Vest din România se întinde pe o suprafață de 32 mii km2. Granița comună a
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
acest nou efort editorial să stârnească interesul cercetătorilor și studenților și să fie un important instrument de lucru în folosul consultanților pe probleme de integrare sau de atragere a fondurilor pe proiecte europene. Sorin BELEA Zsolt KOCSIS NAGY CARACTERISTICI DEMOGRAFICE CARACTERISTICILE REGIUNILOR DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC ȘI AL STRUCTURII LOCALITĂȚILOR Regiunea Dél-Alföld din Ungaria are o suprafață de 18 mii km2, iar Regiunea Vest din România se întinde pe o suprafață de 32 mii km2. Granița comună a celor două
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
persoane 466,6 mii persaone, 676,4 mii persoane 457,3 mii persoane 371,3 mii persoane 423,8 mii persoane 530,4 mii persoane - 45,0 45,1 - 65,0 65,1 - 85,0 85,1 Legendă (persoane/km2) CARACTERISTICI DEMOGRAFICE Cu cei 1,3 milioane de locuitori, Dél-Alföld constituie a treia cea mai populată regiune a Ungariei, unde, la începutul anului 2012 locuia 13% din populația țării. În paralel Regiunea de Vest, cu cei 1,9 milioane de locuitori
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
exploatare a acestuia. În continuare, ponderea cea mai mare în total suprafață agricolă o are terenul arabil, cu un procent de 83% în județele regiunii Dél-Alföld, depășind 34 astfel media națională. Cele trei județe din Ungaria prezintă diferențe semnificative în privința caracteristicilor. În timp ce în județul Békés sunt utilizate terenurile arabile de cea mai bună calitate, zonele nisipoase din Kunság sunt mai puțin adecvate pentru cultivarea plantelor. Astfel cea mai mare pondere a terenurilor arabile în total terenuri la nivel național
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]