8,983 matches
-
propuneri venită din partea unei treimi dintre Statele Membre, a Comisiei sau a PE, Consiliul poate decide cu majoritate formată din 4/5 din membrii săi, și după obținerea avizului conform din parte PE, să adreseze statului în cauză recomandări adecvate. Carta Drepturilor Fundamentale = a fost proclamată solemn la Consiliul European de la Nisa (decembrie 2000). Se bazează pe tratatele fondatoare, convențiile internaționale, printre care și Convenția Europeană a Drepturilor Omului (1950) și Carta Socială Europeană (1989), tradițiile constituționale comune ale Statelor Membre
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
parte PE, să adreseze statului în cauză recomandări adecvate. Carta Drepturilor Fundamentale = a fost proclamată solemn la Consiliul European de la Nisa (decembrie 2000). Se bazează pe tratatele fondatoare, convențiile internaționale, printre care și Convenția Europeană a Drepturilor Omului (1950) și Carta Socială Europeană (1989), tradițiile constituționale comune ale Statelor Membre, precum și diferite declarații ale PE. CDF definește drepturile fundamentale în materie de demnitate, egalitate, solidaritate, cetățenie și justiție. Cartea Albă = document care conține propunerile de acțiune comunitară într-un domeniu specific
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
ale Statelor Membre, precum și diferite declarații ale PE. CDF definește drepturile fundamentale în materie de demnitate, egalitate, solidaritate, cetățenie și justiție. Cartea Albă = document care conține propunerile de acțiune comunitară într-un domeniu specific. Reprezintă o etapă posterioară elaborării unei carte verzi, al cărei scop este lansarea unui proces de consultare la nivel european. În cazul în care Cartea albă este agreată de Consiliul UE, aceasta poate determina un program de acțiune în domeniul vizat. Cartea Verde = document elaborat de către Comisia
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
au un rol important și în cadrul Comitetului Economic și Social, alături de alți reprezentanți ai societății civile. Politica socială = politică a UE, care se dezvoltă pe baza prevederilor din titlul XI din Tratatul CE. Obiectivele politicii sociale au fost inspirate din Carta Socială Europeană (1961) și Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale a Lucrătorilor (1989). Aceste obiective au în vedere: promovarea muncii, ameliorarea condițiilor de muncă, o protecție socială adecvată, dialogul social, formarea resurselor umane, lupta împotriva excluziunii sociale. În ceea ce privește procedura de decizie
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în cadrul Comitetului Economic și Social, alături de alți reprezentanți ai societății civile. Politica socială = politică a UE, care se dezvoltă pe baza prevederilor din titlul XI din Tratatul CE. Obiectivele politicii sociale au fost inspirate din Carta Socială Europeană (1961) și Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale a Lucrătorilor (1989). Aceste obiective au în vedere: promovarea muncii, ameliorarea condițiilor de muncă, o protecție socială adecvată, dialogul social, formarea resurselor umane, lupta împotriva excluziunii sociale. În ceea ce privește procedura de decizie a Consilului UE, în chestiunile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
problematica lumii contemporane. Educația ecologică este o prioritate a lumii contemporane, ea se regăsește în Strategia de la Lisabona și în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene; a fost însușită de Guvernul României și asumată prin acceptarea principiilor documentului UNESCO „Carta Pământului” ca document educațional în contextul Decadei ” Educație pentru dezvoltare durabilă”. Educația ecologică sau educația relativă la mediu (educația pentru mediuă vizează dezvoltarea gradului de conștiință și a simțului responsabilității tuturor oamenilor față de mediu și problemele sale, asimilarea de cunoștințe
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Mediu Înconjurător se arată „Conservarea naturii va deveni eficientă și reală numai atunci când va face parte integrantă din filosofia și comportamentul tuturor”. (Duțu M., 1989). 1975 - Atelier de lucru internațional UNESCO/UNEP asupra educației ecologice, Belgrad: a fost elaborată Carta de la Belgrad, un cadru de referință pentru educația privind protecția mediului. 1977 - Conferința interguvernamentală de la Tbilisi, organizată de UNESCO pe tema educației ecologice; Declarația de la Tbilisi; (www.gdrc.org/uem/ee/EE). 1980 - Strategia mondială pentru conservarea mediului, IUCN/UNEP
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
cu statut de observator. În acest context, merită menționat faptul că România a acționat pentru organizarea sub egida SEECP a reuniunii șefilor de Stat care a avut loc în Croația, în 1997. Ulterior, la o altă reuniune, a fost adoptată Carta Relațiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate și cooperare în Europa de sud-est, document care a fost gândit și a prins contur la Reuniunea de la București, din 12 februarie 2000. Tot la inițiativa României, s-a hotărât transformarea SEECP într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la inițiativa României, s-a hotărât transformarea SEECP într-o platformă regională. Aș aminti, de asemenea, crearea Inițiativei Central Europene (ICE) pe care MAE român o consideră o formă de cooperare regională pragmatică și flexibilă. La baza acesteia stau principiile Cartei ONU și documentele Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. Nu în ultimul rând trebuie menționat faptul că funcționează și Raporturile din cadrul programului de cooperare. O inițiativă de seamă a avut diplomația română și în buna organizare a Procesului Ministerial
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la 30 martie 1990, Mircea Mitran și Choi Ho-joong au semnat un Protocol având următorul conținut "România și Republica Coreea, în dorința dezvoltării cooperării și relațiilor de prietenie dintre cele două țări, pe baza respectării principiilor dreptului internațional și a Cartei Națiunilor Unite, au hotărât să stabilească relații diplomatice la nivel de ambasadă, cu efect de la data prezentului Protocol". Cu același prilej, a fost semnat și un alt document în care au fost schițate domeniile și modalitățile de dezvoltare a relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a intervenției în Cehoslovacia. El a precizat că dorește să cunoască dacă există acest pericol, deoarece Venezuela ar intenționa să ridice această problemă la ONU, în numele țărilor latino-americane, cu scopul de a preveni o astfel de acțiune condamnabilă, contrară principiilor Cartei ONU. Șeful delegației, Gheorghe Rădulescu, a mulțumit deosebit de cordial președintelui Venezuelei pentru acest gest de prietenie și solidaritate cu poporul român și a arătat că "există, desigur, un risc potențial" și de aceea partea română va fi în continuare în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cazuri, noi am inițiat asemenea "alianțe", în alte cazuri ne-am raliat la alianțele altora. În ceea ce privește substanța, am recurs cu insistență la readucerea în atenție a normelor consacrate ale dreptului internațional concepute să guverneze relațiile dintre state, înscrise explicit în Carta Națiunilor Unite, dar sacrificate în numele solidarității de bloc. Organizația Națiunilor Unite a oferit cadrul propice pentru reafirmarea principiilor și regulilor de drept și a imperativului reinstaurării lor în viața internațională. Semnificative au fost, de asemenea, tentativele de depășire prin acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
curs de dezvoltare). La Organizația Națiunilor Unite, România a reușit să permanentizeze, împreună cu alte țări, dezbaterea privind reactualizarea și obligativitatea respectării principiilor și normelor de drept. "Declarația referitoare la principiile Dreptului internațional privind relațiile prietenești și cooperarea între state, conform Cartei Națiunilor Unite", adoptată în anul 1970, punctul înscris pe ordinea de zi, în 1972, intitulat " Reglementarea prin mijloace pașnice a diferendelor între state"; elaborarea definiției "agresiunii", adoptată în 1974; definirea și dezvoltarea conceptului bunei vecinătăți, propunere prezentată în 1974, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
au dus la următoare soluție: nu vom aminti nimic de rachete. Nu vom spune că nu sunt. O dată ce nu știam și nu primisem instrucțiuni, nimic nu ne obligă să facem acest lucru. Vom vorbi despre blocadă. Ea era privită în Cartă drept act agresiv, motiv pentru care americanii vorbeau de carantină. Astfel, discursul nostru s-a ocupat de încălcarea dreptului internațional prin instalarea unilaterală și neautorizată a unei blocade. Peste o zi-două, un lung articol în New York Times prezenta pe larg
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
soluției imediate și a rapidului acord schițat la 26 octombrie și apoi aplicat în teren la 28 octombrie, mă ghidam după o simplă analiză pe care o consider și azi valabilă. Din punct de vedere al dreptului internațional și al Cartei, Hrușciov nu putea fi acuzat. In nici un text normativ nu se interzicea unei țări să instaleze în alte părți rachete, fie ele și nucleare (SUA tocmai făcuseră acest lucru cu Jupiter în Anglia și Turcia), și nici ca o țară
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
privind încetarea experiențelor cu arme nucleare și a deschis un program larg Comitetului de dezarmare de la Geneva, oferindu-i o bază consensuală remarcabilă, într-o adevarată euforie postcriză a coexistenței. In timpul crizei rachetelor, împărțeam personajele în două categorii: oamenii Cartei și ai documentelor, pe de o parte, oamenii balanței și ai procedurilor subiacente, de cealaltă parte. Primii erau încordați și uneori dramatici. Ceilalți erau tăcuți și optimiști. In prima categorie intrau U Thant, Stevenson și aproape toți ambasadorii de la New York
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în principal în partea preambulară a rezoluției și se refereau la următoarele probleme: a) folosirea în scopuri pașnice a energiei nucleare; b) înfăptuirea unor măsuri de dezarmare după încheierea tratatului de neproliferare; c) responsabilitatea statelor de a acționa în conformitate cu principiile Cartei ONU. În primul paragraf din partea dispozitivă, cuvintele "își însușește" erau înlocuite cu expresia "se felicită de". Solicitările delegației române, ca și cele ale altor state nenucleare își găseau, în acest mod, reflectarea în noile prevederi. În informarea transmisă la MAE
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la angajamentul părților de a purta negocieri în domeniul dezarmării, a rămas neschimbat... b) În problema garanțiilor de securitate, cele două mari puteri au căzut de acord să introducă un nou paragraf în preambul referitor la obligația statelor, decurgând din Carta ONU, de a se abține în relațiile lor internaționale de la amenințarea sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale ori independenței politice a statelor sau în orice alt fel incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite. Ideea aceasta este înscrisă și în proiectul de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
își are sediul la Geneva. O altă problemă dificilă cu care am fost confruntat, și care nu provenea dintr-o propunere românească, a fost referirea la drepturi decurgând din al Doilea Război Mondial, prin intermediul unei referiri la drepturi prevăzute de Carta ONU sau de tratate în general. Carta, document semnat în 1945, când războiul nu se încheiase, prevede și astăzi în articolele 53 și 107 că puteau fi luate măsuri împotriva statelor foste inamice fără autorizarea Consiliului de Securitate. Dar până în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
problemă dificilă cu care am fost confruntat, și care nu provenea dintr-o propunere românească, a fost referirea la drepturi decurgând din al Doilea Război Mondial, prin intermediul unei referiri la drepturi prevăzute de Carta ONU sau de tratate în general. Carta, document semnat în 1945, când războiul nu se încheiase, prevede și astăzi în articolele 53 și 107 că puteau fi luate măsuri împotriva statelor foste inamice fără autorizarea Consiliului de Securitate. Dar până în 1972 aceste state, între care și România
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
adoptau împreună cu foștii învingători angajamente privind securitatea și cooperarea pe continent. Chiar în timpul conferinței, ambasadorul sovietic la Bonn, Falin, declarase că aceste articole vizau nu numai Germania, ci și România. De aceea, delegația română nu a acceptat nici o referire la Carta ONU în întregul ei și a propus în mod constant în schimb referirea la scopurile și principiile Cartei. La examinarea principiului privind îndeplinirea cu bună credință a obligațiilor asumate, delegația franceză a propus, cu acordul celorlalte puteri învingătoare, un text
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Falin, declarase că aceste articole vizau nu numai Germania, ci și România. De aceea, delegația română nu a acceptat nici o referire la Carta ONU în întregul ei și a propus în mod constant în schimb referirea la scopurile și principiile Cartei. La examinarea principiului privind îndeplinirea cu bună credință a obligațiilor asumate, delegația franceză a propus, cu acordul celorlalte puteri învingătoare, un text care prevedea că principiile adoptate la conferință nu aduc nici o atingere drepturilor și obligațiilor prevăzute în tratate la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
față de ce state participante. Desigur că nu am primit răspuns, nu se putea spune deschis, orice referire la Germania ar fi declanșat o criză majoră. Am arătat că asemenea drepturi nu mai aveau nici un temei juridic, iar prevederile respective din Cartă au căzut în desuetudine. Ca și mine au cerut explicații și au formulat critici delegați ai Suediei, Iugoslaviei, Spaniei, Elveției. Practic, nu a avut loc o discuție de fond, căci protagoniștii acestui text nu o doreau. În final, am fost
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
o discuție de fond, căci protagoniștii acestui text nu o doreau. În final, am fost rugați să participăm la negocieri informale câțiva dintre oponenți, pentru a conveni un text. Am prezentat mai multe variante posibile, care eliminau orice referire la Cartă și la drepturi decurgând din tratate, ori se refereau numai la obligații și nu la drepturi, ori condiționau drepturile avute în vedere de delegațiile statelor învingătoare de conformitatea lor cu dreptul internațional. În final, s-a înscris în principiul respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
seama în mod corespunzător de prevederea privind conformitatea acestora cu dreptul internațional. Nu știam la ce drepturi se refereau delegațiile franceză și altele care erau în spatele ei; puteau fi acorduri secrete, puteau fi clauze privind Germania sau altele, putea fi Carta ONU în întregul ei; nu ni s-a răspuns niciodată; trebuia să ne luăm toate măsurile de prevedere. Articolele respective sunt în continuare în Carta ONU, deși nu s-au mai făcut referiri la ele și situația s-a schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]