3,622 matches
-
e un trunchi de plop. În trunchi e o gaură ovala. În dreapta ta se înalță semeț, un plop . În stânga, verdeața bogată acoperă un zid. Ce carte oi fi citind? Cât de mult îți plăcea să citești! Porți părul scurt, până la ceafa, si cărare într-o parte. Ce funda mare și frumoasă ți-a pus mama în păr! Pari atât de cuminte și modestă în rochia cu mânecuțe și guler! Nu mă încântă sandalele tale de "păpușă"; au o bandă prea lata
PE TRUNCHIUL DE PLOP-VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379853_a_381182]
-
e un trunchi de plop. În trunchi e o gaură ovala. În dreapta ta se înalță semeț, un plop . În stânga, verdeața bogată acoperă un zid. Ce carte oi fi citind? Cât de mult îți plăcea să citești! Porți părul scurt, până la ceafa, și cărare într-o parte. Ce funda mare și frumoasă ți-a pus mama în păr! Pari atât de cuminte și modestă în rochia cu mânecuțe și guler! Nu mă încântă sandalele tale de "păpușă"; au o bandă prea lata
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
un trunchi de plop.In trunchi e o gaură ovala.In dreapta ta se înalță semeț, un plop . În stânga, verdeața bogată acoperă un zid.Ce carte oi fi citind? Cât de mult îți plăcea să citești!Porți părul scurt, până la ceafa,si cărare într-o parte.Ce funda mare și frumoasă ți-a pus mama în păr!Pari atât de cuminte și modestă în rochia cu mânecuțe și guler!Nu mă încântă sandalele tale de "păpușă"; au o bandă prea lata
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele care apar și dispar precum Fata Morgana. Sunt în sloganurile electorale ale celor ce vor să conducă destinele celor oropsiți de soartă. De soartă și de mahării ghiftuiți, cu buzunarele doldora, cu cefele cât ale unor plăvani și, mai ales cu nesimțirea care-i caracterizează. Mă durea să mă uit cu jale la spicele secătuite de vlagă, așa că am plecat mai departe. Nu mă încânta ce vedeam. Eu căutam Binele și tot de
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
m-a văzut. Nu a mai contat, că era prietenă de familie cu părinții mei. Cum a ajuns în dreptul meu a început să mă certe, m-a luat de urechi, mi-a scăpat câteva palme peste obraji și altele după ceafă, nervoasă foc de gestul meu, apoi s-a dus direct la catalog, a modificat nota la purtare din zece în nouă și mi-a stricat media de absolvire. Era așa de indignat, că am urinat pe gardul scolii, de parcă dărâmasem
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele care apar și dispar precum Fata Morgana. Sunt în sloganurile electorale ale celor ce vor să conducă destinele celor oropsiți de soartă. De soartă și de mahării ghiftuiți, cu buzunarele doldora, cu cefele cât ale unor plăvani și, mai ales cu nesimțirea care-i caracterizează. Mă durea să mă uit cu jale la spicele secătuite de vlagă, așa că am plecat mai departe. Nu mă încânta ce vedeam. Eu căutam Binele și tot de
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381840_a_383169]
-
am înțepat!- se văicărește ea- vino, tu, să mi-l scoți...” “și plângi numai din atâta?” Era îmbrăcată cu un balonzaid alb, călcat proaspăt și cu o rochie bleo cu guler alb ca o școlăriță, părului îi dăduse drumul de la ceafă peste umeri și i-l luase vântul, se jucase prin el ș-l încurcase. M-am apropiat de piciorele ei, i-am prins piciorul rănit între palme și-am început să i-l mângâi. Îi trag ușor un mărăcine din
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
dintr-o piele groasă - probabil de porc - și purta bine îndesată pe cap, o șapcă de doc de culoare incertă. Fiind trasă bine spre față, de parcă ar fi încercat să-și ascundă sub borul ei ochii, i se dezgolise toată ceafa, lăsând la vedere părul de un bej-gălbui, scurt, zburlit și aspru. Ca de mistreț - gândi neplăcut impresionată Smaranda. Proptită temeinic pe picioarele-i solide pe care plesnea o pereche de blugi roși de-atâta purtare, femeia prelua cu mare atenție
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
Doar nu crezi că te-am chemat aici să stau la șuietă și ceai cu tine, cățea! Renn se smulse și o luă la fugă, dar o lovitură puternică în cap, o făcu să se oprească. Simți ceva cald pe ceafă și realiză că era sângele ei. Nenorocitul îi sparse capul. Nu mai avea ce pierde, gândi ea. Trebuia să se bată pentru viața ei, așa că își impuse să nu-i mai fie frică. Dacă tot trebuia să moară, era datoare
PĂCATE DE CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380403_a_381732]
-
XIII. MERG, de Georgeta Zecheru , publicat în Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016. Merg înainte cu gândul în urmă la tot ce-a rămas nefăcut Pășesc inegal alături de turmă greșind repetat și știut * Privesc în pământ, cu ochii la ceafă știind că nu sunt urmărit Trag cerul pe mine ca pe o eșarfă doar să mă simt învelit . Dau să vorbesc dar limba e aspră de-atâta tăcere și gol Alături genunea din mine se cască și cad retezat dintr-
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
pe cap o pălărie vânătă, veche, pleoștită ca un ciuciulete, o cămașă în carouri, peste care trăgea o jiletcă din piele maronie și cam roasă”(Erbicidarea), sau”..o fată, retrasă de orice grup, de statură medie, cu părul scurt la ceafă dar cu breton în față, răsfirat ca un pieptăn maroniu. Fața îi era purpurie de pișcarea gerului și ochii negri, blânzi și calzi invitau parcă la intimă apropiere.”( Foc de paie). Alt personaj sublim este Fluieraș din schița cu același
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
Acasa > Literatura > Proza > INELUL Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului (Partea a-IV-a) Pisoiul se frecă de el torcând. Îl privi un timp mângâindu-l pe ceafă. - Și ție ți-e dor, nu-i așa... Oftă și se ridică. -Hai să ne culcăm... noaptea e un sfetnic bun. Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl urmă cuminte. Aleea era luminată slab de un bec așezat asupra ușii de la
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379545_a_380874]
-
luptă cu orele pustii, Migrează plictiseala ca păsări călătoare, Aș duce săptămâna tăiată în fâșii, S-o coase cu migală o nouă ursitoare. În zilele ce-aleargă - frenetic armăsar, Mă roade nostalgia cu dinții-i de-ntuneric, Îmi fâlfâie în ceafă destinul-păpușar, Orbita-i își urmează itinerarul sferic... Citește mai mult Mi-e sâmbăta calvarul ce-l târâi obositPrin negura fecundă care-mi aține calea,Iar anii-mi - licuricii cu zbor schimonosit,Mi-e sâmbăta lințoliul ce-l flutură azi jalea
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
luptă cu orele pustii,Migrează plictiseala ca păsări călătoare,Aș duce săptămâna tăiată în fâșii,S-o coase cu migală o nouă ursitoare.În zilele ce-aleargă - frenetic armăsar,Mă roade nostalgia cu dinții-i de-ntuneric,Îmi fâlfâie în ceafă destinul-păpușar,Orbita-i își urmează itinerarul sferic...... XIII. ÎNTRE VIS ȘI REALITATE, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017. Am strâns în brațe luna, i-am dăruit petale Din florile iubirii, depuse-n palma mea
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
și a mea, trece inevitabil pe lângă locuința învățătorului meu dintr-a patra, trecut de mult la Domnul. Doamna învățătoare din primele mele trei clase ne-a dat pe mâna domnului Popuțanu, dascăl de temut pentru zdruncinătura rezultată din “mângâierea” pe ceafă cu palma sa cât a unui Goliat. “Cârlanul”, numeau școlarii mângâietorul învățătorului aflat în ultimul său an de activitate atunci când i-am cunoscut și eu renumita metodă “didactică” de astâmpărat zburdălnicia “mieilor” din clasa lui. Fiica învățătoarei mele de până
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
și a mea, trece inevitabil pe lângă locuința învățătorului meu dintr-a patra, trecut de mult la Domnul. Doamna învățătoare din primele mele trei clase ne-a dat pe mâna domnului Popuțanu, dascăl de temut pentru zdruncinătura rezultată din “mângâierea” pe ceafă cu palma sa cât a unui Goliat. “Cârlanul”, numeau școlarii mângâietorul învățătorului aflat în ultimul său an de activitate atunci când i-am cunoscut și eu renumita metodă “didactică” de astâmpărat zburdălnicia “mieilor” din clasa lui.Fiica învățătoarei mele de până
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
atât de așteptata pradă! Tocmai când pornirea dă să se prefacă în faptă, urletul puiului mai mare o avertizează că ceva groaznic se-ntâmplă! Ursoaica slăbește-ndârjirea și-ajunge la timp să-și scape odrasla cea mică. Îl apucă de ceafă și-l scoate din spărtură. Apoi își împunge puii domol cu botul mai mult a măsurată dojană, decât alint. Micuții se vădesc osteniți și cată la pântecul mamei și hrană, și iertare. Ursoaica le face îngăduitoare pe plac, privind cu
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
1957 din 10 mai 2016 Toate Articolele Autorului În vis, eu merg îngândurată, cu pașii grei, ca împietrită, un car cu lume stă la poartă și-o văd pe mama mea iubită. E veselă și tânără, basmaua are nod în ceafa ei, râde cu lumea, îi aud glasul, râde, vorbește doar cu ei. Carul nu e tras de nimic, merge încet, nu se vede bine, mama e-n față și locul gol de lângă ea eu cred că este pentru mine. Îmi
URMELE DE CAR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381498_a_382827]
-
zeci de ani Profesia - om politic - S-a născut doar pentru bani; Pentru altceva? Nimic ! Suntem nație bolnavă; Prostia ne otrăvește, Iar „cârmacii de pe navă” Ne conduc tot... mai orbește. De obedienți ce suntem Ne-am pus iar jugul pe ceafă. Nu avem motiv să plângem, Că știam ce ne așteaptă. Mincinoși și hoți de mână Mai ca la Hora Unirii Fac mereu case-mpreună, Că-s mai rromi decât românii ! Ion Părăianu Referință Bibliografică: Mai... decât românii / Ion I. Părăianu
MAI... DECÂT ROMÂNII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380878_a_382207]
-
aventura mea sentimentală cu miros de Chicago, de săptămâna trecută, care mi-a afectat profund conștiința și poate chiar destinul! Acum, în așteptarea unei alte misiuni, încerc să mă relaxez, stând întins pe scaunul mașinii, cu capul pe spate, cu ceafa în palme și închid ochii. Prin minte îmi trece din nou, obsedant, a nu știu câta oară, filmul evenimentelor acestei inexplicabile și tulburătoare aventuri! Să iubești o fotografie Da! Toate au început pe la jumătatea lunii trecute, când procesul de divorț
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
nervoasă: - Slujitorii mei își fac datoria și se pare că nu și-o fac cum trebuie, dacă supușii mei murmură. Unde-i generalul Prăpădenie? Soldatul din ușă transmise mesajul: - Să vină generalul Prăpădenie! Mesajul îl trăsni pe general drept în ceafa groasă unde i se îngroșară venele, iar ochii bulbucați îi săriră din orbite. Tremurând, huiduma butucănoasă începu să alerge din răsputeri pe coridoare, gâfâind sacadat. La un moment dat, se împiedică și căzu în fund, chipiul militar căzându-i pe
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
groasă unde i se îngroșară venele, iar ochii bulbucați îi săriră din orbite. Tremurând, huiduma butucănoasă începu să alerge din răsputeri pe coridoare, gâfâind sacadat. La un moment dat, se împiedică și căzu în fund, chipiul militar căzându-i pe ceafă. Se uită încruntat la soldații din gardă (adică cioroii lui Negru-Cioară) care lasară capetele în jos și pufniră. Se ridică agitat, își așeză ținuta și intră țanțoș în sala tronului, bătând călcâiele: - La poruncă, Majestate! - Te-ai lăudat că ai
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
ar putea fi? -Îmi pare rău-copilul s-a întristat auzind numele prietenului său-nu știu nimic despre el. Am întrebat pe Mareșalu* unde este, drept răspuns m-a înjurat și mi-a băgat un șut în fund și-o palmă după ceafă. -Cine este Mareșalul? Mihai simțea că începe să se irite. -Cum cine? Dumnezeul căminului, în fața lui tremură și îngrijitoarele, dar și ceilalți supraveghetori. Când țipă ăsta pe hol, trebuie să ne pitim toți, altfel ne omoară. Este o brută, directorul
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
metagalaxii... GALAXIA (2) Cuib de galaxii spirale în care stelele nasc planete fertile, iar planetele secretă ființe gânditoare, ești un ochi al apelor cosmice ce se-nvârt ca o balerină de foc, cu rochii țesute din scânteieri de stele, din cefei de fierbinți, din pitice albe, și galbene, și roși, strălucind orbitor... Te răsucești grațios și-ți întinzi pătimași brațele rotitoare aprinse ca să cuprinzi neantul ce veșnic fuge de tine. Lentilă cosmică gigantă prin care veșnicia ne privește mirat ca pe
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
-ți spinarea! Dreacu’ s-o mai lua dupe reclamă! Auz’ la ei invenție! Vinerea neagră! Praf în ochii proștilor... Sucă? Îi detei un bif și veni... Nu la iuțală, da’ veni. Zâce: Și fotelu’, unde e fotelu’? Vreai arvună dupe ceafă!? Răbdare s-ajung acas’! Și tăcu pen’că mă știe! Nu mă supăr din fiece, da’ acu’ eram roșu’ ca racu’, auz! ca racu’! Să fiți iubiți! Și la bună vedere! Referință Bibliografică: Vinerea neagră (Scheci a la nea Mărin
VINEREA NEAGRĂ (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373371_a_374700]