3,105 matches
-
insistă și arată că un astfel de termen (descălecare) alipit de tradiția întemeierii țării de către Negru Vodă nu poate avea decât o expicație: "se ținea minte din neam în neam că Țara Românească fusese întemeiată de un voievod, venit cu ceata lui din afară". Cuvântul apare și în cronicile vechi, Letopisețul Țării Moldovei, Letopisețul cantacuzinesc, iar la noi se vorbește despre "descălecatul dintâi" cucerirea lui Traian și colonizarea romană și "descălecatul al doilea" întemeierea statelor românești. Dar la ce dată a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și strategică nu s-a făcut de bună voie. Mongolii nu au dat uitării timp de secole pierderea Bugeacului și sperau să-l recâștige. Astfel, în ultimii ani ai secolului al XIV-lea, în Câmpia Dunării s-a produs exodul cetelor mongole învinse de Timur (Tamerlan). Însă, s-o subliniem, retragerea spre răsărit a mongolilor, în jurul lui 1370, era rezultatul propriei lor slăbiciuni, în urma îndelungatelor războaie civile. Dispariția de pe scena politică mongolă a lui Abd Ullah, în circumstanțe neclare, a dus
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București, 1998; Vasile V. Filip, Universul colindelor românești (În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică), București, 1999; Ilie Moise, Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Ion Taloș, Câteva considerații asupra colindatului și colindelor popoarelor romanice, București, 1999; Marin Marian-Bălașa, Colinda-epifanie și sacrosanct, București, 2000; Ioan Brezeanu, Colindele de la Dunărea de Jos, Galați, 2000. L.Cș.
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
însumi. În prezent, soarele mă plictisea, ziua devenea o așteptare inutilă înainte de viața mea adevărată, seara... Totuși, vestea aceea am aflat-o în plină zi, clipind din ochii orbiți de scânteierea primei brume. Pe când treceam, o voce a răsunat în ceata veselă de elevi care continuau să manifeste față de mine aceeași ostilitate disprețuitoare. - Ați auzit? A murit mama lui... Am surprins câteva ocheade curioase. L-am recunoscut pe cel care vorbise - fiul vecinilor noștri... Indiferența replicii mi-a lăsat timp să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
se aduna Ștefan cu copiii de prin partea locului. Toți dădeau chiote că s-au Întâlnit. Îndată Începea joaca. După ce se minunau de dibăcia lui Ștefan la săgetarea uliilor, prindeau să se joace ,,de-a tătarii”. Se despărțeau În două cete : cei din ceata lui Ștefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, În frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii sălbatici și sulfina. Era vremea când cântă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu copiii de prin partea locului. Toți dădeau chiote că s-au Întâlnit. Îndată Începea joaca. După ce se minunau de dibăcia lui Ștefan la săgetarea uliilor, prindeau să se joace ,,de-a tătarii”. Se despărțeau În două cete : cei din ceata lui Ștefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, În frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii sălbatici și sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
dădeau chiote că s-au Întâlnit. Îndată Începea joaca. După ce se minunau de dibăcia lui Ștefan la săgetarea uliilor, prindeau să se joace ,,de-a tătarii”. Se despărțeau În două cete : cei din ceata lui Ștefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, În frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii sălbatici și sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște ușoare strune miile
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
câmpului, când țârâie din niște ușoare strune miile de gâze prin fânuri. Ciocârliile umpluseră văzduhul de cântare. Glasurile copiilor din Borzesti s-amestecau cu glasurile păsărilor, și parcă era ziua aceea un imn Închinat frumuseților nemuritoare ale firii. Deodată prima ceată de copii, În frunte cu Ștefăniță, s-a ascuns la pândă Într-o pădurice. Cealaltă, În frunte cu Mitruț, s-a ascuns după un deal, pe unde năvăleau de obicei tătarii cei adevărați. Apoi s-a arătat Mitruț, ca un
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tătarii cei adevărați. Apoi s-a arătat Mitruț, ca un han tătăresc ce se prefăcea că este , iscodind cu ochii Împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat năvală, umpând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Neajlovului. Mihai trecu podul și se așeză În strâmtoarea aceasta, ca Într-o cetate. Puțini erau la număr ostașii lui, dar inimoși, Încercați În luptă, cu multă iubire de țară și hotărâți cu toții a-și da scump viața. Împărțiți În cete, așteptau pe vrăjmaș și-și plănuiau loviturile. A patra zi, pe la nămezi, pândarii de pe măguri zăriră dinspre Giurgiu un nor mare de praf, Întunecând văzduhul. Spre seară oastea marelui Vizir, de zece ori mai numeroasă decât a lui Mihai, era
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
astfel Îl lovi, Încât deodată căzu și muri. Iar după aceasta, oastea românească Pleacă și Învinge hoarda tătărască. versuri de D. Bolintineanu Cuvinte: floarea românimii = tineri ostași români; ager armăsar = cal iute; pavăză = scut, apărătoare din metal; hoarda tătărască = o ceată de tătari Înarmați. CÂNTECUL LUI MIHAI VITEAZUL Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești. În fruntea armatelor sale, el a reușit, pentru prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
legi mai ușoare, care să-i ocrotească de lăcomia nobililor. De fiecare dată s-au Înapoiat numai cu promisiuni și au așteptat zadarnic mila Împărătească. Iobagii au Început să se frământe. În câteva localități din Apuseni s-au adunat În cete Înarmate, hotărâți să-și facă singuri dreptate. În fruntea cetelor de iobagi răsculați se aflau: Horea, Cloșca și Crișan. Horea Îndemna oamenii să lupte ca să nu mai existe nobili, iar pământul să-l stăpânească cei ce muncesc. Sub conducerea celor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
De fiecare dată s-au Înapoiat numai cu promisiuni și au așteptat zadarnic mila Împărătească. Iobagii au Început să se frământe. În câteva localități din Apuseni s-au adunat În cete Înarmate, hotărâți să-și facă singuri dreptate. În fruntea cetelor de iobagi răsculați se aflau: Horea, Cloșca și Crișan. Horea Îndemna oamenii să lupte ca să nu mai existe nobili, iar pământul să-l stăpânească cei ce muncesc. Sub conducerea celor trei viteji, cetele răsculate au ars numeroase castele, au ucis
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să-și facă singuri dreptate. În fruntea cetelor de iobagi răsculați se aflau: Horea, Cloșca și Crișan. Horea Îndemna oamenii să lupte ca să nu mai existe nobili, iar pământul să-l stăpânească cei ce muncesc. Sub conducerea celor trei viteji, cetele răsculate au ars numeroase castele, au ucis nobili, au Împărțit unele moșii, bucate și cirezi de vite. Înspăimântați, nobilii au cerut ajutor de la Împărat. Acesta a trimis armata, care a Înconjurat Munții Apuseni. Conduși de Horea, Coșca și Crișan, iobagii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
vlăjgan = tânăr voinic, zdravăn; tiranie = conducere bazată pe asuprirea celor mulți; aici, atitudine, comportare de tiran. CÂNTEC LUI AVRAM IANCU Urmaș a lui Horea, Avram Iancu a fost un cărturar luminat, cu dragoste adâncă față de poporul asuprit. El a condus cetele Înarmate ale moților din Transilvania În revoluția de la 1848. Pentru activitatea lui În folosul celor asupriți, el va rămâne pentru totdeauna În inima poporului nostru. El a fost un luptător de seamă pentru realizarea năzuințelor de veacuri, care s-au
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
duhuri Pribegește prin văzduhuri... Ele plâng - Pin lumea moartă Al pieirei suflet poartă Și-i fac drum. Dormi, când șirul de năluce O suflare-a morții duce Peste lumea care zace În adâncul somn de pace - Plângă ele. Dormi când ceata de năluce O suflare-a morții duce Peste lumea liniștită - Plângă ceata rătăcită Pe-a ei drum. IONEL Cum vâjâie, bate În preajma mea {EminescuOpVIII 413} Și inim-ascultă, De visuri grea, Căci grijă ea duce De-un chip cu drag, Sperează
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poartă Și-i fac drum. Dormi, când șirul de năluce O suflare-a morții duce Peste lumea care zace În adâncul somn de pace - Plângă ele. Dormi când ceata de năluce O suflare-a morții duce Peste lumea liniștită - Plângă ceata rătăcită Pe-a ei drum. IONEL Cum vâjâie, bate În preajma mea {EminescuOpVIII 413} Și inim-ascultă, De visuri grea, Căci grijă ea duce De-un chip cu drag, Sperează, tresare De-un zvon pribeag. Plesnire de picuri Răsună abia Și stropii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o formă proprie. Șirurile romilor se răreau văzând cu ochii, se clătinară din ce-n ce în mișcări convulsive, până ce, cuprinse de instinctul vieții și în batjocura oricărei discipline, se risipiră într-o fugă sălbatecă și irezistibilă. Cu toată inimoasa ceată care căuta să-l scape pe-mpăratul, acesta nu putu scăpa din înghesuială cu una cu două și, pentru a-i deschide o ieșire, fură sacrificate nu numai animale, ci fără scrupul chiar soldații romeici ce se-ntîmplau să-i steie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se ridicase nația lui contra romeilor, el nu numai că nu se unise cu mișcarea lui Petru și Asan, ci încă se opinti contra ei și încheie chiar un pact cu romeii, prin care se punea la dispoziția lor împreună cu ceata lui de voluntari de 500 de oameni. Curând se dete pe față însă purtarea lui ambițioasă, fără credință și vicleană: el stătea în înțelegere secretă cu conaționalii săi răsculați, căuta să se ridice repede și aspira el însuși la domnia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
plan, să apuce același drum pe care-l vor fi apucat la atac. Cu toate că întreaga campanie îndrăzneață a latinilor se făcuse în contra sfătuirii cumpătatului mareșal Villehardouin și cu toate că cea dentîi urmare rea era împresurarea micei armate de asediu de către numeroasele cete ale dușmanilor întruniți, totuși împăratul Balduin și contele de Blois comiseră în fierbințeala luptei o greșală și mai pierzătoare, care hotărî soarta zilei. Precum odinioară parții și mai târziu tătarii, tot așa ușor-înarmații călăreți cumani întrebuințau necontenit tactica că-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-i străpung cu săgeți și darde, îi apucă de gât cu seceri și lațuri, până ce cavalerii cad în sfârșit, fără de scăpare, de pe caii străpunși sub ei. Câmpul de luptă e plin de cadavrele latinilor, țărâna e-ncruntată de sângele vitezei lor cete. Cu toată eroica lor vitejie personală, contele Ludovic de Blois cade pe câmpul de onoare, împăratul Balduin cade de viu în prinsoarea inamicului (15 aprilie 1205) și e dus la Tîrnova în Moesia încărcat cu lanțuri și în fiere până la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a se lupta corp la corp și nu încăpuse în cursă, iar, spre norocul lui, fugari din avangardă îl vestiră de cu vreme despre înfrîngerea suferită, încît numai el singur izbuti, printr-un repede marș în retragere, să-și mântui ceata sa la Rhaedestos (acum Rodosto) lângă malul mării, unde întru adevăr a fost în siguranță, dar totuși, în urmarea strapațelor războiului, el, vicleanul plănuitor al campaniei de cucerire în contra Constantinopolului, simți în sine germenul acelei primejdioase boale care curând după
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
munci și morți neauzite și se-ntoarse apoi, mai oțărât și c-o lăcomie setoasă de sânge, cu armele sale în contra romeilor, a căror viclenie, lipsă de credință și nestatornicie declară că nu voiește a le mai suferi. De la Philipopole cetele numeroase ale regelui român se revărsară parte spre Adrianopole, căruia-i dădură asalt, parte spre Rusion, unde i se opuse spre apărare o garnizoană aleasă, comandată {EminescuOpXIV 105} de priceputul în războaie cavaler Terus. Când viteaza ceată latină făcu o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
suferi. De la Philipopole cetele numeroase ale regelui român se revărsară parte spre Adrianopole, căruia-i dădură asalt, parte spre Rusion, unde i se opuse spre apărare o garnizoană aleasă, comandată {EminescuOpXIV 105} de priceputul în războaie cavaler Terus. Când viteaza ceată latină făcu o ieșire, ea fu ademenită într-o cursă, încunjurată și, cu toată eroica apărare, fu nimicită de covârșitorul număr al inamicilor, care-o potopi. După izbânda aceasta o parte de oaste cumano-romînă de 10000 de oameni se aruncă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și-și exercită dreptul de biruitor c-o neomenoasă și crudă arbitraritate. Cu setea de luptă în vâlfă, cumanii se-ntoarseră spre țărmul mării asupra orașului Rhaedestos, bătură cumplit pe generalul Theodoros Wranas, ce le ținea drumul în fruntea unei cete de latini ș-a unei trupe grecești, luară orașul cu asalt, târâră pe locuitori în robie, dărâmară din temelie toate zidirile și făcură înfloritorul port asemenea pământului. Așa de bine învățase cumanii de la oțăriții români acea aprigă ură contra grecilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]