1,983 matches
-
e=hn), cea a magnetonului Bohr - Procopiu, admis că unitate cuantică de moment magnetic al electronului (μ=eh/4pm) ș.a. Sobrietatea chipului, simplitatea reprezentărilor de pe medalie sugerează, credem, linia de conduită a savantului, dascălului și omului Ștefan Procopiu. Cu ocazia centenarului nașterii se realizează și o placheta (tombac, 76/50 mm), care reia pe avers portretul și inscripția de pe medalie (fig.107av), iar pe revers (fig 107rv) are o inscripție cu principalele descoperiri ale savantului, pe ani și numele inițiatorului care
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a lui André Lavrillier, este realizată în anul 1933 (fig. 109unifață). După cum lesne se poate constata, efigia de pe această reamintește de aceea de pe medalia de la Iași, din 1918. O altă medalie (fig.110av și 110rv), realizată în anul 1963, la centenarul nașterii marelui savant, este opera a sculptorului Vasile Anghel, (bronz, 70 mm) și iese din notă realismului clasic, care presupune, între altele, fidelitate față de imaginea fotografică. Fără să se depărteze de notele definitorii ale chipului savantului, reliefurile puternic accentuate, predilecția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
profunzime”, materializata în peste 225 lucrări de clinică și patologie chirurgicală, tehnici și aparate originale, cât și de anatomie, care l-a înscris pe Ernest Juvara între savanții lumii medicale din țară și nu numai, din moment ce UNESCO i-a sărbătorit centenarul nașterii, în 1970. Personalitatea lui Ernest Juvara va deveni obiect de reflectare în medalistica în 1934. Bănuim însă că teza de absolvire, laureata de Facultatea de medicină din Paris, i-a atras gravarea numelui pe bronzul medalistic încă de atunci
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
clasică, înălțimea reliefului sub 1 mm și combinarea suprafețelor mate cu cele lucioase{\cîte 111}. Din păcate, alături de realizările remarcabile pomenite mai sus, se practică și obiceiul copierii aversului sau reversului de la alte medalii, cum este cazul celor realizate la Centenarul Clinicii I Chirurgie, la comemorarea a 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului Vadimir Buțureanu sau la centenarul nașterii vestitului anatomist profesorul Ion Iancu. Este posibil că numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pomenite mai sus, se practică și obiceiul copierii aversului sau reversului de la alte medalii, cum este cazul celor realizate la Centenarul Clinicii I Chirurgie, la comemorarea a 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului Vadimir Buțureanu sau la centenarul nașterii vestitului anatomist profesorul Ion Iancu. Este posibil că numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori să accepte că Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Este posibil că numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori să accepte că Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea legendei, să realizeze aversul pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie sau că pentru medalia comemorării profesorului universitar doctor docent Vladimir Buțureanu să fie folosit, fără modificări, aversul aceleiași medalii. Cât privește medalia centenarului nașterii anatomistului profesor universitar Ion Iancu, pe reversul acesteia este preluat integral aversul medaliei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea legendei, să realizeze aversul pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie sau că pentru medalia comemorării profesorului universitar doctor docent Vladimir Buțureanu să fie folosit, fără modificări, aversul aceleiași medalii. Cât privește medalia centenarului nașterii anatomistului profesor universitar Ion Iancu, pe reversul acesteia este preluat integral aversul medaliei jubiliare și de protocol a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. Ț. Popa” din 1999. Credem că originalitatea medaliilor respective nu ar fi fost cu nimic
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Ț. Popa” din 1999. Credem că originalitatea medaliilor respective nu ar fi fost cu nimic afectată dacă ar fi fost gravate alte imagini ale acelorași edificii, originale deci, care adăpostesc UMF „Gr. Ț. Popa”, sau Institutul de Anatomie. Pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie se putea valorifica, cu precizarea anului 1933 în exerga, imaginea impozantului palat din incinta Spitalului „Sfanțul Spiridon” care adăpostește cele două clinici universitare de chirurgie, dar care a fost și rămâne ascuns vederii pentru marele public. Așa cum
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Anatomie Funcțională din Iași, Gr. Ț. Popa, la jubileul de 120 de ani, din 1999, s-a considerat necesar că acestea să fie consemnate și medalistic. Așa credem că s-a ajuns la asocierea clădirii Institutului de Anatomie, de pe medalia Centenarului Institutului de Medicină și Farmacie, din 1979, cu efigia savantului Grigore Ț. Popa, de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. Suntem convinși că cititorii vor înțelege că atitudinea critică față de manieră în care au fost concepute medaliile profesorilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Adomnicăi, Prof. Dr. Mircea Chiriac, Prof. Dr. Gheorghe Frasin. Memoria marelui anatomist Ion Iancu a fost cinstită și prin editarea unei medalii, inițiată de o fundație bârlădeana care ține neapărat să fie remarcată în legenda aversului (fig. 121 av), la centenarul nașterii, în anul 2002. Medalia după cum lesne se poate observa și după cum am arătat și mai sus, copie tacit de pe o altă medalie, imaginea reversului (fig. 121rv) CONSTANTIN I. PARHON Din 1912, cănd prin concurs ocupa postul de profesor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe marele savant pe avers (fig. 123av), în profil orientat jumătate stânga, având în partea de sus inscripția semicirculara PROFESORUL C. I. PARHON, continuată arcuit dedesubt cu anii 1874-1969, între două puncte. Pe revers (fig. 123rv) medalia are doar inscripții - CENTENAR C. I. PARHON (arcuita, în partea de sus) OMAGIUL ELEVILOR ȘI COLABORATORILOR (în parte de jos). În mijloc, pe patru rânduri 1874-1974 / FONDATORUL / ENDOCRINOLOGIEI / ROMÂNEȘTI. Sub inscripția din mijloc sunt plasate două ramuri de laur stilizate, dispuse simetric și legate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
două ramuri de laur stilizate, dispuse simetric și legate la mijloc cu inel. Aceasta medalie, comandata după model conceput și aprobat de oameni străini domeniului, are drept caracteristică repetarea inutilă a unor elemente și mesaje în inscripții abundente (două inscripții - CENTENAR C.I.PARHON și anii 1874/1974-oferă, din nefericire, aceeași informație, iar un alt element-anul nasterii-desi în contexte diferite, se repetă inutil). Menționam, de asemenea, ca simbolul, desi ușor decriptabil, a devenit banal de o prea deasa folosire. Am putea concluziona
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medaliilor acestora (dr. Cantacuzino, dr. Slătineanu, dr. Ciucă, dr. Condrea). Fiind originar din Săvenii Botosanilor, doctorul Mihai Ciucă a fost imortalizat în bronzul medalistic și de cei din mijlocul cărora plecase - prin secția Botoșani a S.N.R., în anul 1983, la centenarul nașterii. Aversul (fig. 125av) prezintă chipul doctorului Ciucă, cu privirea orientată jumătate dreapta, cu puțin bust, purtând haină, cămașă și lavalieră. Chipul savantului, dominat de o chelie pronunțată, maxilare puternice, ochelari și o mustață îngustă, care-i accentuează și mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
o mustață îngustă, care-i accentuează și mai mult linia gurii, iese în partea superioară din cercul ce încadrează zona centrală a aversului, sugerându-ne o personalitate puternică, definită de voință și perseverența. Între cerc și marginea medaliei este inscripția CENTENARUL NAȘTERII DR.MIHAI CIUCĂ 1883-1983 SĂVENI. În dreapta efigiei este simbolul medicinei (cupă încolăcita de șarpe). Pe revers (fig. 125rv), o bandă circulară cu inscripția EXPOZIȚIA FILATELICA ȘI NUMISMATICA „MEDICINĂ 83” SĂVENI, încadrează inscripția pe trei rânduri CASĂ MUZEU / DR.MIHAI
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a onorat cu numele medicului, profesorului, scriitorului și publicistului Gr. Ț. Popa, pe care l-a acordat Universității de Medicină și Farmacie, realizând și o medalie a instituției respective, la împlinirea a 120 de ani de existență, în 1999. La Centenarul nașterii lui Gr. Ț. Popa, inițiativa imortalizării chipului în medalii a aparținut, cum spuneam, universității bucureștene. Medalia (bronz, 60 mm) impresionează prin simplitate (chipul clasic al personalității, inscripții adecvate pe revers și simbolul solidității, al forței - frunză de stejar). Pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
inscripției OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” sub forma nimbului este continuată sub motivul ornamental cu BUCUREȘTI - 1992. În câmpul central, este plasată inscripția pe cinci rânduri încadrată, sus și jos, de câte o stea cu șapte raze: CENTENARUL / MARELUI ANATOMIST / PROFESORUL / GR.T.POPA / 1892 - 1948. A doua medalie (bronz, 60 mm), cea din 1997, este realizată din inițiativa Societății Medicilor Scriitori și Publiciști și este opera gravorului Monetăriei Statului, Maximillian Fetiță. Aversul (fig. 129av) prezintă imaginea bustului sculptat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lipsită de originalitate. Medalia această reia atât imaginea aversului, cât și pe cea a reversului de pe alte medalii, chipul lui Gr. Ț. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști, din 1997 și fațadă clădirii Institutului de Anatomie, de pe medalia centenarului U.M.F., din 1979. Acest fapt credem că nu exclude medalia respectivă din categoria realizărilor care onorează personalitatea lui Gr. Ț. Popa. Credem, în același timp, că abia acum s-au găsit imagini mai sugestive pentru emblemă Universității de Medicină și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Monetăria Statului, nr. 2, sept. 2009, pag. 4;} {\footnote 112 Ionel Maftei, op. cît, vol. 2, pag. 276;} {\footnote 113. Idem, vol. 1, pag. 291;} {\footnote 114. Const. Ostap, ,,Nebănuitele trepte ale unor internatisti” în, Liceul internat "Costache Negruzzi", Iași, centenar, 1895-1995, p. 295;} {\footnote 115. Op. cît., vol. VII, pag .50-51;} {\footnote 116. G. Călinescu, Istoria literaturii române (compendiu), Editura pentru literatură, 1968, pag. 383;} {\footnote 117. Ibid;} {\footnote 118. C. Romanescu, op. cît., pag. 120 ;} {\footnote 119. Ionel Maftei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în Antologie rădăuțeană, îngr. și pref. E. Ar. Zaharia, Cernăuți, 1943, 136-137; Ciopraga, Lit. rom., 261; Ist. teatr. Rom., II, 61; Grațian Jucan, Epigramistul George Voevidca, CRC, 1976, 5; Iordan Datcu, Autobiografia unui poet, CRC, 1979, 48; Lucia Olaru Nenati, Centenarul unui poet, „Caiete botoșănene”, 1993, 10-12; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Literatura română din Bucovina, Cernăuți, 1995, 71-74; Rachieru, Poeți Bucovina, 524-529; Lucia Olaru Nenati, George Voevidca - poet al Bucovinei, „Glasul Bucovinei”, 1999, 23; Lucia Olaru Nenati, Voevidca - un bucovinean
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
apărut după 22 decembrie 1989 (numerotat 10-12/1989, dar editat la începutul anului 1990) se deschide cu editorialul Viața românească în libertate, în care sunt exprimate intențiile colectivului redacțional în contextul noului moment istoric. Numărul mai cuprinde un grupaj dedicat centenarului morții lui Ion Creangă, un dosar intitulat Istoria unui număr topit de cenzură, unde se prezintă avatarurile unui text de Constantin Noica, a cărui publicare fusese interzisă de autorități, semnatarii fiind Ileana Mălăncioiu, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Petru Creția, Răzvan
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
realității lingvistice și culturale „din lumea balcanică”. În linia preocupărilor sale de etnopsihologie, Dumitru Drăghicescu încearcă să elucideze aspecte omise până atunci. Un loc special se acordă istoriei, aici remarcându-se contribuțiile lui A. D. Xenopol (Istorie și geologie, Descălecarea Munteniei, Centenarul răpirii Basarabiei), Radu Rosetti și Vasile Pârvan. Câteva reconstituiri (Jurământul țării la 1777, Nunta domniței Maria cu Ianusz Radziwill, Nunta domniței Ruxanda) propune Ion Grămadă. În domeniul filosofiei, Ion Petrovici prezintă ideile lui Raymond Poincaré și Herbert Spencer, Izabela Sadoveanu
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
mai păstrează și astăzi arborii și arbuștii din parcul aflat între vechea clădire a universității, cantina studențească și căminele studențești de pe Bd. Copou și o mică seră "turn" în care se cultivau palmieri și bananieri. În 1960 cu ocazia sărbătoririi centenarului Universității s-a prezentat situația Grădinii Botanice și s-a ajuns la concluzia că nu mai corespunde cerințelor învățământului, și în 1963 s-a ales ca teren de amplasare a unei noi grădini botanice în Dealul Copoului pe str. Dumbrava
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ce l-a avut dirijor la un moment dat pe Mariss Jansons și a înregistrat pentru EMI, este sub Pekka-Saraste imbatabilă în interpretarea muzicii nordice. A demonstrat-o deschizând cu o săptămână în urmă festivalul din Saar, iar în anul centenarului de la moartea lui Grieg ideea de a o aduce și la București este de salutat. Filarmonica din Dresda este și ea o formațiune exemplară de categoria a doua, care își va da măsura în pretențioasa simfonie a 8-a de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
atacate sunt: Vânăt românesc, Vânăt de Italia, Tuleu gras, Anna Späth, d'Agen, Roșior văratec, Gras românesc, Renclode d'orăe, Galbene etc. Mijlociu atacate sunt soiurile: Stanley, Renclod verde, Bărdace de Cotnari, Washington. Mai puțin atacate sunt soiurile: Nectarina roșie, Centenar, Silvia, Renclod violet, Gălbioare și Rivers. Soiurile de prun se comportă diferit față de această ciupercă. Printre soiurile rezistente la această boală amintim: Tuleu gras, Renclod d'Altan, Renclod verde, Roșior văratic etc., iar ca sensibile: Vinete românești, De Bistrița, Vinete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Junimea (1979-1980), în volum, dar este respins de cenzură. În locul acestuia, va apărea în anul următor Marele zid, carte scrisă în studenție. Din pricina acestor "hărțuieli", sunt publicați cu întârziere și ceilalți debutanți. 1981. Apare romanul Marele zid. Participă la festivitățile Centenarului Bacovia, la Bacău. Acum, se conturează primele pagini din viitoarea monografie dedicată poetului. 1982, 9 aprilie. Se naște la Huși, Dragoș, ultimul fiu al scriitorului. 1983. Susține gradul didactic I cu teza Eminescu Dialectica stilului. 1984. Apare la Ed. "Cartea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]